Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MAI BINE
Rezultatele 941 - 950 din aproximativ 1459 pentru MAI BINE.
Dimitrie Bolintineanu - Codrul Cosminului
... Cosminului de Dimitrie Bolintineanu I Vânturile negre, într-a lor turbare, Nu bat fața mării fără încetare; Iar tu, dragă țară, pace nu mai ai! Nu se șterse bine sângele pe plai Și alt râu de sânge mâine o să-l ude! Mâine, alte lupte! Alte doruri crude! Fiii tăi trec viața sub armele ... și străluce. Liberă de grijă, moarte sau robie, Inima lor zboară către bucurie. Gândul lor întrece pasurile lor, Către dulcea țară alergând cu dor. Dar mai sus de măguri cei din țară vin, Herăstrez stejarii câți pe râpi se-nclin; P-ale lor tulpine aninați îi lasă; Iar mai jos de dânșii armiile pasă. Un semnal, și-aceste cete vor pieri. Soarele dispare... Ceru-ngălbeni! ... Munții-nalți, vechi, scutur coama lor virgină, Arborii se ... Râuri largi de sânge din pământ țâșnesc, Codri-n fum și-n umbră saltă, clocotesc!... Ștefan însă vine cu a lui armie. Ce mai
Paul Zarifopol - Recreația criticului
... Paul Zarifopol - Recreaţia criticului Recreația criticului [1] de Paul Zarifopol Întâi: ce îl obosește mai rău pe critic? Vorba banală. Graiul, firește, încearcă a fi când algebră, când muzică, când evocare de viziuni sau alte diferențieri ale pipăitului ... ochilor mei de o culoare cenușie. Un fel de leșie secată, pe fața căreia cineva curățase de curând broaște țestoase. Numai că rictusul lucra tot mai adânc în colțul gurii, iar exuberanța animală tot mai stinsă îi lăsa un chip care, mai mult decât cu un faun beat, semăna cu profesorul universitar dl Drăghiescu. Lisandru își citea în cioară... tot norocul cu care mica dobitoacă făcuse din ... lui Tudor de Reske, ilustru poet ungur și mare crai, e strecurată printr-o satiră a Tekirghiolului savuros nuanțată. Ca să se vază bine cum sunt spuse acestea, mai transcriu, spre desfătarea cititorului bun, și următoarele: Către seară marea gâfâia aburi ca un postav imens călcat de un croitor afară... Vara era în toi ... de la șapte dimineața la șapte seara, cu o exactitate de dactilograf. Cu fiecare înțepătură, o nouă alarmă se mișca în masa informă, ajunsă acum mai ...
... Vlahuță Minciuna stă cu regele la masă... Doar asta-i cam de multișor poveste: De când sunt regi, de când minciună este, Duc laolaltă cea mai bună casă. O, sunt atâtea de făcut, vezi bine, De-atâtea griji e-mpresurat un rege! Atâtea-s de aflat! Și, se-nțelege, Scutarul lui nu poate fi oricine. Ce țară fericită, maiestate!... Se ... E-n durăt greu. Tu nu-i auzi suspinul, Căci muzici cântă-n juru-ți. Și slugarnici Adormitori, ca-n zid, te-mpresurară, De nu mai poți vedea pe cei de-afară, Pe bunii tăi supuși cei mulți și harnici. Că n-ai cercat spre ei să-ți spinteci cale Să ... om să-ți steie drept în față, Ca pe-un vrăjmaș, l-ai depărtat de tine. Bătrânii pier. Dar oaste nouă vine, Și dureroase lucruri mai învață! Părăzi, decor de teatru, luminații, Tot ce pe vulg și pe copii înșală, Aceasta-i toată slava ta regală. Pe tristul gol din juru ... Cu pana ei de aur Lingușirea. De-abia se isprăvește-o sărbătoare, Și-ncepe alta. Muzicile cântă... Îmbracă-te-n podoabe, țară sfântă, Să nu mai ...
