Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU MAI
Rezultatele 961 - 970 din aproximativ 2740 pentru NU MAI.
Antim Ivireanul - La Dumineca Vameșului, cuvânt de învățătură
... ce iubesc părinții pre fii și fiii pre părinți și fieștecare pe ruda sa și pe priiatenii săi. Iar pentru dragostea cea pătimitoare și rea, nu vom zice nimic, pentru căci fieștecare înțelept și temătoriu de Dumnezeu o cunoaște că nu e bună; și pentru acĂ©ia, lipsească vorba ei de la mijloc, ca să nu ne spurcăm auzul. Credința iaste ființa celor nădăjduite și lucrurilor celor ce nu să văd dovediri, după cum zice apostolul Pavel: Și fără de credință nu iaste cu putință nimeni să se mântuiască, precum vedem aceasta la toț sfinții și la toț drepții cei mai înainte de lĂ©ge și cei de după lĂ©ge. Că pentru credința lor cea dreaptă au aflat har înaintea lui Dumnezeu și au făcut ... asculta slujbele și a ne ruga lui Dumnezeu, să ne iarte păcatele, iar noi vorbim și râdem și facem cu ochiul, unul altuia mai rău decât pe la cârciume. Sărbătorile și praznicile nu le ținem, ca o nimica, ci atuncea facem cĂ©le mai rĂ©le, de bucurăm pe dracul și atunce vindem și cumpărăm. Și în scurte vorbe, ne-am abătut cu toții din calea dreptății și împreună ...
Mihai Eminescu - Avatarii faraonului Tl%C3%A0
... A sosit ora morÈ›ii mele... zise regele, ca È™i când ar fi vorbit cu el singur... aÈ™tept să-mi spui adevărul... Nu-mi zugrăvi chipuri trecătoare... care să mă facă a crede că suntem numai pulbere... Un râs clocoti pin toată sala... — Ce râzi ... eli... ce eÈ™ti tu, rege TlĂ ? Un nume eÈ™ti... o umbră! Ce numeÈ™ti tu pulbere? Pulberea e ceea ce există întotdeuna... tu nu eÈ™ti decât o formă prin care pulberea trece... Ceea ce-nainte de doi ani se numea regele TlĂ este atom cu atom altceva decât ... subÈ›iri roiau de sub picioarele zeilor È™i se pierdeau în pământ... din când în când flacăra roÈ™ie a făcliei, izbucnind mai tare, zvârlea dungi de lumină în deÈ™ertele hale, prin arcadele sumbre È™i sure, prin columnele reci... È™i nimeni, nimeni în acest lăcaÈ ... priveÈ™ti în faÈ›a lui... al acestui singur muritor în halele mari È™i deÈ™erte a morÈ›ii... Dar mai era el viu...? PuÈ›in era È™i avea să-È™i rezime capul, greu de cugetările unui imperiu, pe perina păcii eterne ...
Alexandru Macedonski - Visul fatal
... Alexandru Macedonski - Visul fatal Visul fatal de Alexandru Macedonski Nu mai am decât o sete, nu mai am decât un vis, Vis ce-n inimă cu sânge conturat îl țin închis; Orișiunde-l port cu mine, și c-o dulce voluptate Mintea ...
Cincinat Pavelescu - Cântec (Pavelescu, 4)
... Cincinat Pavelescu - Cântec (Pavelescu, 4) Cântec de Cincinat Pavelescu Aideți, nu mai faceți gură, Plictisiți p-a voastră muză, Nu vedeți că nu se-ndură Să v-auză? Aideți, cântecele mele, Nu mai plângeți umilite, Râd de voi atâtea stele Neclintite! Haideți, noaptea e albastră, Ascultați ce trist vă cere Al meu suflet blânda voastră Mângâiere! Orice lacrimă ...
