Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru L����I
Rezultatele 971 - 980 din aproximativ 2105 pentru L����I.
Ștefan Octavian Iosif - Lupta de la Baia
... Ştefan Octavian Iosif - Lupta de la Baia Lupta de la Baia de Ștefan Octavian Iosif fragment Neagră-i noaptea de decembre. Urlă crivâțul prin codri, Pe câmpiile-nghețate, Pârjolite și pustii. Neagră-i noaptea de decembre, Și în zeghea ei cea neagră Numai bine se ascunde Ștefan cu vreo zece mii. Dar în sala luminată, Sub înalte bolți ... unguri Dârji la luptă se-ncleștează: Beți de vin, orbiți de flăcări, Se ucid ei între ei! Iată craiul se repede — Zid de lăncii-l împresoară, Moldovenii dau în lături; Lupta-ncepe cu temei. Groaznic însă Ștefan-vodă În mijlocul lor răsare, Într-o roată de văpaie Ca un duh ... flamurile, urlă Buciumele de măcel, Și cu coase și topoare, Zguduind, călări, pământul, Năvălesc de pretutindeni Moldovenii după el! Unde-ți este fala, rigă? Unde-i lauda deșartă? Cine trece, dus în leagăn, Sub o glugă de cioban? Cine trece trist Carpații, Pe poteci ascunse-n munte, Cu-o săgeată-nfiptă ... craiul tânăr, Cel vestit ca bun din fire, N-a purces cu-ai lui mai crâncen Și mai neînduplecat. Și de ciudă că-l ...
Cincinat Pavelescu - Răspuns unui amic
... Cincinat Pavelescu - Răspuns unui amic Răspuns unui amic de Cincinat Pavelescu care mă certa că fac atâtea epigrame lui Nigrim, pe care l-am ucis cu cea dintâi Ai fost nedrept, amice, când ai spus Că pe Nigrim c-un vers l-aș fi distrus. Un rol contrar în viață i-am jucat: Nigrim era nimic și l
Gheorghe Asachi - Musca și carul
... însă asudau, Opinteau și iar mai stau, Când o muscă foarte iute Au venit să le agiute. Bâzâind pe ii îndeamnă Și prin aer drum l însamnă; Unde coama nu agiunge Pe rând caii tot împunge. Carul dacă naintează, Crede că-nsași ea l-au tras, Și-nmândrită-apoi s-așază Cărăușului pe nas. Iar de stă la vre o râpă, Musca-atunci se face foc: Zboară,-mpunge,-njură ... pe loc, Ca bătrânul capitan, Ce în cruntă bătălie Cătră un asalt îmbie Pe aprodu al său oștean. Mai oftează musca mică Că povara nu-i rădică Și că dintre călători Nu-i dă nime agiutori, Dar l-a sa bâzâitură Nici pic caii iau aminte, Ci pășind tot înainte Suie-n deal cea grea trăsură. Atunci musca, stând, li zice ...
