Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FI��E
Rezultatele 991 - 1000 din aproximativ 2261 pentru FI��E.
Ion Creangă - Capra cu trei iezi
... să pape iezii, trăgea cu urechea la păretele din dosul casei, când vorbea capra cu dânșii. "Bun ! zise el în gândul său. Ia, acum mi-e timpul... De i-ar împinge păcatul să-mi deschidă ușa, halal să-mi fie ! Știu că i-aș cărnoși și i-aș jumuli !" Cum zice ... când lupii albi și s-a făcut oale și ulcioare, sărmana ? - Apoi, da ! nu spun eu bine ? zise cel mare. Ia, de-atunci e rău în lume, de când a ajuns coada să fie cap... Dacă te-i potrivi tu acestora, îi ține mult și bine pe ... începe a se scărmăna de cap și a plânge cu amar după frățiorii săi. - Drăguții mei frățiori ! De nu s-ar fi înduplecat, lupul nu i-ar fi mâncat ! și biata mamă nu știe de astă mare urgie ce-a venit pe capul ei ! Și bocește el și bocește până îl ...
Cincinat Pavelescu - Serenadă (Pavelescu, 2)
... Pavelescu, 2) Serenadă de Cincinat Pavelescu Pantum (Cristian Cherfils) Privighetorile pădurii se zbenguiesc prin frunzătură, Clipesc miimile de stele p-un cer senin și liniștit, E mult mai rece al tău suflet chiar decât marmura cea sură, Tu nu mai vei iubi atâta, fiindcă iubind ai suferit, Sclipesc miimile de stele ... cer senin și liniștit, Se iau cu aștrii vii la-ntreacăt fosforescenții viermișori, Tu nu mai vei iubi atâta, fiindcă iubind ai suferit. Vai! cerul e făcut să fie când de lumină, când de nori. Se iau cu aștrii vii la-ntreacăt fosforescenții viermișori; Întoarnă firea-nduioșată un cor divin d ...
Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău
... întinzându-se acest ocean de aburi, deasupra căruia razele soarelui scânteiau cu mii de colori, nu-și putu stăpâni mirarea. — A! cât e de frumos! strigă el. — E frumos, nu-i vorbă, zise călăuzul, dar nu prea îndemănos. Ce dracu! adause el după o pauză, uitându-se cam cu îngrijire la ceri, de ... Costin, uimit de primejdiile prin care trecuse. — Scăpați, buni teferi! Mulțumește lui Dumnezeu. Alții au pățit-o mai rău decât noi. — N-ar fi fost oare mai bine să fi rămas sus la Pietrele Doamnei în vreo crăpătură undeva, decât să ne coborâm aice? — Doamne sfinte! Pesemne d-ta tot nu crezi că acolo ... sălășluiește Ducă-se pe pustii? La Pietrele Doamnei se încrucișază vânturile din toate părțile, și ai fi zburat ca o frunză în văzduh, sau ai fi rămas turtit sub vreun bolovan cât casa, sau te-ai fi prăbușit în fundul pământului, după cum s-a întâmplat lui Simion flăcăul, Dumnezeu să-l ierte, căci la vremi grele ca de-alde ... nici că se punea alăturea cu vro fată de-a noastre. Să te ferească Dumnezeu de fetele de popă! Ceva, ceva de-or
George Coșbuc - Dunărea și Oltul
... Tu, copile drag al meu, Zbuciumat tu vii la vale Tulbure mereu Plouă mult la voi la munte, Sate și câmpii de-neci, Ori ți-e firea ta de-a rupe Maluri pe-unde treci? Rup și maluri câteodată Și fac holdele de pier, Iar când plouă mult la ... viața Și de soarta lor. Vezi și-aici poporul nostru Cel din veac adus pe-aici, Sprintene și mândre fete Și flăcăi voinici. Și ți-e dragă țara asta De români, căci te iubesc Dar tu nu cunoști de-a-ntregul Neamul românesc! Eu de unde vin, mâhnitul, Furios ...
