Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru I(CEEA) CE
Rezultatele 961 - 970 din aproximativ 1462 pentru I(CEEA) CE.
Constantin Negruzzi - Parte întăi
... apropiet de această cinstită persoană cu ochii plecați, cu multă cucernicii, trecând printr-o mare mulțâmi de oameni cari era adunați tot pentru ace pricină. I-am făcut o giumătate de duzină de complementuri de țară, arătându-i plecata me ceriri. Ea mi-au dat audienții cu toată îngâmfare și seriozitate unui mic ministru de stat și, cântărindu-mă cu ochiul, ea mi ... să ieu lucrul în favorul meu, mi-am dizvălit grumazii cum am putut mai bine, sârguindu-mă a mă arăta cel mai bine ce să va pute. în sfârșit, după ce m-au privit cât au vrut, s-au apropiet de mine cu un ifos blând și m-au întrebat de voiem să întru în slujbă ... tractirul unde eram, am mers de ne-am scoborât drept la casa ei, ulița N.N. Chipul locului, gustul și curățăneia mobililor nu au micșorat ideea ce bună ce luasâm pentru locul meu. Nu mă îndoiem că nu eram într-una din casile celi mai cinstite. îndată ce am intrat, stăpâna me au început întru a-mi zici că socotința sa era ca noi să trăim cu familiaritate împreună, că ea ... ...
Grigore Alexandrescu - Cometei anosate pentru 13 iunie
... Grigore Alexandrescu - Cometei anosate pentru 13 iunie Cometei anonsate pentru 13 iunie de Grigore Alexandrescu Cometă cu lungi coade, însă cu scurtă minte, De ce vrei să arzi globul ce noi îl locuim? El, drept, mult nu plătește, dar tot avem cuvinte Viața-i păcătoasă cîtva să prelungim. De ne vei arde-acuma, să știi că or să nască În locu-ne ființe mai rele decît noi, Ce-n grab or să-ntărîte mînia ta stelească, Prin fapte mai cumplite, prin crime și război. Ce! ai uitat tu oare potopul d-altădată, La care, cum s-aude, destul ai conlucrat, Atunci cînd tata Noe în luntrea-i deșălată Plutea pe universul subt unde înecat? Ei bine! omenirea ce moșteni pămîntul, Ființe, lighioane, ce-n urmă s-au ivit, Întrec ele p-acelea ce ș-au găsit mormîntul În marea adîncime și monstri au nutrit? Cîmpiile de astăzi sînt ele mai mănoase Decît cele antice? măgarii mai deștepți? Broasca ... merita viață, Poți să-l prăjești în voie-ți, eu nu mă-mprotivesc, Dar azi, topește numai a inimilor gheață, Și arde astrologii ce
... Emil Gârleanu - Filozoful Filozoful de Emil Gârleanu E mare, negru ca întunericul; numai vârful labelor sunt albe, ca și când lumina zilei i le-ar fi pătat într-adins. Din capul cu fruntea puternică, mare, ochii verzi înfloresc noaptea ca două scântei. E cel mai frumos motan al ... pentru aceea, în ceasuri de veghere, când i se pare că-și zărește chipul în talerul lunii, și-și vede înfățișarea bărbătească, simte un fior ce-i străbate prin spate și-l ondulează, de mândrie, până-n vârful cozii. Trăiește singur. Ziua stă ascuns cum poate și unde poate. Ziua doarme; numai ... l-a ispitit niciodată. Să bei și să înghiți aer când ți-e sete de înălțimi amețitoare, aceasta e adevărata hrană, dar aceasta-i o taină pe care numai el o știe. Când ziua fuge din fața nopții, el pornește; atotstăpânitor, pășește, măreț, peste acoperămintele întregului târg. Se plimbă ... când pornea la drum carul mare; când își încorda strunele lira; când își aduna puii cloșca. Era un astronom. Și de sus, de unde sta, i se părea câteodată că și el făcea parte din lumea aceea, că-mprejurul lui se-nvârtesc toate, prietenoase, înțelepte, tăcute ca și el. Și era ...
