Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru I��I
Rezultatele 991 - 1000 din aproximativ 3413 pentru I��I.
George Topîrceanu - A. Mirea: Caleidoscop
... zgomot, soare cald și glume. Vremea parcă-și merge mersul în galop Și aspectu-și schimbă ca-n caleidoscop. Iar noi stăm deoparte... Asta ni-i viața! Tot mereu aceeași, seara, dimineața: Slujba, facultatea, birtul și chiria, — Peste tot apasă, grea, monotonia. Da, ni-i tristă soarta și de nimeni plânsă. Însă... Să trăiască salvatorul ,,însă"! Seara, când cad leneși fulgii de zăpadă, V-ați oprit vreodată la un colț ... salon în care toți discută Și râd mereu. E viață, e mișcare — Dar nici un zgomot... Fermecată pare Societatea asta surdomută. Cuiva, din sală, i-a scăpat un ban. Ușor, întoarce capul indignată Madama care cântă la pian. Alături o cucoană se frământă, A enervat-o ... lumea ,,celor care nu cuvântă"... Sonet teatral Te urmăresc cu ochii toți bărbații. O ploaie de priviri sentimentale S-abat asupra frumuseții tale Și toate-i fac erotice ovații. Ce fericit e soțul dumitale! El în antracte stă de conversații... De-aș fi, ca el, stăpân pe-atâtea grații, Eu aș ... să trimiți în vînt o sărutare." El speră încă... Poate, cine știe, De la distanță, prin telepatie, Va-nfiripa cu ea un dialog. Dar inima-
Petre Ispirescu - Broasca țestoasă cea fermecată
... zicea inima ceva, dară nu pricepu nimic. Când se trezi bine din cugetările lui, văzu că soarele dă în asfințit. Se sculă binișor, fără să-i pese de ceva, și se duse acasă. A doua zi iarăși așa făcu, fără să-i plesnească prin cap ceva, și fără să-și mai aducă aminte că plecase în pețit. A treia zi, cum se sculă, plecă iarăsi ... aducă și el logodnica. Broasca intră iarăși în eleșteu, iară dânsul plecă la curtea împărătească. Mergea el, dară parcă-l tot oprea cineva în cale. I se părea că-l trage cineva de la spate de haine. El se tot întorcea de se uita înapoi. Nu vedea nimic, însă el își ... gâtul strâmb, de atâta uitat înapoi. Dacă ajunse și găsi pe toți ai lor adunați la tatăl său, începu să le povestească șiretenia celor ce i se întâmplase. Când ajunse să le spuie că a zis broaștei: "Tu să fii logodnica mea", toți se umflară de râs deodată și ... lua peste picior cu vorbe în doi peri și cu glume nesărate. Vru el să le spuie cine a fost broasca, dară nu ...
... gâlcevitoare foc. În dreapta, la rând, pe crengi deosebite: Roșcata, Bogheta și Cucuieta; bune fete, dar prea își scoteau ochii de la el și prea i se țineau de urmă. Cel puțin Berca, de pe creanga cea mai de jos, văzuse că n-are încotro și-l lăsă în pace. Dar ... ou și cu un cucui mai mare decât ea întreagă; îi place cum merge înfiptă, cu capul țanțoș, tremurându-și uneori moțul, ca și cum i-ar fi tras luarea-aminte: „Ghidi! ghidi!â€� Dar unde-i? Atunci un foșnet ușor de aripi îl făcu să ridice ochii; drept deasupra lui, Puica, șireată, întinse gâtul și, pe când celelalte visau încă, ștrengăriță ... găinile care dormeau și zise Puicei: „Ce frumusețe dumnezeiască, dragă! Și proastele astea dorm.â€� Apoi plănui o ghidușie: făcu Puicii cu ochiul, dându-i să înțeleagă că le-o pregătește el. Se ridică în picioare, bătu din pinteni, își fâlfâi aripile ca două steaguri și, întinzându-și gâtul â ...
