Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MI������EL
Rezultatele 961 - 970 din aproximativ 1254 pentru MI������EL.
Ion Luca Caragiale - Orientale. Două documente
... Ion Luca Caragiale - Orientale. Două documente Orientale. Două documente de Ion Luca Caragiale Imperiul otoman suferă și el astăzi, pentru a doua oară, de febra constituțională parlamentară. Este un caz de recidivă. Primul acces, mai ușor, l-a avut ... pună la cale soarta supușilor otomani, cărora Allah numai știe cu câtă blândețe și regulă le-am administrat legile noastre echitabile. Așa, văzând că tot mi se dedea zor să schimb chiverniseala împărăției, într-o dimineață, după ce mi-am băut liniștit cafeaua și ciubucul, am chemat pe Midhat-pașa și i-am grăit: — Bre, pordecâine! (așa-i ziceam eu lui când eram ... bre? — Eu am un plan, prealuminate stăpâne (mi-a răspuns), să ți-l comunic! — Pune-l în lucrare, pordecâine, fără să mi-l mai comunici; eu n-am vreme să mă ocup cu așa mofturi. În adevăr, peste trei zile, moftul, Constituția adică, s-a promulgat ... mine și ca dv. toți la un loc — mă convinse, cu o gazetă englezească, că bulgarii sunt supușii mei, chemai pe Midhat-pașa. Nu-mi ...
Vasile Alecsandri - Rada (Alecsandri)
... Ruble chiar o mie, Papuci în badii Aduși din Indii, [3] Blană lungă, moale, Cu samur în poale, Și un așternut Cu aur țesut." Rada mi-l vedea Și îi răspundea: ,,Căpitan Matei, Mă vrei, nu mă vrei, Cât ești de bogat Nu mi-i fi bărbat, Că ți-e barba sură Și n-ai dinți în gură. Bărbat oi lua Care s-a afla Dunărea să ... Și astfel grăia: ,,Vin', voinicule, Argățelule! Pe tine te vreau, Bărbat să te iau, Că-i o zicătoare De însurătoare: Cine bate Dunărea [4] Nu mi-l bate muierea!" ↑ Adică fiecare bute era de 500 vedre. ↑ Cazaclii se numesc unii negustori din Rusia care cumpără în tot anul vin ... plecare mare pentru voinici. Un om vrednic, care rupe mâța-n două, după proverbul poporal, plătește mult în ochii româncei, și fie cât de sărac, el e preferat unui avut nevrednic. Românul asemenea își arată simțirile lui în următoarea zicală: ,,Mai bine cu un voinic la pagubă, decât cu un mișel ...
Alexandru Vlahuță - Scrisoare cătră un bătrân
... pe lângă mine, Și când văd pe fața-i blândă ieroglifele divine, Ce-a săpat, în treacăt vremea, ca pe-o obeliscă vie! Mi se pare că într-însul văd un zeu: Ah, cine știe Ce-o fi clocotind în lumea strânsă în bătrânu-i creier, Și ce-o ... târând cu sine furtunosul lui cutrier! Câte visuri izbândite! Câte visuri sfărămate! Grămădire colosală ici ruine de palate; Dincolo în codru-n doliu, și sub el un vraf de scrum. Într-un colț trântit se vaită dorul, abătut din drum. Câte cuiburi goale! Câte, câte falnice porniri Și iluzii aurite, prefăcute ... nchini în fața unui astfel de colos! Și-n genunchi de admirare să nu-i dai smerit prinos, Știind că până-ntr-amurgul gârbovitei bătrâneți El a răbdat vijelia nestatornicei vieți! Tot așa gândeam de tine când văzutu-te-am întăi, Pân-a nu ști ce acopăr ...
Anton Pann - Călătorul și stejarul
... Un călător ostenind. Și la un stejar sosind, Subt umbra lui a șezut, Să răsufle un minut. Aci un bostan fiind Și în el pepeni zărind, Mergînd, unul a luat Și supt copaci l-a mîncat. Deci ochii-n sus ardicînd, Gîndea-ntru sine zicînd ... aceste gîndea Și cu ochii-n sus privea, O ghindă s-a slobozit Și toma-n nas l-a izbit. Atunci el nasul suflînd Zise iar într-al său gînd: "Ce nesocotit sînt eu! Bine-a făcut Dumnezeu. Dar de nu era rod mic Ș ...