Cincinat Pavelescu - Două epigrame
... bas, mă anunță că un prieten voiește să-mi vorbească. - Să intre! Ca să-mi dau aer de magistrat ocupat, și pe care vizitele matinale nu-l prea încântă, țineam ochii pe hârtie. Un glas mai puțin simpatic, dar necunoscut, izbucnește: - Hei, ce faci, Cincinat? Ridic ochii spre noul-venit. Nu-l cunoșteam. Îi răspund totuși văzându-l așa familiar, fiindcă se și așezase la celălalt birou și începuse să răsfoiască niște dosare: - Mulțumesc, amice, dar ... mira însă mult interesul neînțeles pe care-l punea în cercetarea dosarelor. - Ei, cum o duci p-aci? - Admirabil! Brăila e un oraș încântător, dar nu te supăra dacă sunt silit să întrerup interesanta noastră conversațiune, fiindcă avocații mă așteaptă în ședință. - Dle dragă, nu face nimic, eu te aștept. O clipă îmi fulgeră în minte ideea că e vreun încasator mai civilizat de la vreo revistă judiciară cu care am specialitatea să nu prea fiu în regulă cu abonamentul. Îmbrăcându-mi roba, intrai în ședință. Procese puține, discuție deloc. Peste trei sferturi de oră eram la biroul din ... cinci, șase păhăruțe măricele, pe când nimeni nu ...
... Dumnezeu să ne lumineze pe toți cum a ști el mai bine! — Înțelegem, cucoane, așa a fi, răspunseră câțiva țărani mai rușinoși; că, dă, dacă nu-ți ști dumneavoastră ce-i pe lume, noi, țărănimea de la coarnele plugului, avem să știm ce-i bine și ce-i rău?... — Ba ... — Ei, oameni buni, vedeți? S-a dus moș Ion și n-a putut face treaba singur; dar când v-ați mai dus câțiva într-ajutor, treaba s-a făcut cu mare ușurință, greutatea n-a mai fost aceeași. Povestea cântecului: Unde-i unul, nu-i putere, La nevoi și la durere; Unde-s mulți, puterea crește, Și dușmanul nu sporește. Așa și cu Unirea, oameni buni! Credeți dumneavoastră că, de-a ajuta Dumnezeu a se uni Moldova cu Valahia, avem ... la sarcini: de la vlădică până la opincă. Bine-ar fi dac-ar fi așa, cucoane, căci la război înapoi și la pomană năvală, parcă nu prea vine la socoteală... Iar de la bolovanul dumneavoastră am înțeles așa: că până acum noi, țăranii, am dus fiecare câte-o piatră mai ...
Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare arhitect
... și este mult loc de unde au tras până în mănăstire", zice hatmanul Ioan Neculce, care ne povestește această anecdotă despre eroul pe care moldovenii nu-l plâng încă îndestul. Ștefan cel Mare vroia să împodobească cât se putea mai mult această mănăstire, în care, cum am zis, vroia să fie îngropat. Spre aceasta, el întrebuință o mare parte din bogățiile ce câștigase de la ... cu leșii, provățuiți la biruință de viteazul Sobiețki, o bandă de volintiri, ce se numea atunce joimiri, alcătuiți de cazaci, leși și moldoveni și înrolați mai mult pentru prăzi decât pentru războaie, veniră să înconjure mănăstirea Putnei, trași de vestea bogățiilor închise în ea. Aceste, în adevăr, se aflau într-un ... au stins focul. Deci atunce au jăcuit tot din turnul ce au fost a boierii și neguțătorii; iar din a mănăstirii nu au luat nimică, fără numai arcul lui Ștefan vodă". Acei joimiri prin aceasta n-au făcut nimic mai mult decât ce a făcut și Napoleon cu spada lui Frederic cel Mare. Paharul lui Ștefan a avut un sfârșit mai ... s-a suit pe tronul țării după fugirea lui Dimitrie Cantemir în Rusia ș-aceasta vine că de pe atunce această familie era grechisită .
