Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru POATE CĂ

 Rezultatele 941 - 950 din aproximativ 1311 pentru POATE CĂ.

Ion Luca Caragiale - Prea sărac

... gloria se depărtează „De ce fugi?â€� zic. — „Ești prea sărac!â€� Mă duc atunci la masa verde, Să-ncerc norocul — poate fac O lovitură... Dar norocul „Pleacă, îmi zice; ești sărac!â€� Mă duc acasă melancolic. Stau trist, visând într-un ceardac, Și pițigoiul din ... se iese, Roșind îmi zic: „Sunt prea sărac!â€� Atunci — o constipațiune: Ah! doftore, ce să mă fac? „Siminichieâ€�. „Nu se poate. „De ce?â€� „De ce? Sunt prea săracâ€�. Mă duc la revoluțiune Și caut leac, și poc! și pac! „Ce cați aci ... el, râzând, mi-a zis: „Te lauzi! S-o văz, n-o crez... Ești prea sărac!â€� Adesea o revoltă-mi vine nu sunt nici turc, nici turlac1, Aș vrea să stric, să sparg la geamuri, Dar mă opresc... Sunt prea sărac. Nu! Orșice să fac, văz ... mai fiu sărac? Cum aș dormi acum la umbră Cu burta-n sus într-un hamac! Grancea, 8 dec. După atâția ani m-am gândit n-ar fi rău să cunoască și altă lume această veselă satiră, fără multe pretenții, scrisă de marele dramaturg într-un moment de extremă veselie

 

Constantin Stamati - Dorul de patrie

... m-am făcut păgân, Căci tânăr fiind, Bietul meu pământ, De tătari călcat, Ei sclav m-au luat. . . . . . . . De-acum numai moartea Să mă scape poate Din păgânătate. Doina veche a unui prizonier la tătari1 Bunului patriot și fumul țării sale i se pare dulce și mirositor...2 Cuprins ... Cu fugarii lor pohodnici, Ce ca pasărea zbura Și ca fiarele zbiera, Când buciumul chema oaste, Când măzdracele lucea, Și când simțea pe la coaste pintenul împungea? Toți acești cai iuți ca focul Ce sub dânșii arde locul, Bugeacului fii sirepi Și mândri ca niște cerbi, Au pierit cu călărașii ... Oițele se umbresc, Și călătorul ascultă Fluierașul păstoresc... Și unde odinioară Bistrița se încruntară De sângele dușmănesc, Oh! acolo ce zăresc!!! Văd de român copilițe se scaldă, șuguiesc, Și apoi, împletind gâțe4, Pe pajiște dănțuiesc. Însă una dintre ele Saltă ca luna prin stele, Fiind gigâtă la stat Ca molidvul ... omăt de sânge strop; Mândră era copilița, Nu-i tăcea un ceas gurița, Și prin luncă alerga, Și fluturași alunga. IV Ah, dar cum se poate oare Să m-aprindă desfătare, Ce mă îndeamnă să uit Ca să spun ce-am început! Mă întorc dar cu priință Către timpul ce-au ...

 

Vasile Alecsandri - Lamartine (Alecsandri)

... ascultători. Elocvența sa naturală încântă chiar în vorbirile zilnice ale vieții private, iar în împrejurările cele mari ale vieții politice, ea devine o putere care poate să oprească omenirea pe malul prăpăstiilor sau să o împingă în fundul lor. O oră întreagă, cât a ținut vizita mea, am crezut ... și, când a fost ca să mă retrag, îmi zise: — Domnul meu, deșteptarea unei nații e cel mai sublim spectacol ce omenirea poate să arate Creatorului, însă când o nație are norocul de a atrage asupră-i ochii Providenței, ea trebuie să se menție la înălțimea ...

