Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru E��TI
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 45 pentru E��TI.
Ion Luca Caragiale - Concertele simfonice Peters
... sub direcÈ›ia cunoscutului È™ef de orchestră d.Peters. Ne putem recomanda îndestul publicului amator de muzică bună aceste producÈ›iuni artistice. La Peters e vădit că interesul succesului artistic domneÈ™te, iar nu succesul intereselor materiale. Peters e înainte de toate un artist în adevăratul sens al cuvîntului, un artist conÈ™tiincios, capabil È™i pasionat de arta lui. El începe modest È ... fără multă reclamă, È™i nu mă îndoiesc că va găsi ceea ce caută — aprobarea amatorilor inteligenÈ›i. Iată, avem, prin urmare, la BucureÈ™ti, două orchestre pentru concerte simfonice: Una Peters È™i alta Wachmann. Asta e bine. DeÈ™i, în mare parte, compuse de aceleaÈ™i elemente, cele două orchestre se vor deosebi, în producÈ›iile lor, prin gustul de alegere ... îngălate, nu ne-a dat pînă acum decît ceea ce se poate numi producÈ›ie mediocră, pacotilă [1] , marfă ieftină de artă. Nu e însă mai puÈ›in adevărat că datorim noi, amatorii, mult, foarte mult, neobositului Wachmann, care, cu sacrificii mari la început È™i cu ...
... Cântecele de iubire se încep cu frunzele de lăcrimioară, de sulcină, de busuioc, pentru că aceste flori, după crederea poporului, au o menire fermecătoare. Când e cântecul de durere sau de moarte, el preferă frunzele de mărăcină, de mohor etc. În legendele și în baladele unde figurează copile frumoase, acestea sunt ... lor, o și mai strânsă rudire cu frații lor din Italia, căci în cântecele poporale ale umbrilor, ale ligurilor, ale picenilor și ale piemontezilor, frunza e înlocuită prin floare. De pildă: Fior de viole Li vostri ochietti furono le strale Che fece la ferita che mi dole etc. Fior di cerasa ... E d'una siepe de mortella e rosa Io la vorrĂ© siepa' la vostra casa. Fior di mela Vattene a casa che mamma ti chiama Mamma ti chiama e lo mio core pena. etc., etc. ↑ Oraș vechi din Basarabia pe malul Nistrului. ↑ Mocanii de la munte fac din vechime și până astăzi ... De acolo vine zicătoarea prin care cată a se mângâia bătrânii: Primăvara vede mai multe piei de miei decât de oi. ↑ Copoul e ...
Vasile Alecsandri - Serb-sărac
... fugaru-i cel frumos. Unde negrul nechezea Țarigradul se trezea, Turcii toți că alergau Și pe Serbu-l întrebau: ,,Copilaș de Serb-Sărac! Nu ți-e negrul din Bugeac? De ți-e negrul vânzător, Eu îți sunt cumpărător, Că vreau bine să-l plătesc! Cu aur să-l cumpănesc." ,,Nu mi-e negrul de vânzare, Nici mi-e negrul de schimbare, Că-i voinic și-i pui de zmeu, Și-i fugar pe placul meu!" Nepoata sultanului, Copilița hanului, Hanului tătarului, Pe Serb ... sarai, de la zăbrea, [3] Și din gură-așa grăia: ,,Copilaș de Serb-Sărac, Mult ești mândru și pe plac! Vin' colea, lângă zăbrea, Să-ti dau iuzluci cât îi vrea, [4] Negrul tău să-l primenești Și pe mâini să-l potcovești Cu potcoave de argint Ce sunt spornici la ... Care soare n-a văzut De când mă-sa l-a făcut". ,,De ținut unde și-l ține?" ,,De trei ani e ținut bine Într-o boltă-ntunecată Sub pământ, în grajd de piatră." [9] ,,De hrănit cu ce-l hrănește?" ,,De doi ani îl întărește Cu ...
... de veci isterisât. Dar însă acum vinul începi să-s mistuiască Și-ncepi și cunoștința iarăș să-l stăpânească. Ochiul s-au dus, nu mai e chip să să mai lecuiască, Dar prietinilor trebuința ceri să li plătească, Banii ci au giucat trebui ca să-i dei, Bani în mână el ... vărvărie, Cheamă pe Memnon într-un colț, cu mari fudulie." "îi zâci câni spânzurat, chiorule, înșălători Obraznic și hursuz, puștiule giucători, Fără să vii să ti videm, fără să îți vorbim Fără noi să ti
... de veci isterisât. Dar însă acum vinul începi să-s mistuiască Și-ncepi și cunoștința iarăș să-l stăpânească. Ochiul s-au dus, nu mai e chip să să mai lecuiască, Dar prietinilor trebuința ceri să li plătească, Banii ci au giucat trebui ca să-i dei, Bani în mână el ... vărvărie, Cheamă pe Memnon într-un colț, cu mari fudulie." "îi zâci câni spânzurat, chiorule, înșălători Obraznic și hursuz, puștiule giucători, Fără să vii să ti videm, fără să îți vorbim Fără noi să ti
... zi ce merge. Ce iluzii! Nu-nțelegi tu, din a ei căutătură, Că deprindere, grimasă este zîmbetul pe gură, Că întreaga-i frumusețe e în lume de prisos, Și că sufletul ți-l pierde fără de nici un folos? În zadar boltita liră, ce din șapte coarde sună, Tînguirea ... adună; În zadar în ochi avea-vei umbre mîndre din povești, Precum iarna se așează flori de gheață pe ferești, Cînd in inimă e vară…; în zadar o rogi: „Consacră-mi Creștetul cu-ale lui gînduri, să-l sfințesc cu-a mele lacrămi!“ Ea ... vorbi călugărește, Pe cînd craiul cel de pică de s-arată, pieptu-i crește, Ochiul înghețat i-l umplu gînduri negre de amor Și deodată e vioaie, stă picior peste picior, Ș-acel sec în judecata-i e cu duh și e frumos… A visa că adevărul sau alt lucru de prisos E în stare ca să schimbe în natur-un fir de păr, Este piedica eternă ce-o punem la adevăr. Așadar, cînd plin de visuri, urmărești ... ...