Dimitrie Anghel - Dureri ascunse
... Publicată în Literatura și arta română , 25 octombrie 1897, sub titlul În grădină III Sunt flori care-și înclină boiul și mor topite de visare, Mai sunt și ochi ce plâng în noapte și-adorm când soarele răsare, Mâhnite-s florile acele, dar jalea lor cine-o mai știe? Cine-a-nțeles cît plâns ascunde sub ochi o dungă viorie? Cît praf de flori nu cerne vântul de-a lungul zilelor de vară, Și totuși veselă-i grădina. Pe-un ram, sfioși, visau asară Doi trandafiri ca doi ... azi vîrtejul de petale Acelui ofilit, în roate, dă celui de pe ram, ocoale... Ca ei, ții minte, stam alături...Dar tu nu poți să mai ții minte: Ochii închiși nu mai visează și foile ce mai-nainte Erau o floare roșie-acuma-s doar un prilej de amintiri, Iar viața re-nnoită-ncepe din purpura de trandafiri. Așa mor florile-n ...
... Și-n ceruri cu mândrie ațintă ochiul său. Ființa lui se-nalță ca vulturul de munte, Iubirea lui îl schimbă și-l face Dumnezeu! Atunci mai dulce steaua lucește-n miez de noapte, Și-n zori seninul pare mai vesel, mai curat; Ș-a zilei mii de glasuri, ș-a nopții mii de șoapte Îl proclamează-n fală a lumii ... neobosit, În sânul omenirii vărsând a iernii gheață; Lumina lor iubită lucește lin în viață Precum un soare dulce în veci neasfințit! Așa nu te vei stinge din minte-mi niciodată, O! suvenir puternic de dragoste-nfocată! O! timp ferice-n care minunea ce iubesc M-a deșteptat ... poezia ce inima-mi cântă: De este vreo ființă, de este vreun nume La care să se-nchine un suflet omenesc, Cu tot ce e mai nobil, mai iubitor pe lume, Cu tot ce-n omenire e mai dumnezeiesc, Tu ești acea ființă, tu, gingașă lumină, Aprinsă-n a mea cale de însuși Dumnezeu! Și sufletul meu vesel la tine se ... ...
Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului
... de întâmplări din viața lor bătrânească — și ei parcă mai răsar oleacă înaintea Crăciunului și caută să s-anine la vreun lucru, ca să nu zică tinerii că numai ei se gătesc de Crăciun creștinește, iar moșnegii nu fac nimic. Și în tot lucrul ce se face înaintea Crăciunului se simte o bucurie mare, că va da Dumnezeu și vor veni acuși sărbătorile ... paie în harman, — învață și cuvintele și versul cu toată osârdia și sârguința, care o pot pune în acest lucru, ca de Crăciun să nu se deie de sminteală și să le cânte toate frumos și cumsecade. Și, cu cât mai multe colinde știe un flăcău, cu atât mai bine și cu atât mai mare trecere are el la oameni, care îl cinstesc binișor. Și mai întotdeauna flăcăii și băieții se gătesc așa de bine, că de Ignat, când se taie porcii de Crăciun, știu foarte multe colinde minunat de frumoase ... cu jale, Pentru ale lui Adam greșale! Iar Adam, când a greșit, Domnul din rai l-a lipsit. Raiule, grădină dulce, Nu mă îndur a mă ...
George Coșbuc - Cetatea Neamțului
... gând, Că-și opri deodată pasul, Tot trăgând în vânt cu nasul. E vrun praznic în cetate. Ștefan vodă... El mi-ar da! Cred că nu, măria ta, Că-i un drac și jumătate, Nu prea dă, că-i el așa. Mie, nu? Să-ncrunt sprânceana! Eu ori el bătu Vieana? Domn ca mine cât trăiește Nu-i deprins să-nghită-n sec. Iar un general zevzec, Răspunzând pe latinește Zise: Dobre ciolovec! Și-ntinzând sub zid armata, Iată-l ciolovecul gata ... Însuși riga, într-o mână C-un pistol, din adăpost, Da pe Ștefan la toți dracii Și-mpușca la rând copacii. Deci, văzând că nici nu-l lasă Să se ducă-n treaba lui, Și nici pomeneală nu-i De-a-l pofti la ei la masă, Și flămând vai, ce mai spui O luă mai pe departe, Pe genunchi scriind o carte. Hai și descuieți odată! Și tovarăși să vă fim. Mândru cântec ce mai știm, Marș francez, fără de plată. Nu vi-e milă că pierim? Poate-o ploaie să ne-apuce... ...