Alexandru Vlahuță - Unde ni sunt visătorii%3F
... ce te-nșală, Sub imensa și eterna armonie generală?... Ești de-abia în pragul lumii. Ți-i așa de sprinten gândul. Câte n-ar ști el să prindă în viață aruncându-l! Câte frumuseți ascunse vi s-arată numai vouă, Fericiți poeți: natura, lumea pururea e nouă! Pe sub ochii tăi ... eu ca tine amăgit să cred că-n artă Pot să trec la nemurire cu revolta mea deșartă; Și cu lacrimi stoarse-n silă nu mi-aș mai aduce-aminte Am bocit și eu... nimicuri, ce-mi păreau pe-atuncea sfinte!... Dar când m-am uitat în juru-mi ș-am văzut că e o boală, Și că toți începătorii, de abia scăpați din școală, Ofiliți în floarea vârstei de-un dezgust molipsitor, Își ...
Mihai Eminescu - Călin Nebunul
... Mihai Eminescu - Călin Nebunul Călin Nebunul de Mihai Eminescu Fost-a împărat odată și trei fete el avea Cât puteai privi la soare, da la ele ca mai ba. Una decât alta este mai frumoasă de poveste, Dar din ele - acuma două ... gândește să li dee - așa comoară, Ale casei lui mai mândre și mai trainice odoară. Da-ntr-o sară-n drum de țară cine dealul mi-l coboară? Trei feciori voinici de frunte ca trei șoimi voinici de munte, Vin în zale îmbrăcați, pe cai negri - ncălicați , Spițelați, ușori ca vântul ... de pe țară! Și ce nu se pun de-i cer trei luceferi de pe cer! De-ar pute, de n-ar putea, trei luceferi el li-ar da, Dară fetele lui ba. Unu - atunci din ei s-a dus Și în noaptea cea senină ca să fluere s ...
Mihai Eminescu - Călin nebunul
... Mihai Eminescu - Călin nebunul Călin Nebunul de Mihai Eminescu Fost-a împărat odată și trei fete el avea Cât puteai privi la soare, da la ele ca mai ba. Una decât alta este mai frumoasă de poveste, Dar din ele - acuma două ... gândește să li dee - așa comoară, Ale casei lui mai mândre și mai trainice odoară. Da-ntr-o sară-n drum de țară cine dealul mi-l coboară? Trei feciori voinici de frunte ca trei șoimi voinici de munte, Vin în zale îmbrăcați, pe cai negri - ncălicați , Spițelați, ușori ca vântul ... de pe țară! Și ce nu se pun de-i cer trei luceferi de pe cer! De-ar pute, de n-ar putea, trei luceferi el li-ar da, Dară fetele lui ba. Unu - atunci din ei s-a dus Și în noaptea cea senină ca să fluere s ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit
... tânăr, nu e nevoie de a păstra o jubruliță trecătoare. PREFAȚA PRIMEI EDIȚIUNI Istoricul este un uvrier și un artist totodată. Ca uvrier, el adună; ca artist, el dă brutei materii acea sublimă expresiune, care face că statuile lui Canova sau curțile Alhambrei nu sunt din piatră, că Madona lui Rafael nu este ... numai artiști: ei lasă vulgului sarcina proviziunii. Istoricul, din contra, el singur strânge, singur scoate piatră, țese pânză, taie scândură, fierbe culori; și apoi tot el singur sculpă, edifică, pinge! De aceea sunt destui sculptori, destui arhitecți, destui pictori; de aceea sunt prea puțini istorici. Unii grămădesc, fără a avea ... dar cum? prin devotamentul moscoviților, pe cari în biciuia fără ca ei să obosească de a se gudura cu umilință, lingând călcâile stăpânului! El însuși, niciodată nemine nu-l văzu măcar în apropierea unui câmp de bătălie. 7. De la muscal trecem la turc. Marele Soliman, principe demn de ... pe mâinile vizirului și ale unui favorit... ovreu! Sultanul nu ieșea din harem, închinând mereu frumuseților circaziene cupe cu vin de Malvasia. În cronicele turce el ...
