Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru COBZĂ
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 36 pentru COBZĂ.
Nicolae Filimon - Lăutarii și compozițiunile lor
Nicolae Filimon - Lăutarii şi compoziţiunile lor Lăutarii și compozițiunile lor de Nicolae Filimon Scriind acest articol asupra lăutarilor din România, nu ne propunem a face o dizertațiune istorică, căci atunci am atinge, fără voia noastră, cestiunea muzicei naționale, și nu a sosit încă timpul spre a ne ocupa de o materie atît de importantă și dificilă de tratat. Scopul dar al acestei scrieri este de a da lectorilor noștri o idee mai lămurită asupra muzicei compusă de lăutari și asupra instrumentelor cu care esecută ei acea muzică; iară dupe aceea, ne vom da opiniunea și asupra îmbunătățirii ce se zice că a să se facă bandelor lăutărești. Muzica, la noi, luată chiar din timpii cei mai depărtați, s-a cultivat numai de cîntăreții bisericești și de lăutari; cei dintîi s-au ocupat cu muzica bisericească bizantină și s-au mărginit în cîntările neapărat trebuincioase la săvîrșirea cultului divin, fără a le modifica cît de puțin, atît în formă, cît și în simț, iar cei d-al doilea s-au ocupat numai cu muzica profană. Acești din urmă însă, fiind obligați de meseria lor ...
Vasile Alecsandri - Melodiile românești
Vasile Alecsandri - Melodiile româneşti Melodiile românești de Vasile Alecsandri Cu o nemărginită bucurie facem știut că o parte din cele mai duioase melodii ale poporului român au ieșit la lumină într-un Album foarte elegant, tipărit la Leopol și cuprinzând 48 de arii de tot soiul: doine, hore, cântece de lume, cântece hoțești etc. Unul din compatrioții noștri din Bucovina, un artist de frunte, elev ale vestitului pianist Chopin, dl Șarl Miculi, pe care societatea ambelor capitale, a Moldovei și a Valahiei, a avut plăcere de a-l asculta și a aplauda minunatul său talent, este alcătuitorul și totodată editorul acelui Album neprețuit. În voiajul ce a făcut, la 1850, în provinciile noastre, dl Șarl Miculi, deși deprins din copilărie cu armoniile europenești, totuși s-a simțit cuprins de un adevărat entuziasm la auzirea melodiilor poporale ale românilor și a și hotărât a le prescrie pentru ca să le scape de noianul uitării. Cu o răbdare și un tact de artist înamorat de frumusețile artei, el a ascultat pe cei mai vestiți lăutari din Iași și din București ...
Alexandru Macedonski - Orchestrare
Alexandru Macedonski - Orchestrare Orchestrare de Alexandru Macedonski Superbe note din pian Ca o fanfară se revarsă... Ah! arsă, inima mi-e arsă De soare etiopian. De pe viori fiori încet Prin aer torc mătase fină... Ah! plină, inima mi-e plină De-o suferință de poet. Dar cobza sună înfocat; Divini țigani cu ochii galbeni, Cântați, căci încă mai am galbeni Să uit ce încă n-am
Duiliu Zamfirescu - O noapte în pădure
Duiliu Zamfirescu - O noapte în pădure O noapte în pădure de Duiliu Zamfirescu Peste codri varsă luna Clarul feței visătoare, Luminînd ca-ntotdeauna Taina apei din izvoare. Unda se oprește-n maluri Și se umflă, se ridică, Crește, geme, bate-n valuri Și deodată se despică. Se desface apa-n două, Iese-o zînă din bolboacă Cărei ramurile plouă Sărutări de promoroacă. Rîd stejarii, fioroșii, Scot din flori mirezme teii, Ies din veacuri Făt-Frumoșii Și din cremene ies zmeii. Mura tremură pe viță, Ard din aripi licuricii, Vin zmeriți către Domniță Uriașii și piticii: Sîsîilă și Gînganul Vin călări pe rîși de munte, Caragață căpitanul Pe-un haram cu corn în frunte; Badea Vulpe din Straoane Vine în olac cu coadă, Bate patru lighioane De gîndești că le deznoadă; Ursu , vameș de prisacă, Ține hîțele lui slabe: Scoate sabia din teacă Și salută-n două labe. Vin cu toții, mic și mare, Și purtînd la coifuri mîna, Stau la front în nemișcare, Așteptînd să treacă Zîna. Zîna trece plutitoare În lumina albăstrie, Legănîndu-și pe izvoare Scurta ei călătorie. Și cum trece și se duce Ca o stea pe valea vremii, Ies voinicii la răscruce Din versetele poemii: ...
