Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA PARUL
Rezultatele 951 - 960 din aproximativ 1010 pentru CA PARUL.
Duiliu Zamfirescu - Tănase Scatiu
... la ușă, o luă în brațe și trecură dincolo. Bona dispăruse deja. — Neam al dracului! zise Scatiu. Dar lacrămile fetei părură că răcoresc aerul, ca o ploaie binefăcătoare. Tănase se mai lumină la chip, întrebă pe fecior dacă a venit cineva în lipsa lui, apoi, sub cuvânt că ... zise fetei să-i dea chibriturile. Fetița îi dase chibriturile și veni repede la loc. — Bree!... zise el lung. Tincuța se uită la dânsul, ca cineva care înțelege ce i se cere, dar stă la îndoială dacă trebuie să dea sau nu. În celedin urmă se hotărî să-l întrebe ... și se uita cu ochi stupizi la toți. — Ce mănânci? Ai ce mânca? întrebă el mai tare. Ea își clătină umerii și zbârci gura ca de râs. — Cum, Doamne iartă-mă, să n-am!... Că doar toate sunt din belșug. — Și de post și de dulce, ca la otel, zise el. Că de aia nu mai plouă la vreme. Tincuța tușea din când în când, o tuse seacă, urâtă. La fiecare observație ... Tincuța. Așa este, am rugat-o să mănânce carne, fiindcă mi-a zis doctorul. Lucrul păru că face plăcere lui Tănase. Baba era, ...
Nicolae Filimon - Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala
... capitala în toate direcțiunile, căci guvernul dupe timpul acela, nemulțumindu-se pe întreruperea comunicației provenită din furia elementelor, declarase orașul București în stare de asediu, ca să asigureze viața unuia din membrii căimăcămiii de trei, pe care umbla să-l asasineze un factor cu o sfeclă găurită sau cu o sticlă ... o bombă fulminantă. Adevărul poate să fie altfel, dar asta nu ne privește. Noi facem romanț, iar nu istorie. Pe acest grozav timp, un june ca de douăzeci și doi de ani, cu părul lung și negru, acoperit cu o pălărie bombĂ©e [13], înfășurat într-o manta tăiată dupe moda ... ar fi descoperit în trăsurile feței sale pe omul contrariat de fortună sau pe amorezul certat cu amoreaza sa. Dupe ce se mai plimbă puțin, ca să-și încălzească picioarele ce-i înghețase de frig, se apropie iarăși de ușe și bătu într-însa de trei ori cu o maniereă particolară ... de sus pică, Măntăluța-mi strică. Nu mi-e de manta, Pricepi dumneata!… [14] Că mi-e de tartan, C-am slujit un an Ca să-l dobîndesc Și să mă fălesc, Ca
... a mele-nvățături, O, vino și-mi răstoarnă pe toți savanții lumii! Credințele-mprăștiate le voi uni mănunchi, Din patima iubirii mă voi renaște iară, Ca-n sufletul meu veșted speranța să răsară, Voi sta cu tine, dragă, alăturea-n genunchi În fața sfintei mame, sub bolțile-ncrustate D-albastrul zugrăvelii ...
Ion Luca Caragiale - Politică și cultură
... societate măreață fără stat puternic; dar stat fară societate — mai greu. Într-o vreme, Alexandru Machedon, pornind din dreapta Adriaticei către răsărit și înaintând ca un vârtej luminos, bate pe mintoșii greci, nimicește pe trufașul Darie al perșilor, îngenunche la supunere pe marele Por-împărat de la Indii și străbate ... câtă vreme vârtejul produs de acesta a fost extensiv, vârtejul nostru este intensiv; cum am zice, Alexandru a amețit o lume ca trombele și ciclonii călători, iar noi ne amețim singuri ca dervișii învârtitori. Firește. Statul tânăr, înființat după împrejurări, are nevoie grabnică de o societate. Statul improvizat, în loc de a fi forma de ... a politicii la noi: viața noastră publică nici nu are o altă arenă. Un cap'd'operă, un monument, presupunând că ele ar răsări așa ca prin minune din pământ, n-ar avea puterea să miște câtuși de puțin spiritul public, absorbit cu totul de rezultatul unor alegeri parțiale din cine ... mulțumește chiar cu mai puțin, — înțelege bine că, voind să improvizeze o societate, nu-i ajunge numai progresul material. El simte că-i trebuie, ca ...
Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare în târgul Băiei
... au supus, care de multe ori făcea război cu turcii, și cu noroc izbândea, neavând nici o pricină dereaptă asupra lui Ștefan vodă, ce numai ca să-l supuie să fie sub ascultarea lui, ca să-i fie cuvântul deplin, când de multe ori se lăuda Mătiaș Craiu că, câte războaie face Ștefan vodă, toate cu puterea lui le face ... a suna de biruință, adunându-se pe lângă dânsul; dar vitejii săi aprozi [3], făcându-i un zid cu trupurile lor, îi dădură vreme ca să se ridice. Atunce un aprod, numit Purice, descălecând, dădu calul său domnului; Ștefan, fiind însă om mic și neputând a se arunca ... Vörös, și sub voievodul Transilvaniei, Ioan graf de Poesing, se sculaseră cu arme împrotiva rigăi Ungariei, îl aduseră pe acesta la marele pas ca el singur să se oștească împrotiva domnitorului Moldaviei. După ce izbuti a domoli rebelia în Ardeal, el porunci gătiri mari de oaste și ... a da acestor doi competitori vreun fel de ajutor, ei se duseseră în urmă lângă Matei Corvin, la care erau siguri să găsească ocrotire, ca ...
Neacșu Lupu - Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung
... pak să știi domniiata că are frică mare și Băsărab de acel lotru de Mahamet beg, mai vârtos de domniiele voastre. I pak spui domniietale ca mai marele miu de ce am înțeles și eu. Eu spui domniietale iară domniiata ești înțelept și aceste cuvinte să ții domniiata la tine, să ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F
... Români și AlbanesÄ este cu atât maÄ semnificativă, cu cât ea nu se găsesce nicăirÄ pe aiurea. La alte popĂ³re noue vedem: la Italieni, ca și la FrancesÄ, ugola, uvola «strugușor»; la Spanioli campanilla «clopoțel»; la NemțÄ Zäpflein, Zächen «dopușor»; la Ruși și la Poloni ... nu se vede pentru ochÄ superficiali, și totuși pretutindenea prin analisă se descopere celtismul. Elemente germanice la FrancesÄ sunt fĂ³rte multe și palpabile, întocmai ca elementele cele slavice la Români. EÄ bine, slavismele la Români, ca și germanismele la FrancesÄ, fiind accidentale, aprĂ³pe tĂ³te s'ar putĂ© gonĂ, fără ca prin acĂ©sta să se sgudue edificiul limbii naționale, pe când celtismul la FrancesÄ și albanismul la Români nu se pĂ³te atinge fără o ... cu sentința : «L'AcadĂ©mie de Bucurest ne pourra jamais dĂ©cerner Ă qui que ce soit le prix de 20.000 francs fondĂ© par le prince Couza» ; mintea se sperie de amenințarea maghiară, și cere o pausă pentru a se dumeri ce să facă maÄ departe. EÅ ... ...
George Coșbuc - Ștefăniță-Vodă
... un cal, la cotituri. Nechezul înspumatei guri Speria tăcerea din păduri Și pacea văii-nguste. În gura văii, lângă pod Boierii stau cu frică; Ei par o gloată de norod, Pe cai pitici și plini de glod În scări temutul voievod Cu hohot se ridică. Strângea de frâu și tremura: Iar ... Se nalță roibu-nviforat, S-azvârle-n lături și, turbat, Ia câmpu-n goană, îndreptat Spre râpele pădurii. Se duce-orbiș, fără stăpân, Cu vuiet ca furtuna. Boierii-ncremeniți rămân Iar coama calului păgân Cu barba bietului bătrân S-amestecă, sunt una. Boieri! Mai ziceți-mi apoi, Că vodă nu v ...