Mihail Kogălniceanu - Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor
... de conversațiune al lui Meyer (Meyer's Konversations-Lexicon) , eu aș fi născut la 1806; și, nu mai demult decât sunt câteva săptămâni, "România literară" mi-a dat aceastași vârstă; astfel, aș număra 85 de toamne, n-am pretențiunea de a zice primăveri. Să-mi fie permis a rectifica această dată. Eu sunt născut în Iași, la 6 septembrie 1817, după cum rezultă din însemnarea originală scrisă de ... încredințați pastorului Ionas, în timpul petrecerii sale la Berlin -și aceasta era mai neîntreruptă —, era unul din vizitatorii cei mai deși ai casei pastorului. El priveghea de aproape studiile noastre, ba devenea chiar profesorul nostru de religiune. Sub dictarea lui am scris în limba franceză Études historiques, chrĂ©tiennes ... ca o melodie; astfel încât a trebuit a se abate pereții la doua săli pentru a lărgi sala unde el predica știința tinerei generațiuni germane. Am avut de dascăl pe Leopold de Ranke (1795 — 1886), marele istoric, căruia, cu ocaziunea jubileului său de 60 ... și muntean . Bătrânul Asachi toată viața lui n-a putut găsi potrivita terminațiune franceză la cuvântul român , vorbind și scriind les Roumounis . Să- ...
Ion Luca Caragiale - Dintr-un catastif vechi
... De la cine altul decât de la cocoana Luța, chemată de mult acuma, din principatul Valahiei, întru împărăția cerului. Și, fiindcă oricme poate-nțelege că mi-ar fi greu să reconstituiesc din memorie, după peste o jumătate de veac, o povestire cu atâtea amănunte subtile, mărturisesc de la început că mă ... pe scurt de transcriitor, într-o formă mai puțin originală, cât și pe larg, în forma originală a reporteresei — cum, la citire, mi-o aduc bine aminte — o sumă de anecdote din viața de pe atunci, pe care parcă încă o auz pe răposata povestindu-ni-le ... nu prea trăiesc în huzur tinerii căsătoriți, a-nceput să le trimiță daruri, apoi să-i poftească la masă, apoi să se poftească el la dânșii; pe urmă, tot după-mboldul duhului, a chemat pe doftorul să-l îngrijească, fiindcă se simțea părințelul cam bolnăvior de piept ... a pierit ca o șopârlă printr-o uscioară ascunsă; și numaidecât tot pe acolo, iacătă s-a arătat și d. doftor, și, după el, doi arnăuți cu hangerele scoase din teacă și un fecior cu un șorț alb. — A! părințele; d-ăștia ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor
... înaintea lui și să ne deșchidem gura și să ne spunem jalba ce avem de vrăjmașul nostru, să-i spunem stricăciunea ce ne face. Și el să făgăduiaște că rușalele cĂ©le mai mari ce ar avea păcatele noastre, carele sunt ale sângelui, adecă uciderile, el le va albi și le va curăți, ca însuș pre sine; că zăpada și oaia iaste omenirea lui, precum hainele lui le-am arătat albe ... după putință, curat și nevinovat? Petrecut-au creștinĂ©ște, după rânduiala și porunca bisĂ©ricii, cu posturi, cu rugăciuni și cu alte faceri de bine? Mi să pare să nu fie făcut nici unul aceasta; iar pentru ca să nu mint, poate că vor fi făcut vreunii din cei proști. Iar ... ne ispoveduim, ca să ne grijim 3 zile și la Joi mari să ne cuminecăm. Iar ce fĂ©l de ispovedanie facem știe Dumnezeu, că mi-e rușine a o spune. Unii să ispoveduesc de frica vreunor întâmplări, alții pentru un obiceaiu, alții de rușinea omenească, alții de frica ... duhovnici, unul la țară și altul la oraș; la cel de la țară, ca la un om prost, spune păcatele cĂ©le ce socotĂ©ște