Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AL��MI
Rezultatele 941 - 950 din aproximativ 1431 pentru AL��MI.
Dimitrie Anghel - O amintire despre Verdi
... fost și Giuseppe Verdi, și fiind dat că acum se serbează centenarul lui, voi adăoga și eu o amintire personală. Eram la Roma, prin 1892, mi se pare, și mă reîntorceam spre casa mea din Lațiul vechi, într-o seară tîrziu. Pe străzi, afișe mari colorate, anunțau reprezentația lui Falstaff , ultima ... un grup și am întrebat cărei întîmplări se datorește mișcarea aceasta spontană și am aflat că lumea aștepta venirea lui Verdi, care fusese proclamat cetățean al Romei. Una cu șuvoiul acesta tulbur, am uitat de casă și m-am lăsat dus pînă în apropierea teatrului, unde la un moment dat m ... ținîndu-le sus, torțe minuscule, aprinse pentru o glorie uriașă. Ai fi spus o migrațiune de licurici ce merg să apoteozeze un luceafăr, șerpuitorul drum al robilor coborît întru întâmpinarea lui Dumnezeu. Cel ce dezrobise atîtea zvonuri însă și le dăduse drumul în lume, magul făcut din vibrații și unde sonore ... vechi își au busturile lor, consiliul municipal găsise de cuviință să înalțe un bust de marmoră și celui ce nu devenise o glorie postumă și al cărui cap nu cunoscuse încă mîna sacrilege care să-i fi aplicat inevitabila mască de plastilină. Tot ce era oficial îndolia de astă dată luminele ...
Alecu Văcărescu - Foarte multă văz plăcere
... măcar că-s mișcătoare, Mai ales și vorbitoare, Dar le-arată tot cuvîntul Că umblînd geme pămîntul. Merg acelea, bunioară, La verdeață, la apșoară, Să-mi dea singure credință, Cît nu sîtn de trebuință ! Cînd voi zice frumusețe, Voi fi suflet cu blîndețe, Cu simțiri, cu isteciune, Depărtat de-nșelăciune. Și ... săvîrșită, Care poate să numească Fitecine și cerească. Atunci fermecă din fire Orice suflet cu simțire, Și mîngîie și vederea, Și adăogă plăcerea. Acest dar al frumuseții Cu al apei și-al
... cornul lunii ce se ivise, Iar glasu-i jalnic așa cânta: Crai-nou, strălucite! Plânsă m-ai găsit, Cu gânduri mâhnite, Cu chipul cernit. Inima-mi jelește, Dar nu știu ce vrea; Nu știu ce dorește Inimioara mea. Căci aude noapte Freamăte de zbor, Ș-apoi blânde șoapte Ce-i șoptesc ... Mult apoi visează Visul ce s-a dus. Crai-nou! vin cu bine, Cu bine te du, Dar jalea din mine Să nu mi-o lași, nu! Să mă lași cu salbă De galbeni frumoși, Cu naframă albă Și iminii roși. Să mă lași ferice, Cu doru-mplinit, Zburând ... Blând era glasul celui străin! Căci trecu noaptea, și dimineața Găsi copila fără suspin. Trei zile-n urmă ea avea salbă, Salbă de galbeni pe-al său grumaz, Avea pe frunte naframă albă, Iar flori nici una pe-al său obraz! Trei zile-n urmă Crai-nou se duse, Și, cu el, mândrul străin pieri, Sărmana fată în drum se puse Și mult îl ...
Ștefan Octavian Iosif - Unui tânăr
... Ştefan Octavian Iosif - Unui tânăr Unui tânăr de Ștefan Octavian Iosif Departe, pân' la mine, blând, Înâiul vers al tău pătrunde; Uimit plec fruntea, și-ascultând, Tristețea nu mi-o pot ascunde. Te văd la masa ta de scris Și simt credința ta ce leagă De orice gând un mândru vis, De orice vis ...
Ion Luca Caragiale - Moartea protestantului
... A! crudă soartă! Iată calul...Unde-i dânsul? ... E lungit mai la o parte: Moartea! moartea îi desparte... Și, gândind, o umflă plânsul. „Eginhardt al meu! viteze! Dacă tu ești mort – vorbește! Inima mi se topește... Poate-a ta să mă trădeze?â€� Plânge Cunigunda vașnic Și-l mângâie pe viteaz Și-l sărută pe obraz, Când ...
