Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AȘA CUM ESTE
Rezultatele 971 - 980 din aproximativ 1278 pentru AȘA CUM ESTE.
... grăbit și-aprins, Dacă te-am iubit vreodată? Ce-i cu tine? Ce te-a prins? Dac-aș ști, eu ți-aș răspunde; Cum să știu, că n-am de unde! Eu la asta niciodată N-am gândit cu dinadins. Tu mă știi. Eu râd într-una, Numai de ... Ei, dar când mă-ntrebi de-acestea Parc-aș vrea să nu mai fiu! Lumea de dureri e plină, Calea vieții mi-e străină; Tot așa-mi vorbește mama, Iar eu, biata, ce să știu? Eu cu drag te văd la horă, Ochii tăi și toate-mi plac; Orice-mi zici ... dată, C-aș roși, să-mi spui acu - Cumpănește bine toate, Până mâine te socoate; Și de vei ghici, tu-mi spune, Și voi zice cum
Dimitrie Anghel - În expoziția lui Verona
... amintesc cele spuse în treacăt de dînsul și, iată, pășesc cu el la drum... Fără de voie mă strecor pe urma lui. Îl văd, înalt cum e, cu pușca de-a umăr, cu ustensilele de pictură subt braț, aud trosnind gătejele uscate subt pasul lui puternic, acum se-ncovoaie ... și-așază tihnit scaunul lui de pictor, cu pușca alături, scrutează adîncurile și ochiul lui deprins cu tainele naturii devine visător. Sîntem în codrul Herței... Așa pictează el, direct, în comunitate sfîntă cu natura. De aici luminișurile lui atît de surprinzătoare, cu florile de nalbă cari îi sînt dragi și care ... aripă ce retează pămîntul, în bătaia soarelui, albi, albaștri aproape de atîta lumină, cu un umăr surpat, iar cu celălalt sus, încordat de violența mișcării, cum muncesc din greu ! Idila fasonată în ițari dispare, găteala de paradă și de sărbătoare face loc portului sărac și încercat de vreme. Adevăratul aspect al ... într-un colț fericit, iată o simandicoasă familie ce ține sfat, punîndu-și pretențiile în evidență,personaje grave, cravatate cu vinețiu, umflîndu-se de mîndrie, cum le stă mai bine unor curcani ce sînt. De neutrii claponi nu mai vorbim... Și-n această varietate de aspecte ale naturii, portretele în ramele ...
... Basarab, pe cale Venind cu sutele de-arcași Turnați în zale, Ce-i pentru-acești viteji ostași O țară largă de trei pași? Sărmanul vodă, cum îl cheamă, O fi-n pământ acum de teamă! Ce minte-o să-l învăț! Să-l fac Să ție seamă Că eu sunt eu, și nu mă-mpac ... că se cuvine, Pe plac eu multe v-am făcut Să fie bine. Voi Severinul l-ați bătut: Vi-l las, măcar eu n-aș fi vrut! Dar o rugare eu ți-aș face: Să mi te-ntorci în bună pace, Să te ferești, măria ta, De drumu-ncoace. Că mai ... calul Lui Robert. Tomo, fii stăpân Că-ți pierzi Ardealul! Nu-i prost românul că-i bătrân, E prost că-i minte de român! Și-așa râzând, în zi de vară, Frumoasele lor oști intrară Adânc prin munții românești, Adânc spre țară. O, nu ți-aduc vulturii vești, Roberte,-n drum ... unde-ajung, îl lasă rar. O, bieți maghiari, striviți în vale! Ce mândri-ați mai venit pe cale, Atâtea sute de arcași Turnați în zale! Cum ...
