Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru LELIȚĂ
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru LELIȚĂ.
Vasile Alecsandri - Leliţele Dragă mi-e lelița-naltă Și la mers cam legănată. Dragă mi-e lelița-n joc Când se leagănă cu foc, Unde-și pune piciorul, Se aprinde mohorul. Unde-aruncă-un ochișor, Arde sufletul de dor! Dragă mi-e lelița mică Și de trup cam gingășică, Că se suie pe opincă Și dă gură subțirică; Câte fete cu mărgele, Toate-s drăguțele mele. Câte fete cu bondiță, Poartă miere pe guriță. Câte fete răsărite, Toate-mi par flori înflorite. Cum aș face, cum aș drege, Că pe toate le-aș culege, Să-mi fac traiul și să mor Legănat pe sânul
Vasile Alecsandri - Lelița de la munteni
... Vasile Alecsandri - Leliţa de la munteni Lelițo de la munteni, Lelițo, leliță fa, Vin' colea la moldoveni, Lelițo, leliță fa, Să ne prindem soțiori, Să-nflorim ca doi bujori. Hai în horă de-i juca Că eu sufletul ți-oi da; Tu ești mândră ...
Vasile Alecsandri - Fa leliță rotiliță
... Vasile Alecsandri - Fa leliţă rotiliţă ,,Fa leliță rotiliță, Dă-mi gura peste portiță". ,,Ba, eu gura nu ți-oi da, Că așa tu mă-i mușca. Drag îmi e bădica nalt Că ...
... Vasile Alecsandri - Domnica Astăzi bură, mâine bură, Leliță, leliță, La Domnica-n bătătură, Leliță, leliță, Ca să crească de-o răsură S-o puie la legătură; Să se primenească-n ie Și-n rochiță lilichie Să placă altor și mie ...
Elisabeta de Wied - Vasile Alecsandri
... Aolică, dodo, fa Zis-a badea Arză-l focul de bărbat Lelețico, draga mea Însura-m-aș Pe sub poale de pădure Fa leliță rotiliță Pentru mândra care-mi place Trecui valea Bade Trandafir Măi bădiță, păr sucit Poruncitu-mi-a mândra Trandafir cu două flori Pasăre ...
Vasile Alecsandri - Decât ruda și vecinul
... Vasile Alecsandri - Decât ruda şi vecinul Decât ruda și vecinul, Lelițo, leliță, Mult mai bine cu străinul, Lelițo, leliță. Ruda că te necăjește Și vecinul te vorbește. Iar străinul te ajută Și face dragoste mută. Decât un tată ș-o mumă, Să te certe ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Văduvele
... guiță a mâncare, fofolocii de rață fug de la cloșcă și-i dau târcoale căscând ciocurile lacom. — Și ce socotești d-ta, leliță, c-aici adică să nu fie nici o potriveală? Ce, dumitale ți-ar părea rău ca să facem din două curți una, din două mese ... Ferească Dumnezeu, cumătră! Într-o zi, ca niciodată, mama Ghira, după așa vorbă bună, o aduse cam în sfârcul biciului, fără vrun gând rău: — Leliță Iano, da' ce-ai pățit să lași pe peretele alb ca laptele o pată de pământ galben? Nițel var stins, nițel nisip cernut, nu e ... m-ar pământul... — Apoi, cumătriță, asta e dat fetei să îngrijească de curățenia casei. Așa am apucat noi de la părinții noștri. — De, leliță, o mână de fată am, n-am zece. Cine să depene, cine să facă țeavă, cine să deretice, cine să aducă apă? — Iar cocenii ... și masa, se cuvine să fie curată. Ce-ai zice d-ta de mine de-aș pune bucatele pe-o masă pătată? — Așa e, leliță Ghiră, cum m-oi da jos, am să curăț ca în palmă. — Da, cumătră, dar să știi de la mine, curtea e a ...
... Alecu Donici - Capra şi iada Capra și iada de Alecu Donici Țăranul între vitișoare Avea și o căpriță. El o numea leliță, Îi da adese tăricioare. Și bine o ținea. Ea însă un nărav avea: De câte ori țăranul intra pe zi în casă, Căprița după dânsul ...
Vasile Alecsandri - Bade Trandafir
... Alecsandri - Bade Trandafir ,,Bade Trandafir frumos! Vrut-ai să te-arăți duios, Dar te-ai arătat ghimpos Și din minte nu m-ai scos". ,,Vai! leliță din cel sat! Ce-ai cerut și nu ți-am dat? Cerut-ai faguri de miere, Eu ți-am dat buzele mele; Cerut-ai o ...
... scoată din viață. Lelițo cu alunei, Nu căta la doi, la trei Și cată la ochii mei, Că-s albaștri ca și-ai tăi. Hai, leliță, la prisacă, Timpul dulce să ne treacă, Să mâncăm miere de roi, Să ne iubim amândoi; Să bem apă dintr-un loc Și să ne ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Odinioară
Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Odinioară Odinioară de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Lui George Radu Golescu Anii trec așa de repede, că nu-ți dai seama când și cum cutare flăcău, rotar ori grânar, s-a schimbat în moș cutare, de unde și până unde un bujor de fată, să o fi sorbit într-o lingură cu apă de dragă ce-ți era, să te pomenești cu ea zbârcită, cărunțită, apoi albă-colilie. Așa curge vremea, și pe noi nu ne lasă în urmă, ci ne târăște cu ea până la hotarul vieții. Ne așează frumușel pe două scânduri, ne întinde pe deasupra o pânză albă cu cruce în mijloc, ne stropește cu vin și cu untdelemn. Bulgării și țărâna cad și astupă. Și tot vremea din mușuroi face neteziș, surpă crucea de la cap, bătătorește locul și acoperă cu bălării cel din urmă locaș al nostru. Ei, câte se duc cu zilele și ce triste minuni ni se arată de ieri până azi! Câte ne mai așteaptă de azi până mâine! În curtea bisericilor vechi, cruci de piatră și de lemn, uneori câte două-trei în același cuib, umbrite de vișini și de pruni. Rămâi pe gânduri. Parc-ai ...