Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru L.
Rezultatele 961 - 970 din aproximativ 2405 pentru L..
... ridicat și cu buzduganul în mână, gata în fie-care clipă să se încaere în luptă, și să-șÄ pună viața în joc, - așa ni-l închipuim, căcÄ așa-l scim pe barbarul medieval – e omul stăpânit de un singur gând: că el este el însuși, singur în felul lui, maÄ presus de toțÄ ... ar fi putut să urmeze epoca de înflorire națională a luÄ MateiÅ Basarab. Eară Vlad-Vodă Țepeș, pe care unora le place să-l iea drept un fel de monstru, n’a tras în țeapă pe ceÄ ce nu voiaÅ să i se supună, ci pe ceÄ ... îțÄ sînt datoriile, și sînt neobosoțÄ în purtarea sarcinilor ce aÅ primit și neînduplecațÄ față cu ceÄ negligențÄ orÄ neoneștÄ. Aceia, carÄ fac negoț, nu-l fac pentru-ca, profitând de nevoile, de slăbiciunile, de nepriceperea orÄ de ușurința altora, să agonisĂ©scă marÄ averÄ, ci pentru-ca să mijlocĂ©scă ...
Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul"
... a avut totdeauna această credință. Dacă te apucai cu un român get-beget la vorbe, pe la nămiez, când e soarele'n putere, și-l întrebai: Măi Mușate, ce e acuma, zi ori noapte ? - badea se scărpina sub căciulă, se gândea câtva, te măsura cu ochii să vază ce fel ... șicane de vorbă fără fond ? Este Centrul un mare partid sau nu ? Dacă ar fi mare, buzumflarea Presei n'ar avea înțeles: vorbele noastre nu l-ar micșora; orice am spune noi, el ar rămâne un mare partid. Nu e de loc firesc lucru ca cineva având mintea întreagă să se ... un lieu commun - deși încă tânăr în viața constituțională, este din nenorocire prea sceptic, aproape blazat, așa că de-ar fi cineva meșterul meșterilor nu-l mai poate ameți cu simple declamații. * În câteva rânduri foarte ușuratece ale Presei de alaltăieri, în care se demonstră iarăși că partidul conservator aproape că ... cum ar fi să fie marele partid temperator, noi îi răspundem cu zicătoarea lui Mușat: De-ai avea și șapte limbi, adevărul n'ai să-l
Ion Luca Caragiale - Congresul Cooperativ Român
... așează la loc mahmur. Zgomotul se potolește.) D. PREȘEDINTE : Urmați, frate cooperator... O VOCE : Degeaba! acuma i s-a stricat gustul! ALTA : Să-l dreagă! D. IORDACHE : Nu mai! Dar cu principiile dv. o să vă frigeți prost de tot! D. BASILESCU , tipograf, atacând chestia cu multă ardoare, culege ... măsura în privința celor două emisfere... Un elegant discurs! Se șoptea în congres că președintele îl comandase din vreme, e drept însă că bravul orator l-a dat gata după promisie în 24 de ore. (Aplauze unanime.) D. PREȘEDINTE , care a primit o depeșe: Domnilor, am să ... de ce n-are ursul coadă și lupul d-abia o poartă; umblați cu vulpea-n sac! și altele în fine, un discurs să nu-l mănânce nici moliile. D. HUHN , directorul băilor Mitraschewsky, care a asudat tot timpul, vrea să verse apa rece peste entuziasmul adunării. Voi, zice ... D. SINIE , căldărar român, vociferează grozav: Asta-i spoiala! V-ați dat metalul pe față. (Se repede la tribună, apucă pe orloger în brațe și-l întoarce pe sus. Zgomot la culme. Strigăte: Ți-ai arătat arama!) D. LITTMANN , lampist, în mijlocul tumultului îl răsucește prin câteva cuvinte: Domnilor! să ne ...
Ion Luca Caragiale - Grand H%C3%B4tel "Victoria Română"
... cearșaful alb încoace și încolo uimite de lumină! Ce să fac?... Trebuie să dorm!... În pat imposibil... Trag cearșaful, îl scutur bine pe fereastră și-l întind pe covor în mijlocul odăii; desfac un pachet de tutun, presăr pe cearceaf și mă culc pe jos... Îmi arde toată pielea; nu pot ... alta a uliței. Un câine flămând rătăcește căutând dosurile bucătăriilor și unghiurile unde se aruncă gunoaiele. La un semnal, toți se ridică și-l împresoară din toate părțile. O clipă animalul se oprește înghețat; sângele-i dă năvală la inimă, care începe să zvâcnească de coaste... E pierdut!... Părul ... până-i înfige vârful în pântece. Ochii turburi caută încotrova un punct de scăpare; dar abia se pune problema în mintea aiurită, și o piatră l-a izbit peste bot, alta la o încheietură, un lemn peste șale și altele plouă... El își iese acum din sine: mașina cea ... cămașă, cu picioarele goale, cu părul desprins, ține strâns de piept pe un om îmbrăcat în uniformă de poliție. El luptă să scape - ea nu-l lasă. Femeia începe să zbiere răgușit făcând gesturi extravagante: - Ce, domnule! care va să zică, dacă sunt o nenorocită, să-și bată joc de niine ...