Antim Ivireanul - Precuvântare la gramatică
... ca să se arate și acest fericit dar, adecă limba slavonească, în țara noastră. Și dacă limba slavonească la ai săi sau la ai casei (cum s-ar zice), adecă la slavi, e prea slăvită și admirată, acolo unde ea se întrebuințează ca limbă proprie, cu cât mai mult la noi ... căci precum corpul fără de suflet mort este, precum soarele fără de lumină nu luminează și precum mâncarea nu e plăcută fără de sare, tot așa e și cetirea sau scrierea fără gramatică conducătoare. Căci dacă vrea cineva să știe firea literelor și silabelor, dacă cu glasul vrea să accentueze cuvintele ... căci ne lipsea gramatica conducătoare. De aceea, dacă cuiva i se pare, cu atât mai mult nouă trebue să ni se pară a fi folositoare, deoarece în bisericele dumnezeești noi ne-am obicinuit a ceti slavonește; dar necunoscând această limbă, care ne este străină, nu a ...
Costache Conachi - Scrisoare către Zulnia
... năcăjită de a lui sălbatici fapte, Fără nici o mîngîiere, în suspinuri zi și noapte. De mai ai zare de viață, unde vei fi azvîrlită, Zi citind astă scrisoare, în lacrămi și plîns urzîtă : „Am o inimă în lume care știu că mă iubește Și acum, în depărtare ... mine, că n-am nici o mîngîiere, Petrecerea mi-i în lacrămi, în suspinuri și durere, Aș vrea să mor, dar și moartea ce poate fi pentru mine, Abia zorile răvarsă și doresc să asfințească, Abia noaptea înnegrește și vroi zori să să ivească, Căci cu nimic nu să-mpacă într ... știi, că mori de frică Nu cumva din nevedere sau din ciuda depărtării, Dup-atîta pătimire, să mă dai și tu uitării. Ah, la o așa-ntîmplare, tu știi, fără îndoială, De mai pot trăi, Zulnio, măcar cîtu-i o clipală. Alerg, mă duc și vin iarăși, cufundat într-o tăcere ... plînge, mă ascultă, mă jălește Firea toată parcă zice : „Amoriu să răstignește !â€� Toate-mi par acum schimbate, toate-mi par a fi urîte, De desfătările lumii poftele mele lipsîte, Nu mai au nici o plăcere, nu mai au nici o pornire, De păcate nu am frică, c ...
George Coșbuc - Poet și critic
... biet Omer îl poți nega; Dar când e prinț, e altceva. Orice poet, ca rege-i prost; Dar ca poet e orice rege Un geniu cum puțini au fost! Deci să-nțelege De ce murind fu Nero trist, Nu ca-mpărat, ci ca artist. Și bietul critic, otrăvit D-ale slujbașilor ... a zis Că-s cei mai proști din câți s-au scris. Din zori de zi un sclav îi sta La cap, citind până-ndeseară; Așa și ieri, și azi așa Și mâine iară. Și tot tavanul era scris Cu versuri d-a lui Dionis. Dar după ce-a trecut un an ...
Nicolae Gane - Domnița Ruxandra
... obicinuită a domnilor buni, căci Vasile Lupul era dintre acei domni rari care urau birurile, iubeau dreptatea, și erau totdeauna încinși de grija țării, așa zic cronicarii bătrâni. După dânsul veneau călări în haine strălucitoare vistiernicul Buhuș, Savin hatmanul, vornicul Patrașcu, spatarul Ciugolea, și alți mulți boieri curteni, toți răi ... începu slujba divină; bolta Trei Ierarhilor răsuna de cântări; frunțile credincioșilor erau plecate spre pământ, când, deodată, întocmai ca o nălucă venită nu se știe cum și de unde, apăru dinaintea domniței Ruxandra un necunoscut, care, dându-i o ramură verde, îi zise: Acela căruia cerul te-a menit ... nemărginit. Ea simți amețeala ce simte porumbelul când se vede răpit de vultur și purtat în gheare deasupra prăpăstiilor. Acest om sămăna a fi însuși diavolul ieșit din temeliile bisericii. Fruntea sa era încrețită și amenințătoare; nările sale se băteau la fiecare răsuflare; pe buzele sale era semnul cruzimei ... mai fioros pustiul ca o a doua apă nesfârșită, care la răsărit se unea cu ceriul. Călărețul însă, îndrăzneț ca și când ar fi el stăpânul pustiului, luă șesul de-a curmezișul, fără drum, nici cărare, și mergea împotriva vântului care șuiera în urechile lui. Sosi noaptea ...