Vasile Alecsandri - Dan, căpitan de plai
... uli gramadă, Atrași în orizonturi de-a morții rece pradă. Un fulger se aprinde în ochii lui pe loc. La luptă, Dane! țara-i în jac, țara-i în foc! Bătrânul Dan desprinde un paloș vechi din cui, Și paloșul lucește voios în mâna lui. Bătrânul Dan pe sânu-i apasă a lui mână Și simte că tot bate o inimă română. El zice cu mândrie, nălțând privirea-n sus: Pe inimă și ... Ce duce călăreții pe-ntinderea pustie, Precum doi spectri gemeni mânați de-o vijelie. Ei zbor tăcuți sub ochii steluțelor trezite În orizontul negru ce-i soarbe și-i înghite. S-afund mereu în taina nopții; dar gândul lor De mult e cu tătarii în luptă de omor. O țintă de lumină prin umbră ... Și-n gloată fiecare ca viforul pătrunde. VI Ursan năval s-aruncă în neagra tătărime, Croind o pârte largă prin deasa ei mulțime. Sub mână-i buzduganul, unealtă de pieire, Ca un balaur face în juru-i o rotire, Un cerc de moarte-n care amar de cine-i prins Sărmanu-nchide ochii și soarele-i s-a stins! În lături, înainte, în urmă-
Alexandru Hrisoverghi - Ruinelor Cetății Neamțu
... Alexandru Hrisoverghi - Ruinelor Cetăţii Neamţu Ruinelor Cetății Neamțu de Alexandru Hrisoverghi I Vă iubesc, răsipuri sfinte, sămn mărirei strămoșești, Zid vechi ce de p-al tău munte, încă patria-mi slăvești. A cărora-nfățoșare orișicui ... odineoară aice Ocrotea patria voastră de vrăjmași făr-a se temeâ€�. O, singure monument ce te aveam drept dovadă Slavei acei strămoșești! Videți-l cum a să cadă! O, ziduri din care Ștefan, înviat la bărbăție, Întorcându-se cu grabă, pe vrajmași au biruit, Însuflețiți-mi puterea ... tânărul ce poate o sabie a încinge. III O, fraților moldoveni, bătrâni, tineri, de-a valmă, Veacurilor viitoare nu gândiți că-i să dați samă? Și puteți cu sânge răce privi ace daramare? Nu opriți barbara faptă, nu-nălțați toți o strigare? Priviți marturul ce unul din ... trageți asupră-vi hula neamurilor toate, Ci strigați, opriți pacatul, cereți cu glas o dreptate. Iară voi care pacatul nu vă sumețiți a-l face, Ci patimii vă-nchinați, cugetul poate vă tace? N-ați gândit că-i să dați samă veacurilor viitoare? N-ați gândit c-al vostru nume, lor lasați spre blastamare? Aceast-a voastră urmare, o defăimare obștească ...
Ion Luca Caragiale - Două loturi
... răsturnată de zece ori, când așa, când aminterea, d. Lefter a căzut pe o canapea sfărâmat de oboseală; a simțit că i se taie încheieturile și așa, un fel de slăbiciune la lingurea, parcă-l lua o apă; a moțăit câteva ore ș-a adormit. Femeia a șezut și ea pe un scaun că ... a carne cu prune: o țigancă bătrână pregătește de cină. Țoți trei vizitatorii se dau înapoi pe prispă punându-și mâna la nas. - Unde-i mă-ta, fa? întreabă d. comisar. - Trebuie să vie acuma, zice copila uitându-se sperios la cei trei domni. - Aprinde-un muc de lumânare și ... clocotesc în cap, iacătă și Țâca, d-abia ducându-și coșul plin de vechituri nouă, foarte obosită de alergătura zilii-ntregi și flămândă: de departe i s-au umflat nările ca răspuns la chemarea generosului miros de pe vatră. Cum intră, o înconjură toți trei musafirii; d. Lefter o ia de ... boiarule! zice bătrâna apilpisită: ce să spuie? vai de păcatele noastre, dacă nu știe... auzi colo! ce sa spuie? - Taci tu! zbiară d. Turtureanu și- ...
... șoapte fără de-nțeles, Și ochii tăi stau țântă. Scapi fusul jos; nimic nu zici Când fusul se desfiră... Te uiți la el și nu-l ridici, Și fetele se miră. ...O, nu! Nu-i drept să te-ndoiești! La geam tu sari deodată, Prin noapte-afară lung privești Ce vezi? întreab-o fată. Nimic... Mi s-a părut ... voi un frate... Mi s-a părut c-aud la geam Cu degetul cum bate. Dar n-a fost el!... Să-l văd venind, Aș mai trăi o viață. E dus, și voi muri dorind Să-l văd o dată-n față. Așa vrea poate Dumnezeu, Așa mi-e datul sorții, Să n-am eu pe băiatul meu La cap, în ceasul ...
