Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ȘI
Rezultatele 941 - 950 din aproximativ 4759 pentru ȘI.
Costache Bălăcescu - Iarăși la Meidan coconu Drăgan
... scrie Te mîngîie, Cînd citește Te slăvește ; Iar cînd cîntă saltichia, Îți sare din cap tichia. De iuschiuzar, tertipgiu 'Ngrozea lumea de holteiu Cînd era și calemgiu, C-are praxis și condeiu, Angarale, Satarale, Podvezi grele, Bitirmele, Cacirmale Și locmale, Chilipiruri Și gheliruri Rusumeturi și husmeturi, Istoviri cu marafeturi, Cine altu era-n stare Așa a le ticlui, Și cu-atîta-ndemînare A le și bașirdisi ? De aceea 'I zicea cheia Bogăției Vistieriei, Vrednic s-iconomisească Toate, și s-apandisească. Ș-orice metahirisește, 'I iese, că e ugurliu, Și de obște se iubește, Căci e foarte ciracliu. Ș-așa mare A fost, și tare În tot veacul Și-n tot fleacul. Lua cinuri, Da suspinuri, Scutind Iude-n Prooroci, Argați, robi, iproci, iproci Tar trezi vist, ftori post, Vel iuzbașa de harem, Mereu ... cu cotu cîrpit ? Tot temeiul, Nu-i condeiul, Nici cioplirea, Fericirea ; Ci să știi să-ntorci dulapuri, Să rabzi multe, să-nghiți hapuri, Să despici și firu-n două Și să scoți din piatră lapte, Iar nu să-mi spui basme nouă, Și că trei și trei fac șapte. — Măi Drăgane ! Măi cocoane ! Țin-te bine, Măi creștine, De dîrbovnic, ...
Dimitrie Anghel - Întîiul volum
... sonor al șipotului, de freamătul arborilor, de toată risipa de petale ce o împrăștie necurmat vîntul. Îmi aminteam simpatiile ce le aveam pentru unele flori și antipatiile nejudecate pentru altele. Pentru mine miresmele erau gîndurile lor tainice, felul lor de a vorbi, și eu aș fi putut gîci pe întuneric, noaptea, cînd e mai puternic mirosul lor, ce floare anume mi-l trimete, și mai tîrziu toate amintirile aceste s-au redeșteptat și m-au chinuit, și asemuirea strălucirei lor am căutat-o în cuvinte, iar alcătuirea minunată a petalelor ce formează o roză, ori un crin, am căutat s ... însărcinat cu publicarea lor, și, într-o zi, un volum cu coperta stranie și neînțeleasă ca un rebus a apărut în vitrinele librăriilor. Și acum, după atîția ani, văzînd pe tînărul acesta ce-și răsfoiește întîiul lui volum, parcă mă văd pe mine și-mi aduc aminte cîtă bucurie și cîte speranțe pusesem în cele cîteva foi legate la un loc. Dar florile mele au durat un anotimp, cît durează și ...
... a lăsat medalionul acesta ciudat, intrînd apoi pentru totdeauna în camera-i obscură. Și obiectivul n-a ales ; a fost nepărtinitor și indulgent cum i se cade să fie oricărui obiectiv, s-a înduioșat și a înscris, și-a deschis pleoapa, ca un ochi ce stă mult la întunerec, și a prins ce a văzut pe retina lui, bun și rău, frumos și urît, ca un ochi operat de cataractă, ce se bucură de lumina ce i-o redă un operator. Și chipurile, imperioasele și simandicoasele barbișoane, lucitoarele chelii, unde asaltul sistemului pilos s-a oprit ca în fața unei redute cu neputință de atacat, spînatecele figuri virane ... fi trecut un nemilostiv taifun, nesfîrșitul exemplar ieșit din fundul lacului Caspic, ce te miri cum a mai putut să impresioneze sensibila membrană și să poată grefa întunerec peste întunerec, ninsori timpurii pe vîrfuri de piscuri, precum și precoce senilități pe abrupte povîrnișuri, toate laolaltă, ca în fundul unui ochi uriaș ce-ar avea șaptezeci și patru de irisuri, au venit să se așeze, ca tot atîtea pupile, peste care recea, imperioasa și ...