 

Ion Luca Caragiale - Repausul duminical

... belșug!... cum rar se vede chiar în orașele cele mai prospere - și mă gândeam: cine or fi aceia care au scornit de la o vreme -n țară e sărăcie, s-a scumpit traiul și suntem amenințați de o criză agricolă? ce moftangii! Pe când gândeam așa, iacătă, dau piept în piept cu amicul meu Costică Parigoridi - care, contrariu felului ... De un ceas umblu să dau de un prietin... parcă toți au intrat în pământ! - Iată, m-ai găsit pe mine, îi zic eu. - Bine te-am găsit, nene Iancule! Afurisit să fie repausul dominical! - Dragă Costică, recunosc, în adevăr, un oraș mare în repaus dominical nu este așa de frumos ca în plină activitate; și mie-mi face aceeași penibilă impresie ca și ție ... Toți șase - oameni de condiție frumoasă în societate - ajungem, aproape bine dispuși, la Iordache, în Covaci. Sus, pe terasă... - Domnilor - zice Costică - trebuie să știți , grație întâmplării fericite v-am întâlnit, mi-au fugit din minte niște idei foarte negre... Dacă, adineaori, nu-ntâlneam pe nenea Iancu, mergeam, cum eram de plictisit, drept ... ...

 

Cezar Bolliac - O dimineață pe Caraiman

... zvârlea din mal în mal, P-aicea umbla umbra lui Zamolx ce s-aude, P-aici încura calul viteazul Decebal. Dar unde e poetul ce poate da o seamă De toată majestatea clădirii în eter? Cine-ar putea să spuie această panoramă? Prin vorbe cine poate s-arate-acest mister? Eshil le-ar zice iaduri, adâncuri sfărâmate, În care el privește pe Jupiter trăsnind, Giganți și Ecatonhiri, Titani care îl bate ... din Orteu. În largi domeni de brumă ce soarele-aurește, Un Osian ne-ar spune c-eroi aci conjur; În tronuri de porfiruri, o fiică iubește Un june erou mândru cu ochii de azur. Dar însă acum nu e nici bardul Tesaliei, Ce vede zbârlind munții acel imens Titan, Ce ... un punct microscopic, Suflare de insectă ce nici chiar el se vede, O particulă-a brumei pe val oceanic, Se simte totd'odată nu mai e nemernic; E mare cât și lumea, nu-ncape-n firmament; Dă mâna cu principul al Totului puternic; E univers gândirea-i; amoru ... ș-a lor lege s-aplice la a sa. Ființă mult schidoală! insectă gânditoare! Piticule gigantic! furnică creator! O rază-ți numai ...

 

Gheorghe Asachi - Albina, țânțarul și musca

... având ligă între sine Pe iarbă s-au așezat Și-n științei lor putere Despre metodul dezbat Cum se face bună miere. Pare-mi-să la gust, Zisă musca cătr-albină, Cum faci miere din cel must Ea nu poate fi mai fină. Dar amestecul, prepun, Pentru nerve nu e bun. Deci aș crede în loc De tei, roză, busuioc, Să iei ceapă, măndragună, Ce fac miere mult mai bună. Iar țânțariul cear,- au zis, Este aflare Foarte mare ...

 

Nicolae Filimon - Lăutarii și compozițiunile lor

... și III sunt compuse de lăutarii din București, iară cel din urmă de lăutarii din țară; esaminîndu-le însă cu băgare de seamă, vom vedea în toate domină elementul muzicei orientale și , dacă în locul versurilor acestora, am pune altele religioase, s-ar putea cînta în biserică fără să scandalizeze urechea celui mai bătrîn și mai bigot ... secundare și puse numai ca să dea o rezonanță mai viguroasă tonului celor principali. Pe acest instrument, ce nu este decît o ghitară degenerată, se poate esecuta melodiele cele mai complicate, dară lăutarii o întrebuințează pentru acompaniatul melodiei. Naiul sau muscalagiul are trei octave și jumătate, adică o estensiune de tonuri ... unele din țevile lui boabe de năut sau de fasole. Violoncelul este tot cel european, atît în formă, cît și în acordătură; deosebirea este numai lăutarii îl întrebuințează ca bas fundamentale, fără a cunoaște armonia, de unde rezultă frumoasele lui sunete, în loc să dilecteze urechea ascultătorilor, o lovește foarte aspru prin niște sunete nearmonice și cîteodată chiar false. Canonul este un instrument ... clarinet, o trombă solo, un trombon tenore și un violon contrabas, iară naiul și cobza să nu se scoață din bandele lăutărești, mai întîi pentru