Ion Luca Caragiale - Bietul Ion
... A tot răbdat Ion, răbdat, Până când foc s-a supărat, — Că prea-și bătea joc toți de el, Ba că-i nerod, ba că mișel, Și câte alte, fel de fel! — A scos un par din gard, și — feri! De-or hi ... dă-i la cap și strică tot! O zi întreagă a sbierat Și val-vârtej a alergat Pe toți în spaime i-a băgat... Când tocmai seara-ntr-un târziu, Hop! Iată dete de zapciu, Și aoleu! Și vai! Și chiu! Că ți l-a-ntins zapciul jos, L-a legănat foarte frumos Și-l adormi întors pe dos... S-a scărpinat a doua zi Bietul Ion când se trezi Se duse drept acasă — și ...
Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria
... LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație ... spun că omenirea n - a avut niciodată un medic mai mare ca dânsul. Vă miră mult cuvintele mele! Într-adevăr, acest nume nu l-ați întâlnit decât rareÂori în cărțile de mediÂcină și aproape nimeni dintre profesori nu l-a pronunțat înaintea D-voastră. Veți zice poate că admirația mea se explică prin împrejurarea că am fost crescut la școala acestui maestru ... omul; ea ar trebui să fie principala bază a filozofiei. 2. - Ca profesie, medicina servește pe om: a) - prin igienă , ce-l protejează de boli; b) - prin terapie , ce-i alină durerile și caută să-l vindece sau, cel puțin să-i evite moartea. Dar nu e numai atât. Profesia unui medic îl obligă să se devoteze penÂtru cei ce suferă și, de multe ori chiar ... ...
Ștefan Octavian Iosif - Fîntîna vrăjită
... apleacă, Bea apa descîntată el, S-aruncă-n șea și pleacă. Dar nici doi pași nu face-n drum, Stă roibul, sforăiește, Și două brațe-l prind acum Pe călăreț în clește. Se apără cu suflet stîns, Și luptă, și se zbate, Dar vrăjitoare-l ține strîns Și-i călărește-n spate. Cu pintenii el bate-n cal, Stă zările să soarbă, Pădure, holde, vale, deal Se pierd în noapte oarbă. Și-n zori ... la fîntînă, Și cal, și călăreț, zdrobiți De goana cea păgînă. — Voi, fetelor, și voi, feciori, La apă cînd v-eți duce, Suflați asupră-i de trei ori Și faceți sfînta cruce, Căci la fîntîna dintre plopi Stă baba blestemată, Și nu dezleagă zece popi Ce leagă ea o dată ...
Alexei Mateevici - Cuvântarea la primul congres al învățătorilor moldoveni din Basarabia
... d-voastră cred că pot să-mi îngăduiesc de a vă da unele sfaturi frățești. Mai întâi de toate să știți că: Unde-i unul nu-i putere La nevoi și la durere. Unde-s doi puterea crește, Și dușmanul nu sporește. Fără unire nu vom putea dobândi nimic. Deci să avem ... strănepoți de-ai romanilor, și frați cu italienii, francezii, spaniolii și portughezii. Aceasta trebuie să le-o spunem și copiilor și tuturor celor neluminați. Să-i luminăm pe toți cu lumina dreaptă. Al treilea sfat pe care vi-l dau este: să stați cu mare putere la straja intereselor naționale. Să trăim bine și cu străinii, dar să nu trădăm interesele noastre, căci altfel ... naționale. Și, în sfârșit, sfatul cel din urmă al meu e: să nu uităm norodul, țărănimea care a suferit atâta până acum! Să-l luminăm, să mergem mână în mână cu el, căci fără noi el nu poate face nimic, după cum nici noi nu putem face nimic fără ... peste Prut. Aceasta să se știe din capul locului, ca să nu mai vorbim degeaba. (Aplauze.) Unii zic că limba românească e franțuzită. Asta nu- ...