... regret că legea noastră penală prezintă o lacună, că „n-avem pedeapsa cu moarte". El nu este un om crud — toată lumea care-l cunoaște știe foarte bine aceasta... — Dar când vine, mă-nțelegi, un caz ca acesta, ca să nu mai aibă cineva siguranța vieții în țara ... a fulgerat prin minte încă un „argument". Se-ntoarce si pornește-napoi spre masa camarazilor: — Și-n definitiv, mă-nțelegi... Dar Mache-l apucă, îl învârtește-n loc și-l scoate pe ușă. — Ești teribil, monșer, parol! zice Lache. Hai la băcănie... Trebuie să luăm mezeluri. În băcănie, alți camarazi... Iau țuici și comentează ... cu argumentația lui: — Lasă, Sache!... E târziu, Sache! — Și-n definitiv... zice Lache. Dar Mache îl împinge spre ușă, îl scoate afară și-l urcă-ntr-o trăsură. — Înainte, birjar! și mână mai iute! — Ești teribil, monșer, parol! Trăsura merge în fuga... — Opt și jumătate, Lache ...
Mihai Eminescu - Diamantul Nordului
... Cu gâturi întinse sirepi de omăt Prin norii cei negri zburau spăriet, Mânați de gigantul cu barb-argintoasă, Ce vântul în două despică frumoasă. Văzându-l pe tânăr înalță toiagul O aspră privire i-aruncă moșneagul, Cumplit amenință, în arc se coboară Și piere în doma-i înalt solitară. Se-ntunecă ... ți din treacăt, Căci mintea mea pus-au simțirilor lacăt Și chipu-ți nu poate pătrunde-n visare-mi. Cu ochii albaștri amoru-mi nu-l sfaremi. Păstrează, crăiaso, viclenele sfaturi. În laturi, frumoasă ispită, în laturi!" Ea piere... cu dânsa castele, dumbravă... Și marea-nghețată vuiește grozavă. Mișcate de mare ... Dar tot nu-i în ceru-i... Din genele-i bruma Cu visul deodată ș-o scutur-acuma. Își scutură haina cea umedă, plină. Balconu-l privește și tare suspină. Zădarnic făcut-au ghitara paradă: IÅ„ez nici visase să vie să-l vadă. Și ce-i mai rămâne să facă săracul? În lac să privească cum joacă malacul? Mai bine prin tufe se fură cu pază... Ca ...
Mihai Eminescu - Diamantul Nordului (Capriccio)
... Cu gâturi întinse sirepi de omăt Prin norii cei negri zburau spăriet, Mânați de gigantul cu barb-argintoasă, Ce vântul în două despică frumoasă. Văzându-l pe tânăr înalță toiagul O aspră privire i-aruncă moșneagul, Cumplit amenință, în arc se coboară Și piere în doma-i înalt solitară. Se-ntunecă ... ți din treacăt, Căci mintea mea pus-au simțirilor lacăt Și chipu-ți nu poate pătrunde-n visare-mi. Cu ochii albaștri amoru-mi nu-l sfaremi. Păstrează, crăiaso, viclenele sfaturi. În laturi, frumoasă ispită, în laturi!" Ea piere... cu dânsa castele, dumbravă... Și marea-nghețată vuiește grozavă. Mișcate de mare ... Dar tot nu-i în ceru-i... Din genele-i bruma Cu visul deodată ș-o scutur-acuma. Își scutură haina cea umedă, plină. Balconu-l privește și tare suspină. Zădarnic făcut-au ghitara paradă: IÅ„ez nici visase să vie să-l vadă. Și ce-i mai rămâne să facă săracul? În lac să privească cum joacă malacul? Mai bine prin tufe se fură cu pază... Ca ...
