Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU MAI
Rezultatele 971 - 980 din aproximativ 2740 pentru NU MAI.
George Coșbuc - Cetatea Neamțului
... gând, Că-și opri deodată pasul, Tot trăgând în vânt cu nasul. E vrun praznic în cetate. Ștefan vodă... El mi-ar da! Cred că nu, măria ta, Că-i un drac și jumătate, Nu prea dă, că-i el așa. Mie, nu? Să-ncrunt sprânceana! Eu ori el bătu Vieana? Domn ca mine cât trăiește Nu-i deprins să-nghită-n sec. Iar un general zevzec, Răspunzând pe latinește Zise: Dobre ciolovec! Și-ntinzând sub zid armata, Iată-l ciolovecul gata ... Însuși riga, într-o mână C-un pistol, din adăpost, Da pe Ștefan la toți dracii Și-mpușca la rând copacii. Deci, văzând că nici nu-l lasă Să se ducă-n treaba lui, Și nici pomeneală nu-i De-a-l pofti la ei la masă, Și flămând vai, ce mai spui O luă mai pe departe, Pe genunchi scriind o carte. Hai și descuieți odată! Și tovarăși să vă fim. Mândru cântec ce mai știm, Marș francez, fără de plată. Nu vi-e milă că pierim? Poate-o ploaie să ne-apuce... ...
Dimitrie Bolintineanu - Moartea lui Mihai Viteazul
... mi astă lăcrimioară! E o slăbiciune de care roșesc Toți câți au un suflet tare, bărbătesc. Însă sunt minute când natura cere De la cel mai tare partea-i de durere... Astăzi pot să număr mai la nouă ani De când noi ne batem cu atâți dușmani. Este-adevărat, am făcut, în lume, Neamului acesta cel mai mare nume. Însă, ce-i mărirea, fără de folos? Ceea ce-i în noapte focul mincinos! Singură mărirea nu-i destulătoare, Nu voi foc de stele, ci voi foc de soare. Câte mii de inimi moartea n-a-nghețat? Și în câte case dorul n ... săi!" - "Să pornești îndată banda ta în țară!" Îi răspunse celalt cu o vorb-amară. - "Mergeți, zise domnul, l-al vostru stăpân! Spuneți-i că nu e încă un român Care să dea arma pân-a nu se bate! De-i bărbăt, aice vie a combate!" - "Este timp!..." șoptește un ucigător. Celalt trage iute paloșul ușor Și c-o lovitură ... și tare Îl împlântă-n sânul eroului mare. Căpitanii iute sar, mi-l înconjor, Dar Mihai le zice: "Fraților, eu mor... Spuneți doamnei mele să ...
Vasile Alecsandri - Istoria unui galben
... cum de a uitat cine sunt eu și m-a pus la un loc cu o biată para ca tine, ce nu faci acum nici trei bani, atât ești de ștearsă și de ticăloasă! PARAUA (plesnind de ciudă) : Râde dracul de porumbrele negre!... Dar nu vezi, ciuntitule, cât ești de ros de chila zarafilor?... nu te vezi că ai ajuns în trei colțuri, că ai scăzut și ai slăbit cât un irmilic de cei noi?... Ți-ai pierdut toți dinții ... numai fum făr-a da pară. GALBENUL: Eu, tăciune, eu care... PARAUA: Lasă monologul pe altă dată și-mi spune ce te-ai mai făcut din ceasul acel crud când am fost despărțiți? Prin care valuri, prin care pungi, prin câte soiuri de degete ai mai trecut? GALBENUL: Ah! iubita mea, câte întâmplări am avut de la 1820 încoace!... De câte ori am trecut de la treptele cele mai nalte ale societății la cele mai de jos, din mâinile cele mai curate în labele cele mai mârșave, de la sânurile cele mai nobile la piepturile cele mai deșarte de oricare simțire! Nu este soartă în lume ...
Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul
... heroului ne-nvins, Cu patru mii palate, o mie de grădine, Trei sute teatre, circuri, de viață, oameni pline. Și astăzi nici o urmă! Nimic nu mai e viu: Abia în suvenire, de ele se mai știu. Acolo fu necropol, morminte strălucite, Palate elegante de preoți locuite, Cu verzi grădini de arbori și cu parteri de flori, Mărite monumente, de marmur ... râu de raze pe valea lată, brună. Un ocean de glorii plutește pe ruini. Prin umbre și prin raze, răpește pe streini. Oh! câte suvenire nu se deștept aice! Acolo e statua lui Sesostris ferice. Mai dincolo e templul superbii zei Hathor. Mai colo sunt coloșii, cu marea formă-a lor. Colo se văd pilonii, columne, obelisci Parcă se mișcă, umblă, sau se adun aici. Șoptesc ... a pierit. Dispare-o națiune ca orice viețuiește. Tot are-un timp, tot naște, produce,-mbătrânește, Și apoi vine moarte, și totul e pierdut! Tot? Nu! Nimic nu moare, odată am născut, Deci mai putem a naște: am fost, putem fi încă. Om laș, îmi spune mie, p-a vieții crudă stâncă, Ce farmec, ce ... ...