Vasile Alecsandri - Lamartine (Alecsandri)
... a murit! Această tristă veste va deștepta un răsunet dureros în sufletul acelor care au gustat încântările armoniei mărețului poet. Cât pentru noi, românii, e bine să ne aducem aminte încurajările ce ne-a dat Lamartine în anul 1848, când el ținea ochii lumii întregi țintiți asupra lui ... ce aspirau la libertate. În istoria misiilor mele politice din anul 1859, găsesc următoarea notiță scrisă după o vizită ce făcusem lui Lamartine; această notiță e de natură a interesa publicul român, și dar este timpul de-a o scoate la lumină: „Dl Lamartine, dulcele poet ... crezut că asist la un concert melodios, și, când a fost ca să mă retrag, îmi zise: — Domnul meu, deșteptarea unei nații e cel mai sublim spectacol ce omenirea poate să arate Creatorului, însă când o nație are norocul de a atrage asupră-i ochii Providenței ...
Dimitrie Anghel - Agora modernă
... curente, aveți grijă să puneți surdină tainelor și peste toate aceste aruncați o mare pată de schwarz , și veți avea aproximativ imaginea unei cafenele. Așa e în contururi vagi mult ponegrita "Agora modera", în care pe lîngă mulți alții, se adună și nestatornicii fii ai lui Apollo, ca aruncînd mici bucățele ... suburbiilor, din îndepărtatele mahalale, din toate cotloanele, pe toate scursorile, pe tot ce poate mișca tulbure valuri, pe toată murdăria în mers, pe tot ce e pantă ori povîrniș, escadrele își iau drumul și pleacă spre nesătula cloacă care le atrage și le înghite, ca pe urmă, din ce-a ... grabă își strînge fiecare minunile și privește îngrozit spre viitorul ce stă dincolo de perdeaua de fum și dincolo de neagra pată de schwarz. Aci e gălăgie, e neutrul teren unde se revarsă canalurile, unde se adună paradoxele, e îngusta punte unde ambițiile se aciuiază o clipă subt același pavilion, e caravanseraiul unde toți intră și nimeni nu se eternizează. Gol și enigmatic rămîne paharul din care visurile narcoticului s-au împrăștiat. Clipita colorată, trebuitoare acestor ... și contra tuturor noroaielor ; senilitatea lor nu se mai poate înduioșa de trandafiriile flori ce le poartă un ram tînăr în primăvară... Oaza aceasta singură ...
... ascult slujba cea mare Din gura popii Macare!" Domnul pe gânduri cădea, Semn Armașului făcea; Porțile se deschidea, Iar Codreanu-n gândul său Zicea: ,,Bun e Dumnezeu!" IV Frunză verde de bujor! La biserică-n pridvor Sta Codreanul frățior Cu butucul de picior. [17] Popa slujbele-i citea, De moarte mi ... Cântecele de iubire se încep cu frunzele de lăcrimioară, de sulcină, de busuioc, pentru că aceste flori, după crederea poporului, au o menire fermecătoare. Când e cântecul de durere sau de moarte, el preferă frunzele de mărăcină, de mohor etc. În legendele și în baladele unde figurează copile frumoase, acestea sunt ... lor, o și mai strânsă rudire cu frații lor din Italia, căci în cântecele poporale ale umbrilor, ale ligurilor, ale picenilor și ale piemontezilor, frunza e înlocuită prin floare. De pildă: Fior de viole Li vostri ochietti furono le strale Che fece la ferita che mi dole etc. Fior di cerasa ... mortella e rosa Io la vorrĂ© siepa' la vostra casa. Fior di mela Vattene a casa che mamma ti chiama Mamma ti chiama e ...
... râd într-una, Numai de glumit mă țiu - Ei, dar când mă-ntrebi de-acestea Parc-aș vrea să nu mai fiu! Lumea de dureri e plină, Calea vieții mi-e străină; Tot așa-mi vorbește mama, Iar eu, biata, ce să știu? Eu cu drag te văd la horă, Ochii tăi și toate-mi plac ... veștezi, m-aș duce Să te fur apoi pe tine; Nimănui nu te-aș mai da! Mai așteaptă! Cui dai biruri, Dac-aștepți ce ți-e iubit? Să zic da, nu-mi vine bine Până când nu m-am gândit; Să zic nu? Aș zice toate, Numai asta nu se poate ...
