Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE MINE
Rezultatele 981 - 990 din aproximativ 1232 pentru PE MINE.
Alexandru Vlahuță - Pictorul Grigorescu
... toate parcă au trebuit să fie și să se întâmple așa cum s-au întâmplat, pentru ca să avem, în felul cum l-am avut, pe marele nostru Grigorescu. Gândul nostru se îndreaptă cu recunoștință spre ființa divină care a fost mama pictorului. E toamnă pe sfârșite, o ploaie măruntă și rece, un amurg trist, fără cer, din anul 1843. Într-o căruță de țară, încărcată ca de băjenie, o vedem ... n-are încă doisprezece ani; după un drum de două zile, sosește, cu chiu, cu vai, la București. În urmă — din atâta viață irosită pe meleagurile acelea, unde neam de neamul ei n-avea să se mai întoarcă — nu mai rămânea decât un nume, crestat pe-o cruce de lemn, în cimitirul satului: "Ion Grigorescu". Înainte... se făcea parcă și mai pustiu, și mai întuneric. Trăia în București, în mahalaua Cărămidarilor ... Poate că și unde-l vedea așa plăpând îl iubea mama lui mai mult decât pe ceilalți. Într-o zi, când i-au adus mort pe unul din copii, călcat de o trăsură, și cum fața bietului copilaș, plină de praf și de sânge, nu se mai cunoștea, cel dintâi strigăt
Constantin Stamati - Frunzele și rădăcina (Stamati)
... potrivește Și cu obrăznicie grăiește?â€� „Noi suntem aciea care în întuneric trăim Și scurmăm pământul negru, pentru ca să vă hrănim. Au voi pe noi nu ne știți, Că noi suntem rădăcina copacilor răsfățați, Și înalți, Pe care voi înverziți? Deci să vă fie de bine al vostru trai cu trufie, Că natura au vrut să ne osebească, Ca frunza în toată ... atuncea nu este de altă treabă Decât numai pentru foc.â€� Fabula de la sine Se-nțelege bine, Făr-a fi tâlcuită de mine
Ivan Andreievici Krâlov - Frunzele și rădăcina (Stamati)
... potrivește Și cu obrăznicie grăiește?â€� „Noi suntem aciea care în întuneric trăim Și scurmăm pământul negru, pentru ca să vă hrănim. Au voi pe noi nu ne știți, Că noi suntem rădăcina copacilor răsfățați, Și înalți, Pe care voi înverziți? Deci să vă fie de bine al vostru trai cu trufie, Că natura au vrut să ne osebească, Ca frunza în toată ... atuncea nu este de altă treabă Decât numai pentru foc.â€� Fabula de la sine Se-nțelege bine, Făr-a fi tâlcuită de mine
George Topîrceanu - M. Codreanu: Sonete parnasiene
... florărie. Dar, hocus-pocus, binișor o lasă Cu gura-n jos... E altă boscărie: De sub joben apare-o farfurie C-un șnițel bine garnisit, pe masă. Așa, mereu... Și vulgul cască gura La cel ce pare c-a învins Natura, El concurează pe copiii Muzii. El, din nimic, îți dă fripturi și poame Și, totuși, rabdă uneori de foame... E fabricantul nostru de iluzii. Pagliaccio O zi nefastă ... nșeală Ai plănuit vânzarea criminală, Că voi cădea și voi muri prin tine. Dar nu te-alung. E patima fatală Mai scumpă decât viața pentru mine... Și adormi, strângând-o lângă sine. L-a biruit o curtezană pală! L-a dezmierdat, l-a adormit cu ... o mila, Dar aplecându-și trupul plin de grații, Zâmbind i-a smuls un fir de păr, Dalila, Și-a suspinat pe gânduri: — Oh, bărbații!... Testamentul unui poet cunoscut Din cel ce sunt acum o jumătate E cât p-aci să zboare către stele... Las dracului ...
Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria
... medic îl obligă să se devoteze penÂtru cei ce suferă și, de multe ori chiar, să-și riște viața pentru a scăpa pe aceea a altora. În ce altă profesie se găsește abnegația absolută de sine, pe care medicina o impune celor ce o exercită? Este evident deci că, dintre toate profesiile, mediÂcina este cea mai bineÂfăcătoare. Dar, - în plus ... templul sacru al medicinei. Acum înțelegeți înalta demnitate a profesiei mediÂcale și respectul ce i se dă din toate părțile. „Cinstește pe medicâ€� zice Biblia,...â€� căci ai trebuință de elâ€�. II Dar, ce este un bolnav? Un bolnav este un individ în al cărui organism s ... Astfel de bolnavi, - care ar pieri dacă ar fi părăsiți, - vin la spital. În asemenea condiții se află, de pildă, un dulgher care, căzând de pe o schelă, și-a frânt o mână sau un picior, - un țăran care, lovit de pelagră, și-a pierdut mințile; - un ... la adevăratul lor scop), - indivizi care inspiră scârbă și care par a nu fi demni de nici un inÂteres. Veți întâlni bunăoară
Mihai Eminescu - Mă-ntrebai dragă-ntr-o zi
... dragă-ntr-o zi Mă-ntrebai dragă-ntr-o zi de Mihai Eminescu Mă-ntrebai, dragă,-ntr-o zi Cine-n lume s-o găsi Pe noi a ne despărți. Iată dealul s-au găsit Pe noi de ne-au despărțit, Dealul cel cu râurile, Cerul lumei plin de stele, Oamenii cu vorbe rele. Între mine
Grigore Alexandrescu - Oglindele
... Încît nu putea omul nici umbra a-și vedea. Dar după multe zile și vreme-ndelungată, O corabie mare, cu oglinzi încărcată, Trecînd pe lîngă țara de care vă vorbesc, O apucă furtuna, o furtună cumplită, Sau ca să zic mai bine, furtună norocită, Pricină de prefaceri, de un ... corabia slăbită Se sfărîmă, dar marfă puțină s-a-necat; Oglindele mai toate le scoase la uscat. Locuitorii țării, Cîți se afla atuncea pe țărmurile mării, Cu toții alergară, Și-n grab le adunară. Se priviră în ele, și coprinși de mirare Văzură adevărul, mulți însă cu-ntristare. Dar ...
Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Ion Luca Caragiale)
... facă un sonet endecasilab pe niște rime imposibile. Apărând Epoca joi seara la 6, eu am trimis la redacție, la ora 11, 30 de sonete pe rimele propuse. Maestrul a luat entuziasmat și mi-a publicat 5, socotindu-le cele mai bune din toate pe care le-a primit peste câteva zile și de-atunci a început să mă aprecieze foarte mult și să mă trateze ... sub pretext că vorba schimbată o să le dea o ironie superioară în genul ideilor lui Heine. Bineînțeles c-am consimțit. Subiectul poeziei era setea pe care o simțeam în dezordinea iubirilor facile și a sărutărilor venale, de imaculata puritate a celor culese pe buzele feciorești al unei soții adorate. Vă mărturisesc că eram în vorbă să mă logodesc cu fata unui consilier de la Casație. Strofa ultimă suna ... Soția marelui Caragiale, femeie de o bunătate și de o supremă distincție, era nepoata castelanului. Ea auzise că nepoata ei, născută Burelly, luase în căsătorie pe un scriitor, care avea reputația că întârzie prin berării și face piese de teatru pe ...
Vasile Alecsandri - Hora Unirei
... Vasile Alecsandri - Hora Unirei Hora Unirei de Vasile Alecsandri Poezia a fost pusă pe muzica compozitorului Alexandru Flechtenmacher. Theodor Aman - „Hora Unirii la Craiovaâ€� Hai să dăm mână cu mână Cei cu inimă română, Să-nvârtim hora frăției ... holde peară! Peară dușmănia-n țară! Între noi să nu mai fie Decât flori și omenie! Măi muntene, măi vecine, Vină să te prinzi cu mine Și la viață cu unire, Și la moarte cu-nfrățire! Unde-i unul, nu-i putere La nevoi și la durere. Unde-s doi, puterea ... să treacă drumul mare Peste-a noastre vechi hotare, Și să vadă sfântul soare Într-o zi de sărbătoare Hora noastră cea frățească Pe
George Topîrceanu - Cărturăreasa
... verde, Dar să te ferești să-l iei. Pentru că nu minte cartea, Ea ghicește orice gând, Vezi, cu dama cea de tobă, Ceartă, lacrimi pe curând. Dragoste pe drum de seară Cu un crai de ghindă, și Gând la gând cu bucurie, Chiar o veste vei primi... Serioasă, visătoare, Cu ochi negri și ... și oacheș, fata mea. — Și cu ochii mari și umezi, Și cam palid, nu-i așa? Seara, când să se dezbrace, Singurică în iatac, Pe obrajii ei s-aprinde Floarea rumenă de mac. Și privindu-se-n oglindă Își sărută brațul drept: â€�Crai de ghindă, crai de gindă, Vinâ ...
Nicolae Dimachi - O adunare de trii cocoane
... — Ia vezi, zău, ce minunat Fustanlic mi-am cumpărat. Și-n credința că nu-i scump Patru lei cotul și-un tult Mai ales pe veresî Fără-a mai puni vadè. Di poftești și dumneata Singură eu ți-oi lua. — Ehei, soro, de voiești, Să mă mai ... că să închină Și totuna dă din mînă ? — Arză-l focul cotcodeț Că-i un bou de n-are preț ! Iacă și-altul di pe lazul Și-ntocmai Grigori Razul. — Zău îți zic că nu te cred Oi să merg și eu să văd. — Drept să-ți spui ... lăsați, nu vă sfădiți Și vă-ntoarceți, de priviți Să vedeți doi într-o butcă Ca cînd dracul îi apucă, Așa strigă și vorbesc, Ori pe semni să sfăduiesc. — Ei, îl știu, îi Constandin Nătărăul cel deplin, Împreună cu Iordachi. Gugumanul lui Dimachi. — Adevăr că-i gogoman Nu plătești ...