Ștefan Octavian Iosif - Când a fost să moară Ștefan
... iubită. Însă nici pe patul morții Nu putea s-o dea uitării Cela ce pe drept fusese Poreclit: Părinte-al Țării... Lângă patul său chemându-i, Mângâie pe toți sărmanii, Plâng și îi sărută mâna Văduvele și orfanii. Plâng și-l binecuvântează, Și se-ntorc pe la căminuri, Iar boierii zi ... vultur măreț ce-ntinde Aripile — și-adumbrește Toată Țara Muntenească Și Moldova și Ardealul... Vai! dar noapte și mai oarbă Își aruncă-n urmă-i valul! Dintr-o dată, fără veste, Fața iar i se-nsenină: Pâcla grea deschide iarăși Gene-albastre de lumină. Pe câmpia dunăreană Vede oști române-n zare; Mândru prinț din țări străine Merge-n ... vodă-și dete duhul!... Dar cu dangăt plin de jale Mii de clopote dau veste: ,,Ștefan-Vodă al Moldovei, Ștefan-Vodă nu mai este!" Tristă-i mănăstirea Putnei, Porțile deschise-așteaptă Strălucit convoi ce vine Și spre ele-ncet se-ndreaptă. Este Ștefan. Azi străbate Cel din urmă drum prin țară ... zadarnic, multă vreme, Din adânc de văi pierdute, Triste buciume-or să-l cheme... Însă când suna-va ceasul De dreptate pentru țară, Din mormântu-i ...
Grigore Alexandrescu - Mielul murind
... făcuse datoriile toate Cîte și le fac mieii în ceasul cel cumplit. Mumă-sa cu durere Începuse să zbiere; Îl săruta, sîrmana, plîngînd necontenit, Și-i zicea: „Ce mi-e bună viața fără tine? Cui mă lași, fătul meu? Spune tată-tău, dragă, că viu curînd și eu, Căci pe ... a turmei stare? Tu știi bine că el Iubea mult să vorbească De dulăii din turmă și de ceata lupească.“ — „Spune-i că turma toată zace de rea gălbează; Că are șapte doctori ce prea rău o tratează. Mai spune-i că ciobanul a pus pe un nepot, Ce tată-tău-l cunoaște, îngrijitor la turme, Ca să stîrpească-abuzul și relele să curme ...
... Ion Luca Caragiale - Năpasta Năpasta de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 ACTUL I 1.1 SCENA I 1.2 SCENA II 1.3 SCENA III 1.4 SCENA IV 1.5 SCENA V 1.6 SCENA VI 1.7 SCENA VII 1 ... a bucurat să fure niște nimicuri de la un mort pe care l-a găsit în pădure, eu stric?... Era tâmpit... când i-a citit osânda, râdea... ANCA (cu mult interes): Cum?... De unde ai văzut tu când i-a citit osânda? DRAGOMIR: Am fost la judecată. GHEORGHE: Ai fost? ANCA (din ce în ce mai interesată): La care judecată? DRAGOMIR (contrariat ... mai în sfârșit, înțeleg să plângă o femeie pe bărbat dacă e văduvă... da' dacă s-a măritat o dată cu altul... Care-i ala să rabde asta?... Atunci de ce s-a mai măritat? GHEORGHE: Ei! DRAGOMIR: Da; de ce... dacă nu se poate despărți de ... o smucește iar. ) GHEORGHE: Dragomire! ANCA: O!... Nebun! DRAGOMIR: Nu, să spui... Din două una: or crezi că l-am omorât eu... ANCA: Poftim! Asta-i ...
Dimitrie Bolintineanu - Fecioara Daciei
... Dimitrie Bolintineanu - Fecioara Daciei Fecioara Daciei de Dimitrie Bolintineanu I Plângeți crinul tânăr ce, mutăt de vânt, Naște lângă piatra tristului mormânt! II Abia se formă foile, A morții mână rece Pe fruntea ... floare. În darn înturnă fețele Cătând la raza vieții, La sărutarea soarelui, La roua dimineții; La grațioase aure Ce-l lasă-n întristare Și nu-i rejună zilele Cu dulcea lor suflare. În line horuri fluturii Plutesc pe lângă sine, Dar nu-i culege lacrima Cu sărutări divine. Iar viermele mormântului Al său crud mire pare; Îi soarbe restul zilelor Cu rece sărutare. III Astfel este soarta verginei ...