Duiliu Zamfirescu - Primăvara (Zamfirescu)
Duiliu Zamfirescu - Primăvara (Zamfirescu) Primăvara de Duiliu Zamfirescu Bine-ai venit din nou la noi Surată primăvară, Să mai răsune prin zăvoi Teleanca turmelor de oi Și cucul pierde-vară. Bine-ai venit cu părul prins În mărgăritărele, Cu trupul pe sub sân încins În volburate într-adins Rochiți de rândunele. Mireasă-n carul tău de flori Cu fluturi prin bulendre, Aduci taraf de cântători, Vioarele-n privighetori Iar cobza-n măcălendre. Dai lumii sufletul senin Și dor de poezie, Dai chef de joc și de pelin Și poate, un pahar cu vin Nuntașului ce scrie. Roma,
George Coșbuc - Concertul primăverii
George Coşbuc - Concertul primăverii Concertul primăverii de George Coșbuc Chiar acum din crâng venii - Și c-o veste bună! Iarăși e concert, copii; Merg și eu, și tu să vii, Mergem împreună. Vrei programă, lămurit? Stai puțin să caut. Cucul, un solist vestit, De printr-alte țări venit Va cânta din flaut. Cântăreața dulce-n grai, Cea numită „perla Cântăreților din mai“ Dulce va doini din nai Multe doine mierla. Va-ntona apoi un psalt „Imnul veseliei“ Corul dintr-u fag înalt. Vor cânta-n sopran și-n alt Graurii câmpiei Turturelele-n tenor, Și-alte voci măiestre, Toate după glasul lor. Vor urma dup-acest cor Fel de fel de-orchestre, Voci de gaițe cari fac Să scoboare ploaia, Și-ntr-o scoarță de copac O să bată tica-tac Tactul gheunoaia. Iar naționale-apoi, Cobze și-alte hanguri, Glas de fluier și cimpoi Pitpalaci și cintezoi Și-un taraf de granguri. Se vor pune-apoi pe joc Până chiar și surzii, Când vor prinde dintr-un loc Să ne cânte hori cu foc Din tilincă sturzii. Vom cânte și noi ce-om ști, Cântece din carte. Și, de va putea veni Vântul, și ...
George Coșbuc - Nuntă în codru
... Cucul sur, că-i meșter mare La urat și-nchinăciune, E proroc și-ți știe spune Tot ce-o fi și-o da. Cântă-n cobză-acum buhaiul Cel cu gâtul strâmb, Mierla șuieră cu naiul, Cu cimpoiul cântă cioara , Pitulicea cu vioara, Bufnița c-un drâmb. Codobaturi iuți ca focul ...
George Coşbuc - Sub patrafir Sub patrafir de George Coșbuc Părinte, eu mă-nec din piept Și n-am puteri de vorbă multă ; Cât voi putea vorbi m-ascultă Să-ți spun în grabă tot și drept. Aș vrea să-ncep cu fapte bune, Dar n-am făcut, ori le-am uitat Și raiu-n cap puțin mi-a stat. Și-am fost și prost la numărat — Și n-am ce spune. N-aveam nici vreme. Tata-i mort Și mama-i cu copii, sarmana. Ei de la mine-așteaptă hrană, Și grija numai eu le-o port De-acum ei singuri să și-o poarte ! Mi-e milä de durerea lor, De ei mi-e jale, nu că mor. Dar cum e scris Că sunt dator Și eu c-o moarte. EU mă cunosc ; sunt păcătos, Că prea am dus-o-n râs și-n glume… Prea drag mi-a fost să fiu în lume, Și-am prea iubit ce-a fost frumos ! Pe lângă vin, voinicii roată, Și chiote pe deal în zori, Și ziua luncile cu flori, Și hora noaptea-n șezători, Și viața toată ! Și mi-a ...