... și până în timpurile de azi au preschimbat glonțuri cu catanele nemțești... Hei!... mulți brazi ascund la rădăcina lor trupuri omenești și printre răsunetele sperioase, ce ies noaptea din codri, trebuie să fie și glasurile celor uciși. — Bine, dar pentru ce acele ucideri? — Pentru ce?... Pentru un cuvânt, pentru o căprioară care trece hotarul, pentru ura contra secuilor ce ne pradă pământul pe nesimțite. Această expresie energică a prădării pământului ne făcu să gândim cu mâhnire la nepăsarea guvernului care permite vecinilor ... în sânul lui. Pribeagul avea o fată, căreia bistrițenii îi daseră numele de Corbița, întru aducerea-aminte a dealului unde ea se născuse. ...Ce fată! ce bujor de copilă!... Cică era sprintenă ca o căprioară! cică gurița ei era un fagur de miere; cică ochii ei străluceau ca focurile, ce le aprind ciobanii noaptea în întunericul codrilor. Mulți flăcăi umblau să-i vâneze dragostea; mulți cântau doine în childa ei, dar din toți numai unul, un plăieș cu pletele lungi și cu chipul de făt-frumos, avu ... ea se opri o clipă și cătă în urmă. Tătarii se apropiau cu fuga. Atunci ea căzu în genunchi și se rugă lui Dumnezeu să-
Dimitrie Anghel - Hipparc și Didona
... decît glasul dulce al iubitei lui, ce-și pieptăna părul cîntînd un cîntec vechi din țara ei, și imaginea fidelă pe care blocul de marmură ce-i sta dinainte i-o deslușea minută cu minută. Albă era piatra ca și Dido, vine albăstrii abia bănuite se zugrăveau pe luciul ei, și mînele lui Hipparc, ca ... o face să uite că o minută, zuliară de norocul ce-i hărăzise zeii duruindu-i pe Dido, își înălțase vrăjmașă valurile și vroise să i-o fure.. Așa cînta acum, dar Hipparc revedea înfiorat amurgul tulbure cînd ca atîția alții, lăsînd în urmă țărmul înflorit al țării lui, încredințîndu-și ... ținea, acoperind-o cu trupul lui, dulce căuta să-i încălzească înghețatele-i mîni la piept, dezmierdător îi netezea părul și o ferea de valurile ce măturau puntea, așteptînd să se potolească furtuna. Din nicăiri însă o zare măcar nu-și tremura nădejdea. Biruitorul întunerec stăpînea mereu, și talazurile mai întețite ... o lebădă pe valuri, în vesele cîntece pornise într-un tulbur amurg, în ritmate lovituri de lopeți ce se înălțau și recădeau după sunetul flautului ce cînta pe punte, neștiind că o să-
... vouă vă deschide un drum foarte lăudat, Ca să mergeți cu pas mare către slavă nencetat. Vie-vă, copii, aminte Că Europa însuși simte În ce cale ați intrat. Glasul patriii să sune în auzul tutulor, Strigînd vouă : „Lenevirea rușinată subt piciorâ€�, Toți acuma c-o mișcare, Spre a ... stăpînit. Acea soartă fără milă, Sau de voie, sau de silă, În sfîrșit v-a slobozit. Priviți slava de aproape ; voi în urmă-i ați călcat Și pe fruntea fieșcărui raza ei a luminat. Deci la arme dați năvală Și la rînd ieșiți cu fală, Corbul iată ... atunci a voastră mînă Pe ei fie mai blajină, Dîndu-le și ajutor. Vitejia și răbdarea aici încă moștenesc, Încă curge pîntre vine acel sînge strămoșesc, Ce la vreme se arată, De nu piere niciodată, Ca un dar dumnezeiesc. Pe cîmpia rumânească o tăcere pînă cînd, Pînă cînd de arme pline să ... a deșteptat, Ale cărora țărînă în mormînturi s-a mișcat, Ș-umbrile în veci tăcute Stau cît colo nevăzute, Privind corbul înălțat. Ce ...
Ion Heliade Rădulescu - Dispozițiile și încercările mele de poezie
... procopsit și pe care îl recomanda către mine și numele lui (îl chema Alisandru). El îmi spuse, pe picior lângă un dud favorit al meu, ce-l găurisem de mai nainte și prin care petrecusem o funie cu mare meșteșug ca să învăț să săr pe funie ca comedianții ce văzusem că jucau la dulap la Cișmigiu. Acolo, lângă acel dud, începui a slovni românește: "Împărățea la răsărit" ș.c.l. Într-o jumătate de ceas nu mai aveam trebuință de dascăl, începui a ... ținea în frică nici câinii de la stână, ce era să mă rupă o dată. Într-o vară citii cu ei împreună Poarta pocăinței, Epistolia ce a căzut din cer, Viața sfântului Alexe, omul lui Dumnezeu , scrisă de mână, Viața părintelui Macarie, Avestița, fata Satanei, Pogorârea Maicei Domnului la ... Carcalechi. Din mila lui Dumnezeu s-au pierdut acele traducții, și începutul mai totdauna îl ține cineva minte pe dinafară. Iată cum era poema dintâi: I Într-o zi primăvăroasă, Cântând prea de dimineață, Se coboar-o drăgostoasă Muză, dulce cântăreață, Ce Erato o numesc. "Iată,-mi zice,-ți poruncește Marea Vineri, blânda zână (Care unde-orice voiește, De cer, de pământ stăpână, Poruncile- ...