Antim Ivireanul - Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită l
... sus devenitului stăpân și domn al întregii Ungrovlahii, domnului Ioan Constantin Basarab voevod, mântuire, viață bună, milă din partea lui Dumnezeu și fericire deplină. Nu-i vor lipsi, zice, lui Dumnezeu ostașii care i se cuvin (Epistola a V-a lui Synesius) în biserici; adică, nu au lipsit și nici nu vor lipsi vreodată în ... și ai credinței, prin urmare, marele stolnic Constantin Cantacuzino, cel prin pronie cerească foarte cuminte și prea nobil între domni, observând pe unii cuvioși, ce-i drept, și ortodocși cât privește adevărul dar nenumărați și ignoranți, poate chiar modești, care însă se scandalizau de pe urma unor dogme grecești, ca de ... altădată aflat la București, în cursul unei slujbe divine, să răspundă în legătură cu niște chestiuni ca acestea, cu înțelepciunea și cu învățătura, pe care i le-a dăruit Dumnezeu, după canoanele sfinților părinți și după negreșita și infailibila părere a sfintei și catolicei noastre biserici, spre ... și bunătate a lui Dumnezeu, ca să păstreze, să păzească și să oblăduiască divin cinstita strălucire a măriei-tale, sub atotputernica-i ...
Alexandru Macedonski - Psalmi moderni
... Alexandru Macedonski - Psalmi moderni Psalmi moderni de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I - Oh! Doamne 2 II - Țărână 3 III - Iertare 4 IV - Dușmanii 5 V - Zburam 6 VI - Și-au zis... 7 VII - Cât am trudit... 8 ... Doamne, toate sunt prin tine Și averea, și puterea, Fericirea, mângâierea Ce ne trebuie știi bine. Dai cu dreaptă socotință Mulțumiri și suferință Lui Isus i-ai dat o cruce Căci știai c-o poate duce; Când dureri ne dai și nouă, Ne dai plânsul ca o rouă; Când dai marilor ... înțeleaptă Și justiția cea dreaptă; Fă oricând ce vrei din mine. Doamne, toate sunt prin tine... XI - M-am uitat M-am uitat la fericiți... I-am văzut nemulțumiți E orice zădărnicie. Cei pe care-i vezi în slăvi Adăpați sunt cu otrăvi; Cei trăiți în sărăcie Plâng pe-a lor nemernicie; Cei mai mândri împărați Sunt de chinuri ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Văduvele
... stăpânul, nu glumă. Înțeleg și lighioile... ce gândești d-ta? Da' pe Irina cățeii o întind de rochie, purcelul ridică râtul în sus, procletul, și-i guiță a mâncare, fofolocii de rață fug de la cloșcă și-i dau târcoale căscând ciocurile lacom. — Și ce socotești d-ta, leliță, c-aici adică să nu fie nici o potriveală? Ce, dumitale ți-ar ... a fetei; că de n-o învăța de-acum ale ei, nici nu le mai învață. De n-o pune mâna pe târn, târnul nu-i strigă "aoleo". — Poi, să-i mai crezi și d-ta, că la paisprezece ani nimeni n-a avut douăzeci de ochi. — O dată să crezi lenei, a ... tâmplele cărunte sub barișul verde, și mișca buzele parcă ar fi spus ceva în mintea ei. Mai la urmă, Irina deschise gura cu sfială și-i zise drăgăstos: — Da' ce ai, mamă? Cin' te-a necăjit? Eu am isprăvit țevile. De ce nu mi-ai zis mie să ... Ba că nu e măturată curtea; ba că nu sunt curați pereții; că hâr, că mâr, și te seacă la inimă. Ia, alde Ghira, ce- ...
... George Coșbuc În faptul dimineții, prin parc, îngândurată, Se plimbă visătoare Fatma, frumoasă fată A marelui Ben-Omar, califul din Bagdad Iar tinerele-i plete de peste umeri cad Pe piept, și ea le prinde mănunchi în alba-i mână. Zâmbind s-așază fata aproape de fântână Pe-o lespede de marmor, prvind cu gândul dus La gura de balaur ce-azvârle apa-n ... zdrențuită! Și grabnic eunucii se-nșiră, urmărind Ca șerpii prin tufișuri pe Musa-Nin, și-l prind. Fatma plângând se duce la tată-său și-i spune: Voi pune servitorii să-l bată! Și voi pune Să-l târâie de-a lungul Bagdadului, legat De-a calului ... ochii la pământ El are fes ca-n Yemen și-o zdranță de veșmânt. Fatma stă răzimată de-al tronului pilastru, Și sclavul stă nainte-i. El are fes albastru, Și-albaștri are ochii, d-un farmec dureros; E tânăr și e palid și-așa e de frumos! S-aruncă furtunatic ...