Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CA VITA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 182 pentru CA VITA.

Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă

... și căta de munculița lui, își plătea dajdia, se avea bine cu toți din sat, și cum făcea el, ce dregea el, se chivernisea omul ca să-i ajungă agoniseala muncei sale pentru multă vreme. Îi veni vremea de însurătoare, și ca tot creștinul, își făcu și el rândul. Ce să vezi d-ta? O dată cu nevasta se strecură în casa lui și sărăcia. Ea găsise ... în bătaie de joc. Într-una din zile, iată că și nevestei îi abătuse să facă și născu un dolofan de copil, sănătos și voinic ca tată-său. Acum ce să facă el? Parale n-avea, de moară nicicât să orbească un șoarece, ceva țoale, ori vrun dichis în casa lui ... fu să plece, mocanul zise: - Cumetre, tot n-ai tu unde ține oița, lasă-o în turmă la mine, și mi ți-oi îngriji­o ca și pe ale mele. - Bine, cumetre, răspunse Neagoe, să fie precum zici tu. El era bun bucuros că-i ia beleaua din bătătură, deoarece n ... lâna și buf! o lovi după ceafă de era să-și muște limba și o răsturnă jos de pe tron. Sărăcia rămase locului unde căzuse ...

 

George Ranetti - Ca și odinioară...

... George Ranetti - Ca şi odinioară... Ca și odinioară... de George Ranetti Informații despre această ediție Am revăzut moșiea iar in floare... Blagoslovitul grâu prăjit de soare. Ca ș-altădată-ntinde pe câmpie O nesfârșită pânză aurie, Și numai ici și colo mici șuvițe De flori îmbălsămate și pestrițe: Iar printre ele țanțoșii ... p-aici, năpraznică, nebună. Deslănțuitu-s-a revolta celor mici. De-au tremurat palate uriașe Și s-au simțit mai mici, mai nevoiașe. Ca niște mușuroaie de furnici!.... Cine-ar ghici că un vulcan a fost aici?... Ca și odinioară, subt arșița de vară. Țăranul strângc snopii belșugului străin: Și-i calm, și-i harnic, bietul... Ce vită de povară ! Dă zece înainte chiar boului blajin... Ca și odinioară, el jalea doar și-o plânge Cosind, în resemnatul și blândul doinei viers... Dar, - rătăciți în snopul ce mâna-i aspră strânge - Văd ...

 

Ion Luca Caragiale - Karkaleki

... era vodă nemulțumit de administrație, chema la palat pe ispravnic, pe magistrat și sfatul: — Bine, mă! da nu vedeți voi ce murdărie? Voi trăiți ca vitele, mă ! — Ca vitele, măria-ta! — O să vă dau afară, mă! — Să ne dai, măria-ta! — Mari ticăloși sunteți, mă! — Ticăloși, măria-ta ... mai înțeleg; dar tu, tu publicist, tu om politic să mănânci palme și ciubuce, să te facă ticălos, să te arunce pe scară, și tu, ca un slugoi nemernic, să-i săruți mâna! Mă mir cum n-au murit de rușine cei ce au trăit în așa vremuri. Dar, în fine ...

 

Iancu Văcărescu - Adevărul (Văcărescu)

... Îndată zdrevenia,     Frumoasa bărbăție     Se duce, piere,     Nu i se mai află urma.     Nenumărate rele     Ca norii se răscoală.     În suflet-se-mbuibează :     O zmreduire     Ca-n trupuri încuibată,     Suflet lipind de suflet,     Le dă turbarea     Furtunei mării,     Se luptă vijelie     Cu vijelie :     Turlace bubuie,     Se sparg în răcnete,     Mințile omului ... sfîșierea !!!     Pre leu     Strein, sălbatic,     Prileju-l bucură,     Pe turmă tabără     Și prad-o face.     Se liniștește iarăși !     Iar vezi pre om     Sub tirania nouă,     Ca vita ce cu jugul     A fot obicinuită,     Cu soarta-și mulțumit,     Visează fericire ;     Ba crede că e slobod     Sub prefăcute pravili ;     Și iar ... Să-i fie grădinari     Și săditori, și paznici,     Împlinitori de lipse,     În veci să nu lipsească !     Voi, cei d-aproape mie,     Românii să dea pilda     Ca cei ce se coboară     Din neamu-ntîei pilde !     Cunoaștem pre mulți oameni     Cu mare-nțelepciune     Ce-au săvîrșit științe,     Arte și meșteșuguri.     Sînt monumente, vrednici ... Opinia a lumei     Prea slab se-nfiorează.     Așa n-avem zăbală,     S-înduplece pornirea.     Soțietatea încă     Nu-și cată izvodirea     De om îngrijitoare,     Ca p-un copil să-l poarte,     În veci să-l ție slobod     Cu cele spre odihnă-i,     Ferit de tiranie !     Ș-în veci răspunzătoare     Să ...