Dumitru Stăncescu - Țiganul și popa
... Haoliu, hațin-te, părinte, să-l prindem, că nu ne vede nimeni ! — Fugi d-acolo, mă țigane, că e păcat... — Lasă pacatu, parinte, și ajuta sa prindem purcelul că huite, fuge, îl scăpăm. Popa se uită repede în toate părțile și, văzînd că într-adevăr nu e nimeni, se mlădie. Se aținu cu poala anteriului la un colț și puse mîna pe purcel. Cum ajunseră acasă, îl tăiară și puseră să-l gătească. Cînd fuse numai bun, colo, rumen, și mirosea frumos, popa hoț, ce-i veni în gînd ? Să-l mînînce el pe tot și să nu-i dea și țiganului, dar nu-i venea să-l ia așa cu șoalda, că-i era că-l dă țiganul de gol în sat. — Măi țigane ... cer, singură, pînă la mine o scară lungă, și un înger mă poftește să mă urc pe ea. M-am urcat, mă, pîn´ la cer, și de acolo am pornit spre rai și mi-a deschis sfîntu Petru porțile, mă. Și
Emil Gârleanu - Călătoare! ...
... Emil Gârleanu - Călătoare! ... Călătoare! ... de Emil Gârleanu E călătoare! A ieșit din mușuroi furnica și-a pornit, cum face în fiecare dimineață, a pornit să vadă lumea... Ea știa că ochii duc și mintea întoarce; că, văzând multe, știi destule și ai de unde da și la alții. Și ce fericire să călătorești dimineața, în revărsatul zorilor, când iarba e proaspătă sub rouă, aerul jilav de răcoare, și când pe cer se prelinge lumina ca o undă de aur. Ș-apoi dimineața privești altfel lumea, altfel o judeci; gândurile nu-ți sunt spulberate ... prepelițe. În vremea aceasta, o bubuitură groaznică răsună și-un nor de fum învălui furnica în ceață, în mirosul lui pipărat și acru. Vânătorul alergă și, mai dincolo, ridică prepelița moartă și-o puse în tolbă. Furnica, îngrozită, o luă la fugă pe mânecă în sus, apoi, de cealaltă parte pe care se urcase, se coborî pe ... lucrul găsit știa că nu se lasă-n drum; mai ales merindele. „Bine că m-am ales măcar cu cevaâ€�, își spuse în gând și se grăbi să culeagă fărâmitura. Dar cum o apucă, îndată o
Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate
... ființei sale... Și, de aceea, nu poate fi o legătură mai curată și mai durabilă, decât... de la distanță, -- aceea care se stabilește între cititor și un scriitor, mai cu seamă când acesta e un scriitor de idei, când, adică, pune în opera sa ceea ce este mai curat, mai înalt ... e un animal progresiv. 8. Netoleranța este o stare de suflet alcătuită din tot ce este mai josnic în om. Ea presupune brutalitate de sentiment și inferioritate de gândire. Netoleranța este ură și lipsă de simpatie intelectuală. Netoleranța este strâns legată de pornirea bestială de agresiune. Netoleranța este atitudinea gorilei feroce care a parvenit să vorbească ... de evenimente, ci numai de întâmplări, nu poate fi vorba de intrigă, de conflicte, de peripeții, de înnodare și deznodământ. Acțiunea e fără cauzalitate evidentă și obișnuită, fără finalilate cu scadență îndepărtată. 13. În adevăr, când disprețuiești profund pe oameni, nu te simți obligat să fii sincer cu ei, să le ... decât este, să creeze o inteligență superioară inteligenței sale. 17. Domnișoara care se plimbă printr-o grădină, e firesc să se extazieze înaintea trandafirului mareșal și să nu bage-n seamă vâzdoaga ...