Ion Luca Caragiale - Leac de criză
... erau în minoritate: ba încă unii de la alte mese, înțelegând că n-au dreptate camarazii lor, au intervenit în favoarea românilor. Totuși bătaia ar fi continuat și desigur ar fi luat proporții primejdioase, dacă un muscal, care intra pe ușă, n-ar fi strigat în gura mare un nume muscălesc foarte greu de ținut minte. Muscalii bătăuși s-au oprit ca prin farmec înlemniți. Asta a impus ... a spart buba, drăguță? îi știam eu leacul ei. Zic: — Da, neică Matache, dar eu nu-i credeam pe muscali așa galanți... — E împărăție mare, drăguță; nu-ți spuneam eu? În acel moment, iată că se opresc din goană trei cazaci călări, un ofițer și doi soldați. Nenea ... ce ochi mari făceam și, om deștept, a înțeles că mi se păruse socoteala prea-prea. — Vezi d-ta, drăguță, zice, ce e și cu războiul ăsta! Văzuși bietul băiat! om tânăr și de familie! cum îl trimete împăratul să-l prăpădească păgânii, pentru ca să ne apere ... să zică puterea împărătească, drăguță! * L-am întâlnit zilele astea pe negustorul meu, foarte opărit. — Ei? neică Matache, ce zici de criza asta? —
Ion Creangă - Povestea lui Harap-Alb
... împărat, nici împărăția pentru tine; și decât să încurci numai așa lumea, mai bine să șezi departe, cum zici, căci, mila Domnului: "Lac de-ar fi, broaște sunt destule". Numai aș vrea să știu, cum rămâne cu moșu-tău. Așa-i că ne-am încurcat în slăbăciune? — Tată, zise atunci ... vreun iepure, ceva... și popâc! m-oi trezi cu tine acasă, ca și cu frate-tău, ș-apoi atunci rușinea ta n-a fi proastă. Dar dă, cearcă și tu, să vezi cum ți-a sluji norocul. Vorba ceea: "Fiecare pentru sine, croitor de pâine". De-i ... și de tot, că doar, slavă Domnului, am ce mânca la casa d-tale. — Ce mânca văd eu bine că ai, despre asta nu e vorbă, fătul meu, zise craiul posomorât, dar ia spuneți-mi: rușinea unde o puneți? Din trei feciori câți are tata, nici unul să nu fie ... stai așa pe gânduri, luminate crăișor? zise baba; alungă mâhnirea din inima ta, căci norocul îți râde din toate părțile și nu ai de ce fi supărat. Ia, mai bine miluiește baba cu ceva. — Ia lasă-mă-ncolo, mătușă, nu mă supăra, zise fiul craiului; acum am altele la capul ...
George Topîrceanu - Păcatul (Topîrceanu)
... a dat ochi plini de visuri, negri, mari, cu gene lungi, ți-a sădit în sânge sâmbur de dorinți necunoscute, O, credința ta e mare, dar cu-atâtea nopți pierdute, Maică, unde vrei s-ajungi? Trupul tău plin de viață n-a știut ce e iubirea, Gura ta nesărutată numai sfinți a sărutat, Tu ești moartă pentru lume, — dar așa ți-a fost menirea, Lasă ... toți ne mână, Fără voie, tuturora ne dă mărul lui Adam. În zadar încearcă omul cu neputincioasă mână Să-i supuie mersul tainic; ea ni-e mamă și stăpână... — Maică, cine bate-n geam? ...................... IV Prin trupul ei străbate un lung fior de gheață: E el — și-ar vrea să creadă, ca alte dăți, că nu e... Un val aprins de sânge îi năvălește-n față Întunecându-i mintea. Ea sare și-i descuie. Iar el s-arată-n ușă ca-ntr ... un clește de foc parcă i-a strâns inima ei. Din noaptea minții sale, din vălmășag de gânduri, Un glas adânc îi strigă: ,,E ...