Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AR��I����
Rezultatele 981 - 990 din aproximativ 1398 pentru AR��I����.
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Lăsatului de brânză
... ca a Iudei, că și el, măcar că s-au mărturisit înaintea arhiereilor cum că au greșit de au vândut sânge nevinovat, iar nu i-au folosit nimic acea ispovedanie, că au fost cu deznădăjduire, ci să avem nădĂ©jde bună că de ne vom ispovedui cu inimă curată și ... turburare, petrecanie cu bună întocmire, viață ce veselĂ©ște pre Dumnezeu și întristează pre vrăjmașul; că precum sunt păzitori celor ce postesc sfinții îngerii și-i feresc de toate primejdiile, așa sunt și celor ce nu postesc păzitori dracii și-i îndeamnă la multe păcate. Drept acĂ©ia trebuie să ne ostenim ca să nu avem părtășe cu diavolul, că nu s-au făcut nimeni ucenic ... ne îndeamnă blestematul acesta de pântece, dară a face rău n-avem îndemnător pre nimeni. Că trupului îi trebuiaște mâncare, iar sufletului nu-i trebuiaște răutăț; și din mâncare cunoști (la focul) oarecare dulceață, iar din răutate nu să cunoști alt nimic, fără numai vătămare de suflet și călcare ... noi ce fac jafuri și fac câte sunt mai rĂ©le pre pământ, apoi să duce cu gând ca acela ce dă vreunui popă să-i ...
... l face obraznic și măgar, pe urmă pe una dintre coloanele de marmoră imitație. Stă câteva minute cu capu întins și în vârful picioarelor. Parcă ar vedea mai bine așa, însă o gheată, a din dreapta, îl supără când stă în vârful picioarelor. Lache rabdă cât rabdă, apoi se ... la braț în stânga pe amicul său, care primește bucuros, și așa pornesc înainte, rezemându-se unul de altul în partea piciorului la care nu-i supără gheata. 8 ceasuri dimineața. Sunt pe bulevard... Lache are o idee: să șază pe o bancă. Amicul aprobă ideea lui Lache... Șed, și unul ... așa foarte melancolici, privind cum trec fel de fel de trecători și de trecătoare, unii mai încet, alții mai iute, ba unii chiar aleargă, parcă ar fi cu picioarele goale. 9 ceasuri. Lache zice: — Ai să mai umblăm... mai rău e când șezi! Și amicul zice: — Și mie mi ... piciorul drept al lui Lache și piciorul stâng al amicului său. De fericire, ele nu mai știu ce să facă cu degetele lor — parcă ar cânta la clavir. Și teribilă potriveală, domnule! amândouă poartă ciorapi crem și cam largi, care vin de fac cute și firește că, dacă face cute ...
Constantin Negruzzi - Flora română
... mea, ci așteptând-o, să o revedem, să cetim Lăcrimioarele lui Alecsandri. Precum vedeți, doamna mea, ea merită numele de lăcrimioară și de mărgăritarel, ce i-am dat noi; mă tem însă să nu vie vrun poet galoman care să-i zică mughet, pentru că rimă cu poet și cu buchet și pentru că așa îi zic francezii, horror! Iată mintă, săbiuță gladiolus, sălvie, milostivă gratiola ... nu sunt și ele așa de elegante. Le-aș vedea eu când stăpânul nostru le-ar pune la închisoare cum face d-na Florineasca, ce ar mai zice. Astelalte sărmanele, cum n-o să fie friguroase și plăpânde, când sunt crescute la umbră și pe cuptori etc., etc. Vedeți, doamna mea ... finitul lui mai; ea este însă cea mai frumoasă și cea mai odorantă. Roza la noi se numea rujă pană ce au venit grecii și i-au zis trandafir t??a?t?f????? (cu treizeci de foi), voind a corecta pe acei ce-i dau o sută (centifolia); și numele de trandafir i-a rămas, deși pe la une locuri la țară o numesc tot rujă. și apoi am și alte cuvinte ca să o prefer
... este greu să se mai întâlnească două picături de apă o dată ce au apucat să intre fiecare după soarta ei în largul mării, așa ar fi și pentru două persoane să se mai găsească, rătăcite o dată în învălmășeala Moșilor, dacă n-ar fi cuminți să-și hotărască mai dinainte locul și momentul de întâlnire. De aceea, foarte cuminte au făcut madam Georgescu a lui d ... nou. Vagonul sosește la barieră. Cocoana Lucsița coboară. Din amândouă colțurile vine profumul de mititei: e o senzație neplăcută pentru cine e sătul; dar cui i-e foame, profumul acesta-i pare mai bun decât odagaciul. Cocoana Lucsița se pornește cu nările umflate spre unul dintre colțuri, ca o panteră atrasă de mirosul țapului sălbatic. - Băiete ... cadență de fagot; apoi, iar pornește cu mult brio grandioasa simfonie: muzici, jucării, clește, glasuri... - Țe? țe râdeți? zice coana moașa roșie ca focul. - Nu-i nimica! strigă d. Mitică. Sifonul meu a făcut așa. - Ce sifon? zice madam Petrescu. Nici n-ai pus mâna pe el! - Parcă dumneata ... răsuflă la mașină... Dar până să explice d. Mitică, moașa s-a sculat repede și s-a pierdut în învălmășeală. - Unde-
Alexandru Macedonski - Noaptea de aprilie
... era să-ți zic pe nume!... Poți să fii cu o femeie, dar de ești un om de lume, Trebuie după aceea, doamnă, ca să-i zici, și eu, Care fac din lume parte, ca un om cu manieră, Pot să sar pe ici, pe colo, câte-un gard din drumul ... pe ulița deșeartă Câțiva nătărăi de frunte se luaseră la ceartă, Atrăgând de la fereastră pe un curios gardist, Care, strâns la cataramă, în mundiru-i de cazarmă, Dup-o lungă sărutare, auzise-n casă larmă... Precum vezi, n-am nici un martor, și e lucru foarte trist!... Lemnele trosneau sub ... se-ncovoiau în două, Însă în cenușă mută de atunci s-au prefăcut, Că de-ar ști ca să vorbească revenind la viața nouă, Multe-ar mai putea să spună ele, care ne-au văzut! A! de n-ai uita nimica din momentele trecute, Dacă noaptea de aprile ți ...