Marius Marian Șolea - Crinul trandafiriu de la Cabinet
... în fiecare zi peste prezența ta cu ochi desculți și foarte muritori, derutant pentru sugestia privirilor mele, într-un ritm ales întâmplător, învăluit de zâmbete ce-ar fi putut să fie pentru oricare dintre voi. va trebui să te consum degrabă, ca pe o proprietate nerecunoscută de autorități... mărturisirea că toți ... este hrană, nu poți, așadar, să-l denunți, continuând procesul întreținerii lui. pe de altă parte, în matematica asta, în care îți calculezi viața, cu ce fel de numere o faci? cu numere întregi sau cu numere raționale? flașnetarul a-nceput să aibă acces la tăcere, are chipul unui ... mort, de împrumut pentru că el nu a avut niciodată numai unul al lui. acesta de acum este descompus de distanța dintre ceea ce își propune și ceea ce este de fapt, putrezește anunțându-și succesele. o înlănțuire de minciuni și complexe. trebuie să recunoști, este destul de ciudat să vezi un mort plimbat ... pentru gradul ridicat de concizie), la fiecare răscruce de holuri, cortegiul se oprește și aruncă, în urmă, cu monede publice. cine, de unde și în ce scop l-a adus aici? ce ...
Mihai Eminescu - Gelozie (Eminescu)
... ți sfâșie. Căci mă-ntrebam, se poate c-atât de-mpodobită Cu inima și mintea, să nu fie iubită? Căci prea, prea e frumoasă... Dorința-i guralivă, Ademenirea-i blândă, putut-a sta-mprotivă Atâtor vorbe calde șoptite cu durere, Ce aerul îl împle c-un val de mângâiere? Putut-a împotriva atâtora să steie Când e așa de dulce și nu-i decât femeie? Știind că o săgeată din arcul cel cu gene E chiar durerea însăși a vieții pământene, Venin știind că este sărutul ... albă, cu gene lăcrămoase, Și cum plutești n-atinge piciorul de pământ... Atârni precum atârnă nădejdile... de vânt. Mă mișc ca oceanul cu suferinți adânci, Ce brațele-i de valuri le-atârnă trist de stânci. Se nalță și recade și murmură întruna Când lunecă pe negre păduri de paltin luna: Pătruns el e ... veci de el departe și el iubind-o-n veci. De s-ar lăsa pe sânu-i, din cer vrodinioară, El ar simți că-nluntru-i cu ceru-ntreg coboară Și-ar cadența durerea-i pe-al veacurilor mers C-un univers deasupră- ...
Vasile Alecsandri - Mănăstirea Argeșului
... pâraie, Să curgă șiroaie, Apele să crească, Mândra să-mi oprească, S-o oprească-n vale S-o-ntoarcă din cale! Domnul se-ndura, Ruga-i asculta, Norii aduna, Ceru-ntuneca Și curgea deodată Ploaie spumegată Ce face pâraie Și umflă șiroaie. Dar oricât cădea Mândra n-o oprea, Ci ea tot venea, Și s-apropia. Manea mi-o vedea, Inima-i ... Manole, Manole, Meștere Manole! Zidul rău mă strânge, Țâțișoara-mi plânge, Copilașu-mi frânge, Viața mi se stinge!" Cum o auzea, Manea se pierdea, Ochii-i se-nvelea, Lumea se-ntorcea, Norii se-nvârtea, Și de pe grindiș, De pe coperiș, Mort bietul cădea! Iar unde cădea, Ce se mai făcea? O fântâna lină, Cu apa puțină, Cu apă sărată Cu lacrimi udată! ↑ După cronicile Țării Românești, Radul Negru voievod domnea dincolo ... obicei a freca ușile și ferestrele cu usturoi în ajunul Șf. Andrei, fiind usturoiul displăcut strigoilor. Moroii sunt iarăși un soi de strigoi mici ce vin de cer țâță la mamele lor. Ei sunt copii noi-născuți ce mor până a nu fi botezali. Spre a-i
... când Orfeos, mărit zeu de armonie, Pe-alăută-ncântătoare țărmul tracic răsuna Și în Ă©stazul simțirei fiare, codrii și părâie Prin virtutea melodiei îmblânzindu-i fermeca, Nu sunase până astăzi în a Istrului câmpie Mai puternic viers de-acela ce produce lira ta, De-unde nevăzutul Demon un râu varsă de magie Preste inimile noastre ce-s răpite-n unda sa. De ai trece-n altă lume ca să-nvii pe Euridice, De-ai pluti, nou argonauta, cătră Colhos fabulos, Pe ...