Alecu Donici - Vulpea și bursucul
... Alecu Donici - Vulpea şi bursucul Vulpea și bursucul de Alecu Donici — Da dincotro și unde Alergi tu așa iute? Bursucul întâlnind pe vulpe-au întrebat. — Oh, dragă cumătre, am dat peste păcat, Sunt, iată, surghiunită! Tu știi că eu am fost în ... Nu, dragă cumătră; dar când ne întâlneam Eu cam ades vedeam: Că tu pe botișor Aveai și pufușor. Se-ntâmplă și la noi de vezi Cum altul, având loc, așa se tânguiește, Încât îți vine mai să-l crezi Că abia din leafă se hrănește. Dar astăzi butcă, mâine cai, De unde oare-i vin ...
Constantin Stamati - Roman din Vrancea în orașul Iași
... plăcere un câmp larg și înflorit. Acolo el liber zburdă și aleargă forăind, Și cheamă pe-a sa pereche, ce-i răspunde nechezând. Așa și Valter francezul să rămâie hotărâse În pustiii Munți ai Vrancei, dar, din contra, un păstor, Flăcăul Roman Frumosul, ce așa îl prenumise, Fiu șoltuzului cucernic și prea drept judecător, Au îndrăgit europeii și de tot s-au încântat De a lor lucruri și ... ai dus, dragul tatei! Deci Domnul să-ți deie bine, Și să te povățuiască ca pe un copil străin; Și amarul vieții mele cât voi fi eu făr’ de tine, Ție dulce să se facă și să-ți meargă tot în plin; O, Doamne, a mele zile te rog ... chiar ca niște viorele, Alegând cu vioșie floricele și cordele. Iar văzând domneasca curte și parada ostășească, Al lui sânge se aprinse de bravură strămoșească. Așa și o piatră scumpă cât se află nămolită, În a munților prăpăstii, îi ca un bulgăre slut; Dar ivindu-se în lume și ... servesc, Să-ți fiu sclav, să-mi fii stăpână, altă simbră nu voiesc: Prea mă rog măriei tale, mândruță cucoană dragă, Iar eu ți-oi ...
Antim Ivireanul - Începătură și învățătură pentru ispovedanie
... au doară ai furat ceva și mai pre urmă s-au făcut afurisanie? Sau au furat altul și au adus la tine? Și de vei fi furat ceva, să întorci; și îndată cum vei întoarce, să alergi la arhiereu și să-ț iai canon de la dânsul și să te iarte de afurisanie, să întorci, adecă să plătești ... doară ai legat pre bărbat cu fămĂ©e? Au altă legătură pentru vreo boală? Au porți niscari baere, au erbi? Și de să va afla cum că au făcut el de acĂ©stia, sau îi va fi făcut lui alții, unul ca acela să canonĂ©ște 6 ani, precum iaste porunca sfintelor canoane. Iar meșterul acela carele le face acest fĂ©liu ... alt an. Iar de va fi omul de treizeci de ani, sau și mai jos și alt an să-i laș lui. Iar de va fi de douăzeci de ani, sau și mai jos mai puțin să să canonească. Iar de nu va suferi acĂ©stea care zisem mai sus, să ... cinul călugăresc și au căzut în păcat, câț ani i s-au poruncit, să-i plinească. Așijderea și muerile să le întrebi, au doară vor fi ...
Alecu Donici - Vulpea și măgarul
... vulpe pe măgar văzând l-au întrebat. — Drept de la leu, de vrei să știi; Am fost să-l văd și m-am mirat Cum au slăbit de tare; Bătrân, neputincios: îți pare O fiară foarte de nimică Acel ce când zbiera, Tot codrul tremura, Iar eu muream de frică ... Acum însă mai toți, Cu coarne și cu colți, Cum pot îl dojenesc Și frica-i răsplătesc. — Dar tu, eu socotesc că nu-i fi îndrăznit De leu să te atingi? lui vulpea au vorbit. — Așa! măgarul i-au răspuns. Ba cred că l-au pătruns Pereche de copite De mine lui zvârlite. Și sufletele mici asemene urmează, Când pe acei ...