Iancu Văcărescu - Primăvara amorului
... C-altu nu e vinovat. Aș zbura d-aș avea stare, La maică, la dumnezei; De rușine mi se pare Că n-o să-i mai văz pe ei! Resplătirea îmi aprinde Jeratic nestins în pept, Și mirare mă coprinde, Eu atât, cum mai aștept! Biruirea mea în grabă A putut a mă slăbi; Dar din stare cât mai slabă Mai curând poci m-întări. Acum voi să se arate D-am putere eu sau nu, Ori sunt legile schimbate După cum norocul vru". Mișcare puțină ... a fi-ndoit. Se deștept cele-nsoțite Spre-a-nălța slavă l-Amor; Ne-nsoțite, despărțite, Spre-a jăli cel mai trist dor. Aurora se coboară Din brațele lui Titon Veselă și rumeoară Fără teamă de vrun zvon. P-a ei cale semănată De ... glas tot s-înălțând. Ochiului s-arăt grămadă Turnuri, case, vii, grădini, Munți verzi, munți d-o zăpadă Lucitoare fiind plini. Ducând apă cânt fetițe. Mai încolo lângă oi, Spun, ca ele ciobănițe Că sunt bine câți sunt doi. Ecco prea cu îngrijire Al lor cântec rescântând, Drag îl duce la simțire Și desmiardă orice gând. Rândurele zbor s-întrece, C
... și dulci scoase și atâta meșteșug puse în vorbirea sa, încât și împăratul crezu că pe nedrept ar fi să omoare pe acei oameni; că mai de folos i-ar fi lui să aibă doi supuși mai mult, și că mai mare va fi vaza lui în lume de s-ar arăta milostiv către popor. Nu mai putură oamenii de bucurie când auziră că Greuceanu a măglisit pe împăratul până într-atâta, încât l-a făcut să-i ... porunci să arză cușnița ziua și noaptea și să țină chipul acesta fără curmare în foc. Iară Greuceanu și frate-său merseră cale lungă, și mai lungă, până ce li se făcu calea cruci; aici se opriră, se așezară pe iarbă și făcură o gustărică din merindele ce mai aveau, și apoi se despărțiră, după ce se îmbrățișară, și plânseră ca niște copii. Mai nainte d-a se despărți, își împărțiră câte o basma și se înțeleseră zicând: "Atunci când basmalele vor fi rupte pe margini, să ... unul de altul că se vor mai întâlni; iară când basmalele vor fi rupte în mijloc, să se știe că unul din ei este pierit".
... în cutare noapte ploioasă, în avanposturi, în manevra trecută, când a găsit în cort un culcuș de paie uscate, pregătit pentru o odihnă mai cumsecade! Tocmai târziu află, printr-o întâmplare, că tot Stan Petre i le adusese... Îl primise ca recrut în urma stăruinței fratelui său, cornist al ... alții, îl scoseseră repede din cazarmă. Îl văzuse la spital, pe patul de chinuri, cu buzele arse, cu fața suptă, cu ochii șterși ce nu mai puteau cunoaște. Ieri, la raportul companiei, caporalul de serviciu îi raportase că soldatul Stan Petre murise... Iar maiorul, om bun, dar cu toane, nu îngăduise ... mijlocul cămăruței de piatră, pe o masă, Stan Petre părea că doarme ușor, gata să tresară la cel dintâi sunet al deșteptării, pe care nu mai avea să o audă. De pe față i se dusese urma de zbucium ce rămâne după o boală plină de chinuri; în locu-i răsărise ... bine. La căpătâi îi plângea maică-sa, o femeie slabă, trudită de muncă, cu picioarele goale pe o vreme ca aceasta de început de iarnă. Mai ... vrut Cel de Sus. Apoi veni lângă ofițer, se opri la o parte și spuse: Să trăiți, domnule sublocotenent, nu vă supărați, așa-s femeile, ...
Titu Maiorescu - Poezii populare române
... cântece bătrânești), doine și hore. În ele găsim poezia aproape a întregului popor: Moldova și Țara Muntenească, Transilvania și Basarabia sunt deopotrivă reprezentate. Mai la fiecare poezie, la fiecare aluziune socială din ea, la fiecare cuvânt mai greu, d. Alecsandri a făcut note explicative, care, în cea mai mare parte a lor, adaugă la meritul cărții și cuprind observațiuni pline de interes. În articolul de față am dori să ne dăm ... tău, Care mă ucide rău. Sloi de gheață netopită E chiar inima-ți răcită Și de mine deslipită! (pag. 53) Busuiocul - Busuioace, busuioace, N-ai mai crește, nici te-ai coace! - Dar de ce să nu mă coc, Că mă port fetele-n joc? - Trandafire, n-ai mai fi, Nici în cale-ai înflori! - Dar de ce să nu mai fiu, Că mă poartă lelea viu? - Tu ești viu, dar eu sunt mort, Și de-abie-n lume mă port. - Mergi în horă, saltă-n ... la umbră, la răcoare, Am menire-nfloritoare. Tu te leagăni sus pe vânt, Eu mă leagăn pe pământ. Du-te-n cale-ți, mergi cu bine
Ion Heliade Rădulescu - Visul (Heliade)
... toiagul meu apasă; Iar sufletu-mi se-ntoarce și cată înapoi... O, zile! sau ce nume vouă vi se cuvine?... Dar ați trecut! ce trece mai mult el nu mai vine. Era mai dinainte să vă întreb pe voi. II Ce noapte variată! ce groaznică vedere! Stai! Îmi aduc aminte: în vis eu mă făceam C-aș fi ... mă făcui tată; simțirea-mi adormită Se deșteptă l-ast nume; ființa-mi înmulțită Se revie de focul prin care eu trăiam. V Visu-și mai ținea șirul, dar cu ceva schimbare. Și se făcea că traiu-mi ceva se mai lesni; Vedeam în a mea casă bogata-ndestulare Și-n preajma mea mulțime de lume-a se hrăni. Mulțime de mijloace ... mi rebelă o ură umilită P-ascuns se furișase ș-adânc s-a fost cuibat. O vină-n veci aduce o vină și mai mare, Ș-o patimă pe alta și mai sfâșietoare, Ș-a lor navală este șiroi pustiitor. Iar omu-n întuneric pipăie, șovăiește; Râpa e sub picioare, omul se prăvălește. Astfel păcatul ... mângâiere ...
