Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CANDIDA LA
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru CANDIDA LA.
Ion Luca Caragiale - O ședință la "Junimea" în ajunul Anului Nou
... Ion Luca Caragiale - O şedinţă la "Junimea" în ajunul Anului Nou O ședință la "Junimea" în ajunul Anului Nou de Ion Luca Caragiale Berbantul Ghermani , cel dintâi sosit, se plimbă agitat prin salon și învârtind bastonul cântă: Ființa-mi ... duios te cere, Scoțând suspinuri neîncetat, Iar tu, iubito, vreo mângâiere Nu-i dai să fie mai ușurat. Jak Negruzzi , intrând, cu vocea stinsă [1]: La jocuri cu Lucsița ades mă întâlneam, Când ea era copilă și eu copil eram, Aveam în tot momentul certări și împăcare, Eu mă certam prin ... cu gândul în Câmpina-Wagon: Aferim, bre, Jak, Ce craidon, ce drac, Mare șarlatan, Îh! Aman, Aman! Jak Negruzzi: Un fruct este puterea, ce-nșeală la privit, Frumoasă-i este coaja, dar miezu-i putrezit [2]. Menelaos , exclamând cu regret: Putere!... oh! puterea, Ioc, puterința mea. Marghiloman , copilul Eyolf al lui ... de lingăi. A scăpat iar biata țară, Și-ăl sărac, și-ăl impilat... În sală... o tăcere Negruzziască! [1] Și lebăda, se zice, la moarte glăsuiește, Mirare deci nu fie că Iacob chiar vorbește (n.a.) [2] Vezi Opere complecte de Jak Negruzzi, în pod la
Ion Luca Caragiale - Istoria se repetă
... se bucura de multă popularitate printre populația rurală din Prahova, unde fusese multă vreme funcționar cinstit și amabil cu publicul. Cum scrie articolul, se duce la "fundatorele și directorele" Românului , C. A. Rosetti, și-i zice: - Domnule Rosetti, eu îmi pui candidatura în Prahova la al patrulea!... Rosetti se uită lung la el și-i răspunde îngâimat: - Bine... Ai ceva șanse? - Mai e vorbă! - Bine... Să ne mai gândim. - Ce să ne mai gândim? - Mă rog: ai ... Merg la sigur! răspunde Pandrav vesel. - Bine... Du-te... Încearcă... Pandrav, fără să mai stea de vorbă, se suie-n drumul de fier și merge la Ploești, drept la Stan Popescu, care pe atunci, în tinerețe, era unul din cei mai bravi electori din localitate. Să nu uit a spune că Rosetti ... sfârșit, acuma numaidecât nu pot pleca... Rămâi pe deseară aici, nu fi așa nevricos... Și pleacă, lăsând în nedomirire pe entuziastul candidat. Seara se reîntâlnesc la prânz împreună cu alți doi prieteni și iar începe candidatul cu pornirea lui, Stan cu temporizările. La un moment, Pandrav, obosit de atâta sâcâială, se scoală și spune: - Ia ascultă, măi Stane, ce mă tot fierbi cu diplomație? Ce va să zică
Ion Heliade Rădulescu - Coada momițelor
... mare D-o minte mărginită, d-o scurtă cugetare; Și da cuvânt prea tare Că mintea se tocește Cu cât coada mai crește. Ieșir-atunci la lume genonii, sapajucii, Talapii și malbrucii, Momițe lungi în coadă, și susțineau mai tare Că minte ca să aibă și gust, talent, știință, Prestigiu cu ... ca cei din seminariu, E foarte necesariu La o momiță coada. Și spre încredințare, Zicea că de spinare Și cap, și coad-atârnă; și unul la o parte, Și alta-n jos de alta, după firești cuvinte, Măduva de la coadă spre cap în sus se-mparte Ș-aduce multă minte. Iar cinci machii, pe care codata adunare Îi susținea să intre la rege în favoare, Spărgându-se striga: Că fără de această regală codătură Ce-ar fi de o momiță? și ce-ar mai semăna? Un monstru ... omu-ntre momițe e proastă creatură.) Partitul de a treia pe brânci se opintea Să-mpingă înainte, să poată încăpea Aleasa lor culoare La rege în favoare. Aceștia, firește, erau d-ăi moderați, Muțoi mai ideați, Un soi de popioni, De babuini, mamoni. Ei nu condamnau coada, ziceau că ...
Grigore Alexandrescu - Zugravul și portretul
... Grigore Alexandrescu - Zugravul şi portretul Zugravul și portretul de Grigore Alexandrescu La un zugrav foarte vestit mergînd din întîmplare, Portretul meu îi comandai; întîi însă-ntrebare Artistului îi adresai, de poate să mi-l facă Așa cum ... te îngraș bine, Numai vezi de portret departe a te ține.“ Vorbind așa, mă zugrăvi, și daca al meu nume Jos la portret n-ar figura, nici un creștin pe lume N-ar putea crede că sînt eu, atît sînt de schimbate Trăsurele-mi, ochi, gură, nas ...
Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă și cum se face%3F
... le-a făcut Catul, fără să se laude. Notez pentru bibliofili că prima ediție a lui Catul a apărut la 1470, fără indicația locului. Scaliger a publicat la Paris o altă ediție tocmai la 1577. Să venim la cel mai mare epigramist latin, la Martial (Marcu Valeriu), născut la anul 48, după Cristos, la Bilbilis, Spania, și anume în Celtiberia, și mort pe la 104, în timpul domniei împăratului Traian. Pliniu cel tânăr scrie, aflând de moartea lui Martial: Era un om spiritual, mușcător, fin, care punea în scrisul ... să smulgă Romei sceptrul Parnasului. Nu se scursese un secol de la cucerirea romană, și Spania începuse să dea tonul în poezia latină. Spaniolii domneau la tribună. Virgil începuse să fie înlocuit cu Lucan și Cicerone cu Seneca. Spiritul lui Martial și eleganța lui Quintilian tulburau întreaga capitală a imperiului ... totdeauna pline de o eleganță spirituală și de acel aticism de formă pe care cei vechi îl păstrau peste grosolănia ideilor și licența tablourilor. Trecând la moderni, epigrama își pierde înțelesul pe carel avea la greci, și o părere aproape generală a criticii o restrânge ...
Ion Luca Caragiale - Monopol...
... categoric superlativ. Tineri politicoși! nu-mi ascund pălăria, nici umbrela, nu-mi fac nici o violență... Mă lasă să plec... E și vremea. În față, la Mitropolie, sună 5 antemeridiane... La 12 fix ziua, sună în față la Mitropolie 5 antemeridiane; la 12 fix noaptea, 5 postmeridiane - dar foarte regulat. Am plecat, spre marele regret al confraților, pe când potopul se-ntețește din ce în ce. Mă ... Jocu, nu intră și inspectarea animalelor marine. - Avanti, gondoliere! strig. Bravul gondolier îi trage câteva tritonului cu coada lopeții. Bălăcind contra torentului, navigăm încet-încet la deal. Unde să merg? La Smirnov, or la Ermacov? Sunt amândoi imperfecți; dar la primul merge colegiul I; eu merg la colegiul II, cu intelectualii. Oprim la Ermacov. Debarc. Am călcat pe pământ ferm. Sui scăricica, intru, când... simt că-mi fuge pământul de sub picioare și, cât p-aci, dacă nu ... sărutare unsuroasă de pe buze și mi-o aruncă magnific din depărtare. Sunt opt ceasuri și trei sferturi... Gondola așteaptă... Îmi iau rămas bun de la grațioasa mea gazdă și plec cu Ronetti Roman la gară. După ce-i mulțumesc de afectuoasa primire, urc în vagon. Amice - zic - știi d-ta cu ce mă duc eu de ...
Ion Luca Caragiale - Triumful talentului
... talentului de Ion Luca Caragiale 1900 Au fost odată-ntr-o școală de provincie doi buni camarazi - Niță Ghițescu și Ghiță Nițescu. Amândoi erau potriviți la-nvățătură și la purtare. Nița însă se deosibea, și nu numai de Ghiță, dar chiar de toți copiii ceilalți, prin talentul lui la scris, de care se minuna cu drept cuvânt toată lumea. În anul al patrulea de școală primară, Niță ajunsese să scrie așa de frumos, încât ... se prezente la minister, să ia parte negreșit la concurs. - Tu? la concursul de mâne? a zis pufnind de râs Niță. - Da, eu... - La concursul de mâne? - Ei! da... la concursul de mâne. - Da tu știi pentru ce loc e concurs, Ghiță? - Nu... - Pentru un loc de perfect caligraf, amice Ghițică! - Apoi, dacă mi-a ... clipă foarte adânc, face la dreapta-mprejur și se-ntoarce lângă Ghiță. - Ghiță, tu vrei să-mi dai trei-patru poli, să nu mă prezint la concurs... Eu am o combinație mai bună și pentru tine și pentru mine... - Care? - Din contra, să ne prezintăm amândoi la ...
Vasile Alecsandri - Alecu Russo (Alecsandri)
... și a-l închide între pereții unei judecătorii. Prin decretul domnesc din 22 mai 1843, Russo fu trimis în calitate de membru al tribunalului la Neamț și apoi la Piatra. Câțiva ani mai în urmă, adică la 1851, Grigori Ghica-vodă îl numi candidat la Divanul de apel în Iași; însă cariera judiciară nu convenea nicidecum aspirărilor sale intime: „Prefer de o mie de ori cărarea de la munte, decât cariera deschisă dinaintea mea!“ zicea el adeseori glumind; prin urmare în loc de a mucezi în nămolul delelor judecătorești ... maghiari înarmați. Ungaria răsuna de tocsinul revoluționar și strănepoții lui Arpad făceau visuri de cucerințe. [...] În luna lui iulie trecând prin Transilvania, el fu arestat la Dej și condus sub escortă în închisoarea de la Cluj; [...] Deși viața lui era în pericol într-o epocă unde toate orașele și satele erau ilustrate cu numeroase spânzurători și țepe, totuși el nu ... A... îmi scrise el din închisoare, în Ungaria liberă miam pierdut libertatea! Strigătul maghiar: Ellyen sabaciag [1] însemnează: lanțuri pentru români. Ergo, am fost arestat la Dej, și chiar acum mi se pregătește un alai de naționaliști-gardiști ca să mă ducă ...