 

Alexei Mateevici - Iuda

... cea de mijloc cruce? Ființa-aceasta necăjită De unde soarta o aduce? Nădăjduind la vindecare Ea peste mări și peste țări Venit-a, poate, ușurare Să-i deie Cel trimis din cer? Era de-acum cu rugăciune 'Naintea lui Hristos să cadă Și iată, cu amărăciune, Aude vestea minunată ... n-a știut stăpâni Și toată jalea-n lume-a stins, Sfârșitu-s-a batjocorit, În chinuri grele necăjit... Ori poate-un tainic ucenic Plecându-și capul arzător La cruce-și varsă al lui dor, Plângând ca pruncușorul mic? Un păcătos nepocăit La cruce, poate, a venit, Aici să-și verse pocăința? Nu — îi Iuda. Nu dorința De rugăciune l-a adus La crucea Domnului ... a văzut Și într-o clipă-a priceput Pe Cine el, setos de bani, Vândut-a la vicleni dușmani, Și iertare nu mai are El la preasfânta judecare... O frică-atunci neputincioasă Intrat-a-n firea lui fricoasă... După aceasta — noaptea toată ... Și doarme muntele Sion Și râul argintiu Chedron. VII Fugi, vânzătorule, de oameni, Tu strângi acum ce-ai vrut să sameni! Să știi de-acum ...

 

George Coșbuc - În muzeu (Coșbuc)

... Peste lac în luntre-aduse. El sub lavițe-avea puse Multe altele de preț, Cari pe-acele vremi senine Artă și minuni erau! Astăzi hârburi poate stau, Bietele, pe-un raft cu mine! Și din toate și-a ales Capul cetelor ilire Un ulcior să nu te mire ... roabă, biata! Văd trecând pe-aici femei, Și-mi evoc mândrețea ei, Și-n etern slăvi-voi fata Cea de-acum opt mii de ani! Poate, albele ei oase, Din nămolul apei scoase, Poți și tu cu doi-trei bani Să le vezi aici, străine, Ori altunde-n vrun muzeu. Am ...

 

Cincinat Pavelescu - Unui foarte tânăr scriitor

... Cincinat Pavelescu - Unui foarte tânăr scriitor Unui foarte tânăr scriitor de Cincinat Pavelescu care mă făcea bătrân, uitând un om de 83 de ani, cum e ClĂ©menceau, poate să mai conducă Franța, pe când un măgar, la 21 de ani, moare Ești mult mai tânăr decât mine, Și-n glume foarte priceput. Dar ...

 

Ion Luca Caragiale - Linia ferată Ploiești - Predeal

... n'a mai putut continua la desăvârșirea lucrării. Asupra lucrărilor celor nouă de apărare, executate sub noua concesiune, o persoană competentă ne spune dânsele sunt aproape tot așa de slabe ca și cele d'întâi. Materialul din care sunt clădite e de o calitate ordinară, și executarea lucrării ... cauza daca nu o complectă distrugere a tutulor, cel puțin în parte stricăciuni și pagube însemnate. Aceea ce e și mai trist este , după cum ni se relatează, diferitele comisiuni, însărcinate de guvern cu examinarea acelor lucrări, par dispuse a aproba acele lucrări, cari, deși mai ... bune și Statul le va primi ca atari. Se mai zice, - și, deși sub rezervă, ne credem datori a înregistra și acest sgomot - numitele comisiuni sunt compuse din persoane cari au fost însărcinate și cu deosebite expertize în daraverile concesiunii. Asupra acestui punct, nu putem dar atrage îndestul ... parte verde și în parte veche și putredă; în genere fiind rău încheiată, se scorojește și se strâmbează. Toată spoiala lucrului pe din afară nu poate amăgi un ochi care-și dă osteneala să se uite mai d'aproape. Scoabele dela încheieturi, bătute în lemn vechiu, încep a se

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>