Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru M��R��CINE
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 58 pentru M��R��CINE.
Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit
... Și astfel ajunsese de poveste. Unii zicea că știa carte până în glezne, alții zicea că până în genunchi, iară alții, până în brâu. De m-ar fi întrebat pe mine, eu le-aș fi spus că știa carte până în gât. Dară fiindcă nimeni nu m-a întrebat, iacă tac și eu din gură ca un pește, și nu mai zic nimănui nici pis! Astfel fiind, într-una din ...
Ion Heliade Rădulescu - Anatolida sau Omul și forțele
... e dulce, ochii-i vorbesc; Și cap, și inimi la toți aprinde, Ard de plăcere, tremur, doresc. Ce mare și teribilă la angeli încercare! Pe cine frumusețea-i nu l-ar fi tulburat? O filie d-arhangel, născută-n cugetare, O femine în spirit! Frumosul încarnat! Răpindă, grațioasă, plăpândă,-amăgitoare, Și ...
Ion Heliade Rădulescu - Gheorghe Lazăr (Heliade)
... se sili să-și dea jalba către stăpânire în limba grecească, a se ruga de alcătuitor ca s-o facă ceva mai ielinică ; cine era boier, îi era rușine să zică că e român; cel cu părinți necunoscuți, dacă știa două-trei grecești, nu mai vrea să treacă de ...
Ion Heliade Rădulescu - O noapte pe ruinele Târgoviștii
... o mută-nfiorare, Pustiul se însuflă d-un duh încântător. Tot este viu în preajmă-mi: frunza pe zid șoptește, Iarba pe mușchi întreabă: "Aici cine m-a pus?' Zidul ca o fantomă dasupră-mi se lățește, Ca uriaș la spate-mi turnul se nalță-n sus. La locul lor ...
George Topîrceanu - Problema râsului și humorul românesc
George Topîrceanu - Problema râsului şi humorul românesc Problema râsului și humorul românesc de George Topîrceanu I Ce e humorul? Când zicem despre un scriitor că are humor, înseamnă oare că avem a face cu un scriitor vesel?...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Prolog
... gura acelui au luat moșu-său, apoi tată-său, de la care au auzit spuind dânsul. Drept aceasta, aducându-mi aminte de țara în care m-am născut (măcĂ¡r că noao ne este mĂ¡șteră), multe cântam eu delle noastre, amegind vremea în ceasurile mele mâhnicioase. Aceasta fu pricina și aceștii izvodiri poeticești, care ... trecând prin SĂ¡srèghen, unde erai atunci, te-au căutat și au împrumutat o cronică scrisă cu mâna de la tine, îndată vei ști cine sunt. Pentru aceasta și numele tău este strămutat, prin anagramă, căci am avut multe pricini la aceasta, ca să nu știe toți cine este izvoditoriul aceștii poesii și cărĂ¹i s-au închinat. Am înțăles eu aici, că și tu ai scris ceva foarte bun pentru țigani și ... voi auzi cât de curând că pe tine au rădicat ceata vĂ²ievod, dar bag de samă, nătărăul acela tot trăiește și împute lumea!... Scrie-m, rogu-te, cum vă aflați, că eu încă mă țân de ceata voastră și nu mă am lăpădat până acum; ba zioa și noaptea pentru ... ...
Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi
... universale mai la stânga (c. a. p-ul și biserica satului) mai la dreapta (disfuncționalități ale memoriei regresive) centrul de greutate la 2 m sub pământ înaintez hotărât pătrund adânc în lama oglinzii un coridor lung ciupit de vărsat umed nevertebrat cu mii de pasări mici multicolore în colivii ... votkă pixelii și lână noi păianjenul își țese pânza de aur și de smarald pe ochii bulbucați ai păpădiei RECLAMA - sufletul comerțului LOZINCA - sufletul existenței cine se teme de concurență cine se teme să facă dragoste cine în fața plutonului de execuție cere să fie legat la ochi S Ă F I E B Ă T U T C U P I ... A S T A E L I N I Ș T E A V O A S T R
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XII
... acasă. [9] Musă, care-ai fost la bătălie Și ști toate decât toți mai bine, Spune faptele de vitejie, Care s-au tâmpinat și cu cine? Care pe care tăind ucisă Și la țara morților trimisă? Tandaler oblicind că nu-i șagă Și ciurarii vor să-l împresoare, Pusă mâna pe ... scapă, Ceia vor la bătaie să-încapă. [11] Într-acea iacă, repezit vine Muțu-într-ajutoriu cu doisprezece, Cei mai voinici, că-i spusese-or cine Cum că fac pe Tandaler tot flece. Aceștea sosind rupsără-a bate Păn' făcură voievodului spate. Însă și Goleman pe cărare Le-aleargă ... picioare, Umblă ca ș-oile spărioase, Rătăcindu-să-încolea și-încoace Și nu știu de spaimă ce vor face. [14] Bărbații sosind nu căuta-în cine Să deie, ci da de toată parte, În toți cei de cetele străine. Așa dete Vârlan negrii moarte Pe Neagu lingurariu, așa Gogul Pe Burda ... apucasă, Numa Parpangel de lina pace Iubitoriu, ce nu să mestecasă La nici un sfat, privește și tace Socotind cu cetașii să iasă Din ciorobĂ²r și să meargă-acasă. Face semn cătră-ai săi să purceagă După dânsul și pleacă-înainte, Vrând să meargă la Romica dragă, Dar' în cărare ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecu I
... de supt soare Și nebunia porți împreună, Poartă ș-aceste stihuri a mele, Cum ți le dau, și bune și rele. Apoi zică cine câte știe, Eu cu mândru SolomĂ²n oi zice: Toate-s deșerte și nebunie!... Căci numa de-acel este ferice Care pe sine-a ... i a prăpădi păgânimea... Ș-atuncia iadul tău ceva face? Unde-ți va fi slava și mărimea Că-ai scornit legea mahometană? Înțălesu-m-ai acum, Sătană!..." Aceste zicând, ca și curcanul Întărâtat să gânfă și iată! Toată fierea și turbat cătranul În tată-său varsă sluta fată; Iar ... nu vă răpeziți așa tare, Că nu sunt toate, păcum vă pare!... Au doară știți voi dân ce pricină Vodă-așa v-armă dă minunat? Cine știe ce limbă păgână Doar' asupra lui iar' s-au sculat; Armele-aheste nu-s cobe bună; Sau încai trebile-așa nu sună". [15] ,,Eh ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a III
... întocmește ș-oftează, Și păn' alții zic cele și ceste, Așa-începu jelnica poveste: ,,Voi suflete sâmțite și bune, Voi care-aveți inimă duioasă, O! cine cum să cuvine va spune Patima voastră, o, părechie aleasă!... Libovul Illenii cătră tine Și dorul tău cătră dânsa,-Arghine! O! tu musă, care câteodată ... Ah! ce văd, tu-mi ești, o Ermină bună!" ,,Eu, Arghine, eu! (zisă ea-împreună). Venii să te-abat de la prag de moarte. Ah! cine ți-au dat gânduri așa slute? Ce grea te-apasă și varvară soarte? Cum de ți-ai uitat de nalta vărtute Spre care de mic ... Arghin cevaș' cu-îndoită minte, Nu că s-au temut doară de năpastă, Ci că n-au văzut namilă ca ceastă. Cu-îndrăzneală-apoi: ,,Dar cine cutează (Răspunsă)-a ținea drumul lui Arghin...? Care de nime, nici teamă, nici groază Pănă-acum avu?" Ș-acesta zâcân' Smulge sabia, calu ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a V
... s-o sprijinească, Ca el apoi, fără de-ostăneală, Să deie pe dânși, de-a noastră moarte Slăbiți, și biruință să poarte. SpĂșneți-m acum: pentru ce s-ascunde? Pentru ce nu sunt oameni prin sate? Toți au fugit și nu să știe-unde, Ducând cu sine toate bucate ... sau dobitoc? Cum dară să nu putem noi crede Cumcă suntem amânați la moarte, Ca și nește mișele cirede? Oh! amară și cumplită soarte! Inima-m pare că să despică Dă mare jele, bănat și frică." Atunci Tandaler cu sumeție Sculându-să: -,,O, voi toți, iepuri fricoși (Zise), câți sunteți în ... dă sâlă, Ca mai rău doară să nu petreacă, Au trebuit armele să-îmbrace Neavând dă nevoie ce mai face! Tot Vlad Vodă e-ahăstĂ²r dă vină, Numa Dumnezieu lui să plătească, Căci el ne-au băgat în hastă tină, Dar' vița noastră țigănească Cu toată lumea trăiește-în pace ... noao, Păn' la cel mai mic voi tăia în doao!" [9] ,,Să ierți Măria ta (Neicu zisă), Noi suntem fără de nice-o vină, Că cine-ar hi crezut ca să ni să Tâmple-una ca-aceasta și să vină Pe noi munteni îmbrăcați turcește? Însuș' măria-ta socotește!... Dar' totuș ...