... faci, soro? Așa strigă cocoana Lucsița, foarte nervoasă, intrând în odaia unde-și face toaleta madam Piscopesco. Iar madam Piscopesco, din fața oglinzii, răspunde și mai nervoasă: — Uf! lasă-mă dracului și dumneata, mamițo! nu vezi cum m-a pocit dobitoaca? fir-ar afurisită să fie! Dobitoaca este guvernantă la copii, și piaptană și pe madam Piscopesco; cocoana ... să văz. Și coana Lucsița se uită-n ceafa grăsulie a lui madam Piscopesco și o scuipă, pe de o parte să-i mai potolească ustureala, pe de alta să n-o deoache: în adevăr, are de ce să se mândrească o mamă. Apoi, cu mai multă atenție, supune și aranjează cârlionții rebeli așa de frumos că madam Piscopesco a și uitat de arsură. — Douăsp'ce și un ... vedea turnura, întreabă: — Sunt bine la spate, mamițo? — Ești surdă, soro? zbiară cu severitate d. Piscopesco; vrei să ne atârne lingurile de gât? nu face pentru ca să ne aștepte! întâia oară! înțelege-mă! — Uf! fir-ar a dracului și-afurisită de viață! zice madam Piscopesco ... ...
Dimitrie Bolintineanu - Petru Rareș (Bolintineanu)
... Dimitrie Bolintineanu - Petru Rareş (Bolintineanu) Petru Rareș de Dimitrie Bolintineanu Rareș l-ai săi zice: — ,,Marele sultan A jurat să nu-mi dea tronul moldovan Până nu va trece de trei ori călare Peste mine... Spuneți, asta cum vă pare?" Un bătrân îi zice: — ,,N-a jurat deloc; Va ... amână... Mâine-oi fi în țară și cu arma-n mână!" — ,,Mâine-i fi în țară, cel bătrân i-a spus; Însă nu sub arme, ci ca domn supus. La străini domnia cela ce o cere Dă dovezi că n-are viață și putere. Tu ai fost odată ... domn neatârnat, Căci ai fost de fiară pus și apărat. Azi te pune turcul; azi nu mai domnești. Dintre toți românii singur tu rob ești. Nu poți să fii altfel fără de trădare; Și ea nu e arma sufletului mare. De-i primi domnia c-umilința ta, Iară c-umilință tu o vei lăsa. Mulți au zis ca tine pân' la ... de aur, celalt de-acioaie; Unu-abate trupul, celalt gândul moaie. Rareș, dacă astfel domnu-i umilit, Ce va fi poporul? Oare ai gândit? Ori mai
Ion Luca Caragiale - Norocul culegătorului
... cu o vorbă bună măcar, și dureri de dinți prăpădiți de otrava plumbului, și usturături de urechi trase la corecturi date prost… și câte și mai câte… Avea de ce să mulțumească maichii stariței, nu-i vorbă. Dar… le-a răbdat toate. A crescut băiatul canonit și muncit și a ajuns după ucenicie, culegător ... meu. - Da ce e fiul sfinției tale?... are vreo putere? - Apoi de! eu așa gândesc... Da ce ai vrea tu? - Știu eu? aș vrea să nu mai lucrez așa de mult pentru atât de puțin câștig. - Bine, zise maica starița... Atuncea, dacă-i așa, o să mă rog de fiu-meu să ... facă cruce ca de alte alea. "Să știi că mi s-a smintit femeia de necazul sărăciei!" După ce s-a mai odihnit ea și a răsuflat nițel, s-a sculat de pe scaun și zor-nevoie să-l ia iar la danț ... pat. Și astfel s-a procopsit culegătorul nostru și a mulțumit maichii stariții că-i menise așa de bine. Pe urmă, mai ...