 

Mihai Eminescu - Junii corupți

... Mihai Eminescu - Junii corupţi Junii corupți de Mihai Eminescu La voi cobor acuma, voi suflete-amăgite, Și ca să vă ard fierea, o, spirite-amețite,         Blestemul îl invoc; Blestemul mizantropic, cu vînăta lui gheară, Ca să vă scriu pe frunte, ca vita ce se-nfiară         Cu fierul ars în foc. Deși știu c-a mea liră d-a surda o să bată ... fața înzeită, Cu faclele nestinse, puterea-i împietrită,         Poporul împărat. Sculați-vă!… căci tromba de moarte purtătoare Cu glasul ei lugubru răcnește la popoare         Ca leul speriat; Tot ce respiră-i liber, a tuturor e lumea, Dreptatea, libertatea nu sunt numai un nume,         Ci-aievea s-a ... pier! În darn răsună vocea-mi de eco repețită, Vă zguduie arama urechea amorțită         Și simtul leșinat; Virtutea despletită și patria-ne zeie Nu pot ca să aprinză o singură scînteie         În sufletu-nghețat. Și singur stau și caut, ca uliul care cată În inima junimii de viața-i dezbrăcată         Un stîrv spre-a-l sfîșia; Ca pasărea de zboru-i din ceruri dizmețită, Ca ...

 

Andrei Mureșanu - Deșteaptă-te, române

... piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian. Înalță-ți lata frunte și cată-n giur de tine, Cum stau ca brazi în munte voinicii sute de mii; Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne, Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii. Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Cu brațele ... vânzători. De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă, Oricare s-ar retrage din gloriosul loc, Când patria sau mama, cu inima duioasă, Va cere ca să trecem prin sabie și foc. N-ajunge iataganul barbarei semilune, A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim; Acum se vâră ... cnuta în vetrele străbune, Dar martor ne de Domnul că vii nu oprimim. N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie, Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm; Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie, Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm. Români din patru unghiuri, acum ...

 

Ienăchiță Văcărescu - Ce ai să-mi zici dă mândrie%3F

... zici dă mândrie? Eu n-aș fi mai vrut să fie. Căci să-npotrivește firii, Și legii, și omenirii. Om la om să să arate Ca cum nu-i e ca un frate, Tot cu rea dăosibire, Face pă la toți privire. Cu turbare ca o vită

 

Constantin Mille - Veacul nostru

... și cu-a bâlciurilor tină Vă mascați, voi, purtătorii luminoaselor scântei!… Unde, unde vi-i lumina? Când popoarele ´nvrăjbite De tirani, ca vite duse, între ele se omor, Când voi puneți, o, nemernici, arme nou descoperite La picioarele acelor ce duc vrajba în popor, Și când fabricile ... oameni veșnic, flâmânzitul vostru tun, Când Europa clocotește de lung strigătul Irlandei, Când dreptatea și frăția de pe lumea au sburat, Când o neagră profeție ca aceea a Casandrei Nu vă moaie învrăjbirea – veacul nostru-i luminat?… Nu; ascundeți-vă fața în veșmântul desfrânării, Și în glodul ...

 

Ion Luca Caragiale - Prospătura

... Ion Luca Caragiale - Prospătura Prospătura de Ion Luca Caragiale În vreme de băjenie și de răsmiriță ca acum, se găsesc creeri cari, ori prea svântați ori prea mucezi, ori de frică ori că-și perd sărita, sunt stăpâniți de fel de fel ... mai igienic pentru un bașibuzuc să mănânce mai rar și mai mult decât mai des și mai puțin; Că decât să se îndoape într'una ca vitele, mai bine să mănânce odată cum se cade, și apoi să fie cu stomahul mai ușor pentru orice întâmplare - Consiliem pe înaltul generalisim: Să ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - O doină postumă

... aveam o șchioapă de pământ să-mi fie Locul meu... acuma-mi stăpânesc mormântul; Și nu îndrăznește ciocoiul să vie Să-mi stoarcă pământul! Alergam ca vită, mânat de poruncă... Mă desfăt acuma-n tihna boierească; Ar vrea și nu poate ciocoiul la muncă D-aci să m-urnească! Mă bătea boierul ...

 

Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi

... ooo UN ooo UN gata AJUNGE ești LIBER să ȘTII liber (gândești) și-ți dă drumul la mână liber Liber liber prin viața toată 3. ca frunza arțarului la marginea pădurii împingând cu degetul aerul stratificat ca o suliță de lumină ecoul înfipt adânc în omoplatul umbrei aduc mărturia păpădiei înaintez ușor întotdeauna cu grijă printre galactice lumi minerale unele percepute de ... privim neputincioși mărețe atelaje descriptive cum înaintează falnice în urma noastră rostogolindu-se privim prin hubloul de ceară al zilei următoare trupul acesta de gală (ca o fiară dresată) cum înaintează tăcut cu pădure cu tot spre câmpie și nu ne dumirim îndeajuns niciodată ne-ngrămădim în zi ca rufele murdare într-un coș de nuiele „la o maternitate a gândiriiâ€� ca-n fața unor porți ademenitoare plăvanii instinctelor ne mirosim ca vitele sudoarea brațelor noastre alungite a organelor mute a vorbelor stătute ne mirăm îndelung ca paiele ude în ieslea mântuitorului și nu ne dumirim poate-ar trebui o aproximare a tăcerilor prin fluviul ce unește două maluri o ... ...

 

   Următoarele >>>