George Coșbuc - Jertfele împăcării
... o vorbă, n-o zice și rosește, Ea simte că-i străină și neamul ei barbar ! Ah, ce frumoase vorbe din rostul lui răsar ; El e roman, e nobil, deprins la vitejie ! Nici un bărbat din neamul lui Aripert nu știe Să-i spună ei cuvinte așa de dragi ca el. În urmă ... prin desetul de fagi, Dar parcă-i vin alături cuvintele lui dragi. IV În zori de zi străjerul vestește pe-un sträin. E Aripert, e domnul pădurilor. — „Eu vin Să te poftesc, romane, la zilele serbării !" Noi mâine-aprindem focul sub jertfele-mpăcării !" Și-a stat ... aici sub codru, pe pajiștea cu soare, Se prind la joc neveste : de ochii lor frumoși De două ori se-mbată bărbații-ntunecoși Ai codrilor. E vuiet, e chiot și strigare. Și hora lor se-ntinde sălbatică și mare. VIII Deodată cântul tace. Ca scoase din pământ Răsar pumnale-n mâna barbarilor. Un ... cuprinde puternic peste piept Cu brațele-amândouă. — „lubite, nu te teme, Te apără Hiltruna !" Și strâns de fată gerne Puternicul, s-azvârle, căci e ...
... Răsări-v-ar flori la piept, Flori cu față de bujori Și cu ochi de pruncușori. Lucrul vostru să sporească, Pânzele să se-nălbească Cum e coala de hârtie Și floarea de iasomie. Iar de nu-ti grăi cu drept, Arde-v-ar dorul în piept, Lucrul să nu vă sporească, Pânzele să nu albească, Ci la soare să-nnegrească Și la ... am cântec bătrân Și mai am vro două-n sân. De-ți avea suflete bune, Și pe-acele vi le-oi spune. ↑ Colorul verde e purtat la osmani numai de persoanele ce au un caracter sacru, precum hogii, dervișii, imamii, fiindcă stindardul lui Mohamed, sangeacul, e de culoare verde. ↑ Miliția ienicerilor a fost instituită la 1362, sub sultanul Amurat, de către marele vizir Kara Halil Bașa. Ea era ... după numele lui Bogdan, fiul lui Ștefan cel Mare, ce a închinat țara sub suzeranitatea sultanilor. Ei le zic moldovenilor: bogdani. ↑ Caftanul e o haină orientală ce servea înainte ca un semn de onor. Domnii când primeau domnia, și boierii când primeau boieria, erau învestiți cu caftane. â ... ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Departe, departe
... fugă îndărăt, căci ce m-aș fi făcut în așa pustietate? Și de ce goneam, de ce palatul se ridica ușor din grădinile fumurii. Lacul e roșu ca sângele. Apune soarele. Mă rezemai de-o salcie scorburoasă și începui să mă gândesc. Mi-e foame. Ce să mănânc? Mă uitai în apă. Văzui până în fund. În aer, nici o pasăre, în apă, nici un pește. Să sar zidurile ... cu pumnul în porți. Porțile sunară. Sunetul se duse departe, departe, și în toate ușile palatului mi se păru că aud lovitura mea... — Cine e? Ah! ce glas! — Cine e? — Eu. — Cine, tu? — Nu știu. — Cine te-a trimis? — Nimeni. — Ce cauți? — Nimic. — Ce vrei ... lângă mine, îmi luă mâinile în mâinile ei și-mi zise: — Tu, dragul mamei, n-ai să te mai întorci de unde ai plecat, e atât de departe de-aici până acolo, că drumul e mai lung ca viața ta... Începui să plâng. — Plângi, dragul mamei, plângi. Până mă făcui bine, bătrâna dormi la capul meu pe un jeț ... ...
Ion Luca Caragiale - Cronica fantastică
... cele mai superbe edificiuri; este pagoda idolului Kin-Lau; este locul unde se regulează afacerile privitoare la bramani. Aci este mai mare peste toți Mandarinul Ti-Li, mare învățat, care odinioară a fost trămis prin institute cu însărcinarea esclusivă d-a strâmba picioarele chinezilor de mici, pentru ... cu o hârtie în mână și năvălește pe scara principală a Casei Justiției ! Îl cunoașteți, este bietul Pim-Pim. Nu vă uitați că e slab și lihnit; era gras și burtos acum vro cinci ani, când adversitatea soartei îl îmboldi să intente proces unui vecin care-i răpise un ...
Alphonse de Lamartine - Lacul (Lamartine)
... Astfel vântul a ta spumă pe picioare-i arunca Și te sfărâmai tot astfel sub coastele-ți deșirate, Unda-ți plesnind se vărsa. Ti-aduci aminte-ntr-o seară când noi pluteam în tăcere Și n-auzeam de departe pe undă, sub cer lucios, Decât sunetul lopeții ce despica ... să iubim dară, de secunda ce grăbește Grăbiți să ne bucurăm; Vremea este fără țărmuri, omul liman nu găsește; Curge, și noi naintăm!" Timp gelos! e cu putință aceste ceasuri sfințite, Când amorul în lungi unde ne revarsă fericiri, Să zboare de noi departe, asemenea de grăbite Ca și în nenorociri ...