Mihai Eminescu - Sărmanul Dionis
... ce-l privea. — Ce era adică: Un băiet de țigan cu capul mic într-o pălărie a căror margini erau simbolul nimerit al nemărginirii, cu ciubote în care ar fi încăput întreg și într-un surtuc lung de-i ajungea la călcâi și care fără îndoială nu era ... frământa pământul un ungur lung, cu picioarele goale băgate în papuci mari umpluți cu paie. Oricât de neplăcut să fi fost spectacolul pentru simțul estetic al călătorului meu, el avu o influență salutară asupra eroului nostru care, trezit din fantaziile sale metafizice, băgă de samă că ploaia-l udase până la ... adesea surâdea. Surâsul său era foarte inocent, dulce l-am putea numi, și totuși de o profundă melancolie. Melancolia în vârsta lui este semnul caracteristic al orfanilor; el era orfan, o existență -cum sunt multe la noi — fără de speranță și, afară de aceea, determinat prin naștere la nepozitivism. În ... sorbituri zgomotoase câte-o gură din cafeaua și berea ce le sta dinainte — semn de triumf! Dincolo unul scria cu cridă pe postavul verde al biliardului; unul cu pălăria naltă pe ceafă și cu mâinile unite pe spate, c-o țigară lungă în gură a cărei independență era
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Șuer
... s-ar țese, schimbându-se între ele. Înainte vreme, în așa loc și-așezau pragul cei care, biruiți de dorul libertății, fugeau de mincinosul trai al iobăgiei. N-aveau nici plug, nici boi, nici sapă. Pământul înțelenea nespart. Dar parcă se săturau cu bucuria de-a se mișca încotro ... și cu iatagan adus. Când făcu crucea, dând drumul murgului, Kira îi strigă, țintindu-l pe cale: — Lasă murgului tot zborul, Șuere, și să-mi întreci vântul de miazănoapte, vânt fără noroc, de suflă încotro te duci. Kira și-așteaptă voinicul din haiducie. În coarne de cerb atârnă carabine cu ... din caier. Niculina tresare; cască ochii rotunzi și albăstrii ca o mărgea; scutură pe spate coama părului ca spicul și, agățându-se de sânul pietros al mă-sei, îi zice: — Tu, bâcă, ai două fuioare, unul colea, unul colo, unul în furcă, unul pe grinzi, ăla e negru, ș-ăsta ... pe grinzi? Kira aruncă furca, se sculă de pe pătura sură și, dreaptă și nemișcată, ca o stană de piatră, zise pe gânduri: — Cum mi se bătu inima... și nu știu pentru cine. Nu-i bănuiesc nici partea, nici chipul, nici soarta. Dar-ar Domnul, de-a fi ...
Alexei Mateevici - Cântarea slavei
... cu fală în sus, proslăvind Nespusa a Domnului slavă. * În voi își deșteaptă plânsorile lor Pădurile-n toamna târzie, Pe când le apucă al luptei fior Și-a vântului groază, mânie, Și mare vi-i jalea, când vânturi străbat Prin tainica voastră dumbravă, Dar vifori, furtuni și ... a Domnului slavă. * La voi m-a adus în cărările ei A zilelor soartă săracă, Pădurea cea mândră din ani mititei Mi-a fost și iubită și dragă; Cântarea frumoasă din codrii bătrâni Dă strunelor mele viață; Și mândre povești din strămoșii creștini Truditul meu ... grele de patimi, păcate și uri Venit-au amarnic viclene... Dar știu eu, schimba-se-vor vremile iar, Căci toate în lume se schimbă; Așa-mi povestește bătrânul stejar Cu-a frunzelor tainică limbă; Iar slava Preasfântului este în veac, Lucește în toată schimbarea, Și răul și binele într ... cu trăsnete grele, Se naște atunci, ca un fulger aprins, Cântarea cântărilor mele. Când vâjâie vântul, urlând mânios, Prin tainica voastră dumbravă, Atunci prin strune-mi răsună frumos Nespusa a Domnului slavă. Voi, munți singuratici, moșnegi cununați Cu stele în ceruri albastre, În leagănul vostru de codri păstrați În ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor
... pocăinții cu sfântul botez iaste întocma în cinste și în lucrare o putem adeveri cu multe dovĂ©de, dintru carele vom zice 1, 2. La al optulea cap al Facerii zice Dumnezeu cătră Noe: Nu voiu mai adaoge de acum a blestema pământul pentru faptele oamenilor, pentru că zace cugetul omului spre ... ce au făcut, de s-au concenit tot trupul viu, așa și apa sfântului botez au spălat și au șters tot păcatul cel strămoșesc și al voinții de al neamul omenesc. Iar apoi știind Dumnezeu că nu să va părăsi diavolul pentru răutatea lui cea multă, nici va conteni de a zavistui ... îndemna cu o mie de mijloace ca să strice haina sfântului botez și să o zmolească cu zmoala păcatului, pentru acĂ©ia, ca un părinte al milelor și al îndurărilor, au dat omului această mare vindecare a pocăinții, ca prin mijlocul ei să vie iară la cinstea cea dintâi și din fiiul ... ne ispoveduim, ca să ne grijim 3 zile și la Joi mari să ne cuminecăm. Iar ce fĂ©l de ispovedanie facem știe Dumnezeu, că mi ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice și celei științifice
... dator să dau această lămurire cititorilor mei, care s-or fi mirând poate că volumul întâi l-am început cu un articol polemic, că volumul al doilea îl încep iarăși cu un articol polemic și că, în general, întrebuințez așa de des forma polemică. Prefer forma polemică pentru că, în condițiunile ... curentului criticii și a esteticii moderne în general, ce se afirmă în Europa occidentală, și din teoriile critice am luat numai ceea ce mi se părea mai sigur. Teoria lui Taine însă despre calitatea dominantă și generatrice îmi părea cam metafizică, puțin sigură, și de aceea n-am vorbit ... stabili și legătura între mediul înconjurător și producțiunea artistică, cu alte cuvinte, vom stabili influența mediului cosmic și social (mai ales social) asupra producțiunii artistice. Al doilea, considerând producțiunea artistică ca atare, trebuie să analizăm ce anume influență va avea ea asupra publicului. Adică ce anume simțăminte afective și morale va ... cât de puternică e această influență, adică trebuie să ne lămurim cât de mare, cât de vastă, cât de talentată ori genială e opera artistului. Al patrulea. Odată știind ce anume impresii, idei, simțăminte ne va sugera o anumită operă artistică, critica trebuie să analizeze prin ce mijloace artistul, cu opera ...
... Vasile Alecsandri - Bobii Trage, mândro, cu bobii, [1] Nu-ți mai lăcrima ochii. De-or cădea bobii în zece, Să știi că dorul nu-mi trece. De-or cădea bobii în opt, Să știi că mi-e dor de tot. ↑ A trage în 41 de bobi este un obicei foarte răspândit la români. Bobii prevestesc viitorul fetelor și ...