Nicolae Filimon - Mateo Cipriani
... adolorate, portretul pontifului actual și acela al lui Sixt al V-lea. Acest portret, care mă deșteptase atît de repede din frumoasele mele gîndiri, văzîndu-l și prin alte chilii, îmi ațîță curiozitatea de a ști care era cauza ce făcea pe bunii părinți a-i da ... aș rămînea mai bine în lumea aceea plină de valuri, de care umbli să fugi!… Sfînta natură, adaogă călugărul, au creat pe om și l-a dotat cu inteligență și facultăți, ca să împlinească o altă misiune, iar nu să se închiză într-un clostru, jurînd că va ... că haina aceasta neagră nu va putea să aline palpitațiunile ei, nici a șterge din sufletul tău acel amor, pe care sfînta natură l-au pus într-însul. Îți place grădina noastră? Dar știi tu că, plimbîndu-te printr-însa, nu vei simți ideile religioase de care vorbeai? Cînd ...
Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale
... teorie proprie a sa, și care în marele său amor pentru cultura muzicei vocale inventă faimosul taur de aramă pe care, după ce-l ardea binișor, adică pînă se făcea roșu, apoi băga într-însul cîte un amator de muzică, care abia intrat în pîntecele dobitocului începea să cînte ... întinsele sale noțiuni muzicale, descoperind în acest copil un mare talent muzical, să însărcină a-i da o creștere muzicală și după ce-l învăță cele mai principale noțiuni muzicale, prin influința ce avea la viceregele al Siciliii, iar mai cu seamă la Nelson, primul admiral anglu ce ocupa ... flori și cu sonete. Directorul universității recită în onoarea lui un discurs din cele mai lingușitoare, iar prințul guvernator îl luă în trăsura sa și-l duse la palatul orașului în aclamările întregii populațiuni, unde fu felicitat de o deputațiune compusă de tot ce avea Catania mai celebru în muzică și ... îl priimi aci pe pămînt. O inflamațiune a intestinilor rău tratată îl răpi din mijlocul amicilor și a adoratorilor săi și-l trimise în sînul eternităței. El muri la 23 octombre 1835 la Puteaux, aproape de Paris. Pierderea acestui compozitor acoperi de doliu Parisul și toată Italia ...
Paul Zarifopol - Creație și analiză
... a expunerii dinafară și prezentării dramatice a persoanelor și întâmplărilor. Dl Ibrăileanu deosebește aceste metode sub numirile: analiză și creație. Cuvântul creație nu-l mulțumește, dar se hotărăște pentru el fiindcă e cunoscut și familiar. Analiza ajută creația, zice d-sa; cei doi termeni nu se opun radical unul ... excelent această superioritate. Adeseori analiștii sunt tipuri hibride: figurile pe care le încearcă nu izbutesc, n-au justificare solidă, fiindcă nu figuri, ci stări sufletești l-au obsedat pe autorul psihologizant. Analistul promite fanteziei cititorului realizări de care singur nu-i capabil, și aceste promisiuni, deșarte și repetate, irită și plictisesc ... și fatal, autobiografie, dezvoltă mahalagisme avantajoase despre sufletul lui face adică, de bine de rău, analiză. Aici, cu deosebire, devine prețios cuvântul creație, așa cum l-a îtrebuințat dl Ibrăileanu: el arată în ce direcție trebuie căutată una din deosebirile fundamentale dintre artist și diletantul literar. E de folos ... de mult și atât de confuz, nu înseamnă nimic alta decât supunerea inevitabilă a torentului sufletesc către un sistem de expresie pe care l-ai ales. Torentul însuși e inexpresibil. Arta e, cum e și știința, un langage bien fait; și nici un limbaj nu poate rezulta direct din ...
Paul Zarifopol - Delicate lucruri vechi
... care, cât au fost, stăteau învăluite sub rafinate țesuturi de susceptibilitate, orgoliu, dominare de sine, discreție și politețe. Am numit curioase întâmplările acelor suflete: cuvântul l-am luat din însăși cartea dlui Ibrăileanu. Când, la despărțirea finală, femeia întreabă pe adoratorul care, cu nici un chip, nu a vrut ... cu pretenția coardei de perpetuum movens al rotației dintre cele două capace e un univers în miniatură, pe care maistrul îl descompune prin analiză și-l recompune prin sinteză. Emil Codrescu este un maistru ceasornicar, aplecat cu îndărătnicie asupra sistemelor chinuitoare din care-i este alcătuit sufletul. Atât de completă îi ... o exasperează. Și doar fata, cât era de pudică și de bine crescută, face și spune tot ce era posibil pe acea vreme, ca să-l facă a pricepe că bărbatul acesta, în vârstă dospită, îi place ca nici un altul, că ea știe că el o iubește. Însă ...