Vasile Alecsandri - Cucoana Chirița în balon
... am venit la Curtea de apel pentru un proces cu statul... și am să-l câștig. HAZLIU: Nici vorbă nu-i... Statul n-are noroc la procesuri. NĂUCESCU: Ce-i pasă? Are de unde plăti. HAZLIU: Negreșit... e bute de bani. PANGLICĂ: Nu mai încap în el... îi crapă pielea. NĂUCESCU ... gingașă, ciripitoare... PANGLICĂ (ascuns între public): Cam grea ciocârlie! CHIRIȚA: Aud? Cine-a spus că-i grea?... Te înșeli, domnule. M-am cântărit la spoziția de la Viena și am tras cât o peană... de... lișiță... Ș-apoi dacă ai fi un om umblat și citit, dacă mi-ai fi călătorit ca ... în lună și în stele, ca să văd de-oi găsi și pe acolo bazaconiile ce le-am văzut pe pământ. (Arie din “Chirița la Parisâ€�) CHIRIȚA Am văzut amoruri multe Ș-amorași cu pene smulte, Smulte, smulte, smulte, smulte etc. Și caractere-njosite, Nu de mult la noi ivite, Vite, vite, vite, vite, vite, vite, vite. N-are cine cumpăra. VÂNZĂTORUL Șeapte de-o para! CHIRIȚA Ei, parol, n-ar zice ba ... recunoașteți? CHIRIȚA: Da cum, tătarii, să nu te recunosc?... (Scena următoare e aparte.) MOGHIOR (cu sentiment): Ah! CHIRIȚA: D-ta m-ai scăpat de belea
Ion Luca Caragiale - O scrisoare pierdută
... ați numărat, coane Fănică?... Ei? așa e? patruzeci și patru... TIPĂTESCU: Vreo paispce... cinspce. PRISTANDA: Apoi să le numărăm, coane Fănică; să le numărăm: două la prefectură. TIPĂTESCU: Două... PRISTANDA: Două pe piața lui 11 Fevruarie... TIPĂTESCU: Patru... PRISTANDA (căutând în gând): Două la primărie... TIPĂTESCU: Șase... PRISTANDA (același joc): Unul la școala de băieți... TIPĂTESCU: Șapte... PRISTANDA: Unul... la școala de fete... TIPĂTESCU: Opt... PRISTANDA: Unul la spital... TIPĂTESCU: Nouă... PRISTANDA: Două... la catrindală, la Sf. Niculae... TIPĂTESCU: Unsprezece. PRISTANDA: Două la prefectură... paispce... TIPĂTESCU (râzând): Le-ai mai numărat pe ale de la prefectură. PRISTANDA: Nu, coane Fănică, să trăiți! (continuă repede, pe nerăsuflate) Două la primărie, optspce, patru la școli, douăzeci și patru, două la catrindală la Sf. Niculae, treizeci... TIPĂTESCU (râzând): Le-ai mai numărat o dată pe toate astea și aduni rău... PRISTANDA: Doamne păzește, coane Fănică, să trăiți, patruzeci ... și jumătate, mă duc acasă, îmbuc ceva și mă dau așa pe-o parte să ațipesc numai un minuțel, că eram prăpădit de ostenit de la foc. Nevasta zice, pardon: „Dezbracă-te, Ghiță, și te culcă". Eu, nu; eu, la datorie, coane Fănică, zi și noapte ...
Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche
... seară fiind tocmai în Covaci, luai o birjă, lucru cuminte, deoarece la sosirea mea, ceilalți mosafiri erau la a doua țuică, iar oaspetele la a treia. Mă arătai mirat că se înființaseră cu toții așa devreme; Pantazi însă mă lămuri că el venise de-a dreptul ... căreia i se întâmpla rar să dezvăluie ceva, fusese o crâncenă luptă începută de timpuriu. Ieșit din oameni cu vază și stare, fusese oropsit de la naștere, crescut pe mâini străine, surghiunit apoi în străinătate la învățătură. Întors în țară, se văzuse jefuit de ai săi, înlăturat, hărțuit, prigonit și trădat de toată lumea. Ce nu se uneltise împotriva lui? Cu ... el înfrânsese vitregia împrejurărilor, o întorsese cu dibăcie în folosul său. Ca dânsul nimeni nu știuse să aștepte și să rabde, neclintit el pândise norocul la răspântie, îl înșfăcase și-l siluise ca să-i poată smulge ceea ce, în chip firesc, i s-ar fi cuvenit de la început fără caznă și zbucium. Odată ajuns se întrecuse, luase văzul tutulor, îi uluise și-și făcuse, jugănar cumplit dar cu mănuși, toate mendrele. Calea ... petrecuse în felul său de trai. ...