Dimitrie Bolintineanu - Ștefan la moarte
... doriți! Moartea mă culege dintr-ai mei iubiți. Dorul pentru viață nu mă-ntristă foarte; Omul chiar când naște face-un pas spre moarte. Viața-i ca fantasma cu chipul plăpând Ce prin nopți s-arată și se stinge blând. Omu-i ca un vierme ce-n țărână pare Un minut vederii și, lucind, dispare. Dar mă-ntristă foarte norul furtunos Ce pe cerul țării trece neguros ... În poloni credință nu mai poți să pui. Un pilot cu minte prin furtuna tare Nu desface toate pânzele ce are. Astfel pân? ce fieru-i nou să-l încercăm, Cu temeiuri bune țara să-nchinăm. Iar de-ar vrea să surpe legi și dalbe date, Să muriți cu toții pentru libertate! Nimeni nu e în lume mai disprețuit Ca cel rob ce poartă ...
Ștefan Octavian Iosif - Revedere (Iosif)
... Doar numai frățiorul mic Se uită lung : nu mai mă știe... În ochii lui naivi și mari Citesc un gînd, o dulce teamă... Și parc-ar vrea să-ntrebe-ncet : „Cine-i
Gheorghe Asachi - Anul nou 1842
... a ferit pe oameni de mormânt; Pentru ce Pronia m-a păstrat în lume, Ca să fiu încă pre acest pământ? Fiecare om ar-un ogor aice; De nu-l lucrează, i s-adaoge un an, Să poată trece încărcat cu spice, Ca s-arăte c-a fost bun pământean. Fii cum vei vra, misterios ...
Mateiu Caragiale - Întoarcerea învinsului
... patimă-ai sorbit, La-ndemnul Amintirii ce-n prag ți-a răsărit, Nu te lăsa ca pradă să cazi înduioșării Zadarnice. Respinge deșarta-i mângâiere Și oricât de adâncă ar fi a ta durere, Trufia nu ți-o pierde, rămâi nepăsător, Nu te opri, nu plânge, și dacă-ți stau morminte În drum ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la pogrebaniia omului prestăvit
... sĂ©cere, iar tatăl naște. Dară cum poate nașterea și stricăciunea să se unească, fiind amândoao împotrivă? Poate că de ispitele cĂ©le multe ce i s-au întâmplat și de pagubele cĂ©le multe ce l-au ajuns îș va fi pierdut mintea, de zice că moartea îi iaste tată ... să între întru împărățiia ceriului. Iară a treia naștere, ce am zis că iaste mântuitoare, iaste aceasta ce zice dreptul Iov, cum că-i iaste tată moartea, pentru căci că precum la nașterea cea dintâi trupească, născându-să omul, iase dintru întunecatele chisori ale pântecelui maicii sale și vĂ ... căci nu poate să mai păcătuiască după moarte. Drept acĂ©ia alergăm toț credincioșii și mĂ©rgem împreună cu priiatenii noștri și cu rudeniile, petrecându-i până la groapă (sau besĂ©rică), cu adunare de preoți cucernici, cu mulțime de creștini credincioși, cu cântări sfinte, cu făclii aprinse și cu tămâeri ... cem la groapă și să desparte de noi dintr-această viață, pre carele nădăjduim și noi să-l vedem în cĂ©lialaltă viață, trebuiaște să-i dăm cu toții o ertăciune și mă rog să ziceț cu toții, din tot sufletul vostru: Dumnezeu să-l iarte. De vrĂ©me ce au ...
Constantin Stamati - Mincinosul
... sara la câmp spre primblare Și au început a spune cu fală și cu mândrie Multe minciuni mari și mici, de cele ce-ar fi văzut. Dar, în sfârșit, au strigat: „Lucru ce am văzut eu nu poate fi de crezut Că voi mai vedea în viață, Mai ... un castravete Într-o grădină sub un perete, Care, să nu spun minciuni, era mare cât un munteâ€�... „Apoi curios îți pare, atunci celălalt i-au zis, Când pământul este plin de aceste minuni multe; Precum și eu înadins Îți voi arăta acum o minune mai ciudată, Și cred că ... călătorul zise: „Și eu mă unesc cu tine, Să trecem prin vad mai bine...â€� Judecați câtă rușine Pate omul mincinos; Deci, oare, nu-i