Constantin Negruzzi - Oscar D'Alva
... Și a ei inimă slabă îl iubea cu tinereță. „Oscar nu mai vine, zise; Allan este frumos foarte, El mi-e rânduit pesemne ca să-mi fie soț de soarte, Frate-său, necredinciosul, trăiește cu altă fecioară.“ „Lăsați un an, Angus zice; dacă tot nu s ... mut? A lui aspră înfățășare face mai posomorâtă Flacăra focului vânăt ce stă-n vatra potolită. Învălit în neagră mantă, peana-i e roșă ca focul Sau ca sângele cald încă. Al său glas spăimântător Este semenea suflărei viforului tunător; Pașii lui sunt ușuri parcă abia calcă ș-ating locul. Veni ceasul mezii ... numai, iar pre Oscar l-am perdut.“ — „Prea bine, zice străinul c-o zâmbire fioroasă, Și ochii lui plini de ură ca fulgerul scânteia, Soarte ăstui vrednic tânăr ași dori ca să o știu, Poate n-a perit eroul, poate este încă viu.“ „Cine știe dac-aice la ospăț nu l ... Angus răspunde, împlând cupa sa cu vin Pân în vârf și apoi zice: iată beu pentru al meu fiiu — N-oi mai avea fiiu ca ...
George Gordon Byron - Oscar D'Alva
... Și a ei inimă slabă îl iubea cu tinereță. „Oscar nu mai vine, zise; Allan este frumos foarte, El mi-e rânduit pesemne ca să-mi fie soț de soarte, Frate-său, necredinciosul, trăiește cu altă fecioară.“ „Lăsați un an, Angus zice; dacă tot nu s ... mut? A lui aspră înfățășare face mai posomorâtă Flacăra focului vânăt ce stă-n vatra potolită. Învălit în neagră mantă, peana-i e roșă ca focul Sau ca sângele cald încă. Al său glas spăimântător Este semenea suflărei viforului tunător; Pașii lui sunt ușuri parcă abia calcă ș-ating locul. Veni ceasul mezii ... numai, iar pre Oscar l-am perdut.“ — „Prea bine, zice străinul c-o zâmbire fioroasă, Și ochii lui plini de ură ca fulgerul scânteia, Soarte ăstui vrednic tânăr ași dori ca să o știu, Poate n-a perit eroul, poate este încă viu.“ „Cine știe dac-aice la ospăț nu l ... Angus răspunde, împlând cupa sa cu vin Pân în vârf și apoi zice: iată beu pentru al meu fiiu — N-oi mai avea fiiu ca ...
Mihail Kogălniceanu - Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor
... unde apoi s-a fost răspândit în toată Basarabia, unde și astăzi sunt mulți proprietari purtând numele de Stavilla. Exprimându-mi-se dorința ca, cu ocaziunea acestei zile ceremoniale să citez câteva fapte din istoria contemporană, petrecute sub ochii mei ori săvârșite cu micul meu concurs, maiestățile-voastre să ... a trimis la învățătură în Francia, și anume la LunĂ©ville, unde furăm încredințați îngrijirii abatelui LhommĂ©, preot catolic, care din cauza marii revoluțiuni franceze, ca mulți alți emigrați francezi, se refugiase în principatele române. Abatele LhommĂ©, retras în Iași, a fost dirijat educațiunea și instrucțiunea tânărului Mihail Sturdza ... atât de mare, de un liberalism în idei atât de larg, încât, din toate părțile Germaniei și chiar din alte țări, alergau cu miile studenții, ca să-i asculte vorbirea și elocvența sa dulce ca o melodie; astfel încât a trebuit a se abate pereții la doua săli pentru a lărgi sala unde el ... 1837), în prefața căreia chemam luarea-aminte a filantropilor asupra acestui nenorocit popor sclav în țara mea, în sânul Europei civilizate, și tratat ca ...