Ion Luca Caragiale - "Răzbunarea lui Anastase"
... ne mărginim a ne arăta numai în linii generale impresia ce ne-a făcut-o citirea acestei lucrări. Autorul, ocupându-se mai demult cu studiul așezămintelor juridice de pe vremea marelui Teodosiu, a fost atras de farmecul acelei epoce așa de frământate în urma cuceririi ... n domenul celor istorice, și farmecul acestora a inspirat jurisconsultului povestirea ce ne prezintă. În scurt, este istoria unui tânăr pribeag, de cea mai joasă proveniență, care, din depărtările vastei împărății, vine cu un băț în mână și cu o traistă-n spinare în marea cetate romano-creștină, să ... sicriul. Rugăminți, promisiuni, amenințări, blesteme — toate de prisos: capacul se așează d-a binele pe muchile cenotafului, prin păreții căruia nu se mai poate auzi îngrozitorul zbucium al smintitului și nefericitului îngropat. Anastase e a doua zi soț al Arianii și împărat al Răsăritului. Povestirea d ...
Antim Ivireanul - Luna lui iunie, 29 de zile. Cazanie la sfinții apostoli Petru și Pavel
... fugind cu aceasta împreună și de semnul nemulțumirii. La capul cel dintâi al Facerii spune Moisi cum că Dumnezeu au făcut doi luminători mari: unul mai mare și altul mai mic; și pre cel mai mare, adec pre soare, întru stăpânirea zilii, iar pre cel mai mic, adecă pre lună, întru stăpânirea nopții. Și pre aceștea, i-au făcut pentru întărirea trebuincioasei chivernisiri a toată lumea. Și iarăși acestaș ... cuvinte, întunĂ©recul necrĂ©dinței, dând daruri de tămăduiri la toată neputința și vindecând pre cei ce rău să chinuia de viclĂ©nii draci. Și mai vârtos că numai singură umbra acestui soare atâta era la toț făcătoare de bine, precum să vĂ©de la Faptele apostolilor, la 5 capete: Cât și la uliță scotea pre cei bolnavi și-i punea în așternuturi și în ... vrĂ©me ce după acea minunată vânătorie a peștilor au zis lui Iisus: Eși de la mine, că om păcătos sunt, Doamne. Iară mai smerit la spălarea picioarelor, când au răspuns desăvârșit au zis: Nu-mi vei spăla picioarele în vĂ©ci. Și încăș mai ...
Alexei Mateevici - Lupta moldovenilor pentru drepturi
... desfășurate, ele pentru totdeauna ne vor face pe noi fericiți în toate privințele. Să ne sculăm dar din somnul nostru, cum s-au sculat acum mai mult de un veac frații noștri de peste Prut. Să ne pornim munca în pace și liniște pe calea binelui. Și să știm că deșteptarea ... pentru alegeri la noi în Basarabia, care ne așteaptă de curând. La alegerile trecute starea noastră în această chestie (întrebare) a fost mult mai neprielnică. Limba moldovenească pe atunci nu se bucura deloc de consimțire. Moldovenii n-aveau nici gazeta lor, în care să-și spuie toate nevoile și ... ne îmbărbăteze. Tiparul național ne va ajuta foarte mult la aparărea drepturilor noastre în timpul alegerilor. Avându-l, noi vom putea să ajungem la izbândă mai curând (degrabă), decât fără dânsul. Prin el noi suntem în stare să alegem cât mai mulți moldoveni de-ai noștri, și anume pe aceia, pe care îi vrem noi și pe care îi credem destoinici de a fi ... o va face, pe cât va fi cu putință, gazeta noastră. Însă dacă limba națională are așa însemnătate în fața alegerilor viitoare, apoi cu atât ...