Dimitrie Anghel - Statuia lui Cuza-Vodă
... și discordii nu avusese loc pînă să-și poată găsi o locuință definitivă și să devie în sfîrșit inamovibili. Șiret, sub musteața lui tunsă, cel mai încercat dintre colegii de piatră, adecă bătrînul cărturar Asachi, părea că spune : Parcă eu n-am transmigrat și nu m-am mutat de atîtea ori ca un chiriaș nenorocit, parcă mie un fost primar nu mi-a spus ca un alt Hristos : ia-ți jilțul tău și umblă ; parcă în vremea cît am stat în fața primăriei vechi ... mi pierd culoarea imaculată, pentru că redingota mea de zăpadă nu cadra cu giubeaua de bronz a colegului Costin ori fratele Miron spre mai mare economie, fiindcă vopseaua costa prea scump, n-a riscat și el să fie văruit cu bidineaua pentru a fi la ... cu orice preț locul de onoare. Și ca mîni, cel ce a prins trup din nou de pe înaltul soclului va privi și nu-și va recunoaște urba lui, va vedea figurile străine ce mișună tot mai mult pe străzile vechi, le va vedea tot așa de bine din piața Unirei sau din altă piață, și cu brațele încrucișate va fi osîndit ...
Urmuz - Plecarea în străinătate
... mijlocul poporului iubit, își cusu două tampoane de sugătoare pe căptușala mucegăită a smokingului său, și imediat după aceasta, fără a mai pierde timpul, se furișă, neobservat de nimeni, în camera scundă din fundul curții, trecînd la religiunea mozaică. Nu mai avea nici un moment de pierdut. Intrase în al șaptezecelea an al existenței sale, lăsînd în urmă un trecut glorios, și acuma zilele îi erau ... numărate. Singura dorință ce mai avea era să-și serbeze nunta de argint. În acest scop chemă pe toți argații și, după ce îi invită mai întîi să ciugulească din niște sămînță de cînepă, îi aruncă în o cristelniță de var. Urmară apoi trei impiegați definitivi de clasa treia și un ... legăturilor de inimă ce bănui că el ar fi avut cu o focă. Totuși, conștientă de îndatoririle ei de soție și pentru a nu se arăta prost crescută, îi oferi la plecare ouă lipii, un caiet de desen de Borgovanu și un zmeu cu speteze “din patruâ€�, pe ... toate titlurile și întreaga sa avere, se dezbrăcă în pielea goală, rămînînd încins numai cu o funie de tei și, după ce în această stare
Antim Ivireanul - Alte învățături trebuincioase
... au a treia, precum vor mărturisi după jurământul ce le veți da; iară carii vor fi a patra nuntă nice cum să nu îndrăzniți a-i cununa. 4. Încăși vă poruncim și aceasta: nimeni din voi din preoți să nu îndrăzniți a despărți bărbat de muiare, sau muiare de bărbat, nici să vă uniți la un gând cu aceia ce îndrăznesc a ... îndatăși să duc la pârcălabi, sau la altă căpetenie și la preotul satului și la megiiași de să despart și-și fac carte, care lucru nu creștinii, ce nici păgânii nu-l fac. Că unde Dumnezeu au împreunat (zice), omul să nu desparță. Ce de va fi de despărțit să să trimiță aici la scaun, pentru ca să să facă despărțeala pe pravilă. 5. Nice un preot ... PrĂ©cistei și a sfinților celor mari să le dați învățătură să păzească la besĂ©rică seara la Vecernie, dimineața la Utrănie și mai vârtos la sfânta Liturghie, căci acĂ©ia iaste mai folositoare decât toate slujbele și decât toate rugăciunele. Și într-acĂ©le zile nici să lucrĂ©ze, nici să vânză, nici să cumpere nimic, afară ...
Mihai Eminescu - Andrei Mureșanu (Tablou dramatic într-un act)
... țipă-n doliu, ce liră jalnic cântă?... Sunt eu!... Privesc trecutul, și-icoana lui barbară E zugrăvită aspru d-ursita-ne amară. Și gândul meu nu poate să rup-acea perdea, Ce-ascunde viitorul teribil după ea. Cântarea? Cea mai naltă și cea mai îndrăzneață Nu e decât răsunet la vocea cea măreață A undelor teribili, înalte, zgomotoase A unui râu, ce nu-l vezi.  Sunt undele de timp Ce viitoru-aduce, spre-a le mâna-n trecut. Deși privesc nainte-mi noaptea bătrână suptă ... ducă greul, astuții să domnească... La ce-ar fi-atuncea lumea în două împărțită? La ce-ar esista proștii  și iar la ce șireții? Nu merită nătângii să fie stăpâniți? Nu vezi că stăpânindu-i le împlinești dorința? Mai de dorit ce soartă pot ca să aibă-n lume Decât să-i ducă-n turme sunetul unui nume? Ei nici nu-s pentru alta decât ca să trăiască, Să moară-ntru-mplinirea unei deșertăciuni. Și-apoi nu vedeți voi Că ei admiră toate ce le-aduce pieire? Omoară fericirea unui popor întreg, Liniștea unui secol și ești numit erou. Beată de bucurie