George Topîrceanu - Cocostârcul albastru
George Topîrceanu - Cocostârcul albastru Cocostârcul albastru de George Topîrceanu 1921 Cu prilejul intrării dlui Mihail Sadoveanu la Academie. Răsună cobza și vioara, Fac gospodinele pomeni... Ce chef la noi în Viișoara, Ce praznic mare-n Rădășeni ! Chiar Hanul-Boului învie ! Iar jos, la Crâșma lui moș Precu, E-atâta zvon și veselie De parcă azi se lasă secu ! La vodă-Tomșa vin răzeșii Să afle astăzi crezământ. Șoimaru bea cu megieșii Izbind căciulile-n pământ Pe când Duduia Margareta, Rămasă singură-n ietac Să-și facă-n grabă toaleta, S-a-mpuns la deget cu un ac... Vuiesc pe Bistrița nahlapii Și cântă volbura la Toance. Plutașii dârzi, în sforul apei, Înfig prăjina, ca o lance. Spre-o lume care-a "fost odată" Duc vestea undele-n răspăr... Stă Zâna Lacului mirată, C-un nufăr galben prins în păr... Pe grindul unui lac sihastru, Din depărtări și din trecut Un mândru Cocostârc albastru Misterios a apărut... El vine cu mișcări atente, Înaintează fără glas, Făcând ușoare complimente Din cap, la fiecare pas. Și-n urmă zice către Zână, Oprindu-se într-un picior: — "Când falnic m-am lăsat din zbor Pe Academia ...
Ion Luca Caragiale - "Spitalul amorului". O prefață
Ion Luca Caragiale - "Spitalul amorului". O prefaţă „Spitalul amoruluiâ€�. O prefață de Ion Luca Caragiale Barbu Lăutarul a lui Alecsandri ne-a spus așa de bine cum se făceau ziafeturile și curtea în vremea veche și ce rol important jucau pe atunci glasul și cobza lui: societatea înaltă de atunci, negustorimea și poporul se nebuneau după lăutari, cari le cântau de la naștere și până la groapă — la botez, la nuntă, la înmormântare, de dimineață, toată ziua și toată noaptea: era un adevărat cult pentru muzica greco-turcă-țigănească, pe care, pentru exigențe politice, am numit-o mai târziu muzică națională. Repertoriul țigănesc se compunea din danțuri primitive populare și câteva danțuri fanariotice de salon, și mai cu seamă din așa-numitele cântece de lume: toate saloanele, toate mahalalele, hanurile, grădinile, cârciumile și noaptea târziu chiar ulițele urlau de ahturi. În mijlocul acelei mode stupide, acelui curent de erotism trivial, de sentimentalism grețos și de galanterie ridiculă, cari au târât și mânjit chiar pe mulți oameni de spirit și de adevărat talent, Anton Pann, vestitul nostru poet popular, a publicat, pe lângă atâtea admirabile lucrări originale și traduceri, și o colecție ...
Ion Luca Caragiale - Moşii Moșii de Ion Luca Caragiale 1901 Turtă dulce - panorame - tricoloruri - bragă - baloane - soldați - mahalagioaice - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - copii - miniștri - pungași de buzunare - hărdaie - bone - doici - trăsuri -muzici - artifiții - fotografii la minut - comĂ©dii - tombole - Moftul român nr. 8 - oale - steaguri - flașnete - înghețată de vanilie - fleici - stambă - căni - pelin - călușei - scrânciob : cele din urmă invenție care era și la expoziția americană - pinteni - biciclete - cai - vite - jandarmi - basmale - telegrafiști - nepoate - mătuși - țațe - neni - unchi - veri - văduve - orfani - portretul țarului - "Moartea vânătorului" - icoane - bricege - săpun - lumânări - panglici - prescuri - măcelari - grâu - cofeturi pentru colivă - bețivi - căciuli - cojoace - căpestre - boi - hârâitori - Prima societate de bazalt și teracotă - Stella - sticle - fân - cercuri - doage - buți - plăpumi - saltele - perne - flori - scaune - paturi - mese - beteală - oglinzi - cercei - inele - ibrice - turci - lighene - doftorii de bătături - săpun de pete - madipolon - ace englezești -mere - portocale - năut - floricele - șerbet - răcoreală - Marsilieza - lulele - luleaua neamțului - Deșteaptă-te, române! - sacâz - sifoane - ciucalată - acadele - plesnitori - tunuri - călușari - smochine - păpuși - poame - capul vorbitor - Leul de mare - "Vasilache" - copilul cu trei picioare - încercarea puterii - distracția americană - belciuge - fonografe - războiul român pentru țesut - mingi - urcioare - bere - cruci - Dumnezei - fluiere - alune prăjite - Bragadir - fisticuri - Luther - beigălă - ...