Gavril Romanovici Derjavin - Lauda lui Dumnezeu
... mine, Fără saț eu caut spre tine, stăpâne! Mă ridic cu mintea, zbor în înălțime, Căci sufletul știe c-al tău spirit este, Judecă, pricepe și mă dumerește; Că de sunt, ești și Tu singur Domn pe lume. Tu, fiind, dai firii rang de vrednicie, Și inima-mi spune, și cugetul încă Mă încredințează, și îmi strigă mie Că de ești tu, nu sunt eu de tot nimică!... Sunt o părticică, cu drit oarecare, A toată ființa (precum ... planetă sunt: mijloc Ceimii, Între trupurile pământului toate, Și-ntre spiriturile cerurilor nalte, Sunt ca o verigă în lanțul totimei... Sunt încheietură luminelor cu raze, Și sunt plăsmuirea cea mai definită, Și sunt singur centru a tot ce viază, Și dumnezeirei icoană smerită. Trupul meu de țărnă în praf putrezește, Iar pe tunet mintea îl povățuiește. Sunt înger și vierme, sunt sclav și domn mare; Deci de sunt atâta de cu iscusință, De unde sunt oare nici că am știință, Dar nici de la sine-mi nu pot ... a ta zidire, o, Doamne preasânte! Sunt a ta suflare, eu, multîndurate, Izvor al vieții, mângâietor blânde, Spirit ce mă-nsuflă, Domn și
... cu suspine: Ce-i cu tine, draga mea?! Nu-i riimic! răspunde fata, Mamă dragă, nu-i nimic! Pentru dragosti de voinic, Gata-i sapa și lopata Și făcliile stau gata, Căci o jale-ncetișor Îmi tot vine; negru dor Îmi tot vine Și gândesc cum c-ar fi bine, Mamă dragă, eu să mor! Fata zice și zâmbește, Mă-sa greu a tresărit: Vai de mine! Ce-ai grăit? Draga mamei, ce-ți lipsește? Taci, că vraja te pândește Cu ... cu ceas-rău Să se lege; Nu-l chema, că te-nțelege! Ne ferească Dumnezeu! Ceasul-rău fata suspină Unde-i, mamă, ceasul-rău? Bun și drept e Dumnezeu, Dar la toate-s eu de vină! Zice Nina și deșdină Din bălaiul păr buclat Roze două; a sfărmat Roze două, Și-n potop întreg de rouă Ochii ei i s-au scăldat. Oh, tu știi de bună seamă, Că din suflet îl iubesc Și tu știi că pătimesc Pentru Sandru, dragă mamă! Cât de cu iubiri mă cheamă Sufletul, să mi-l fac steag Pentru Sandru: câte trag Pentru ... Tot mai tare Pumnii săi; mă-sa-n rugare Pe toți sfinții miluia. Dar copila hohotește; Lasă caier, lasă fus. Veselă s-aruncă-n sus ...
George Coșbuc - Perirea dacilor
... am să-l scot. Așa vreau. Așa veți face Că-i tai capul cui nu-i place! Fost-a jale-n tot regatul Și la munte și la șes; Plânse-orașul, vai, și satul, Cârciumarii mai ales. Și vărsat-au lacrimi dese Popii și poeții lor, Cele două tagme-alese Cari la orișice popor Sunt apostoli ai mulțimii, Deci la vin de-a pururi primii. La cetatea ... a fost isprava, Căci de-acestea nu m-ating. Știu că cinci senatul dete, Camera pe alții cinci Delegați, cu mândre plete, Bernevici având și-opinci, Să supuie majestății Plânsul țării și-al dreptății. Unul singur avea cizme (Primul dac ce le-a purtat) Și vorbea cu galicisme, Că-n Paris trei ani a stat De-a învățat geologie, Și-avea Takowa pe piept, Îl chema sarab [1] Ilie, De spun cronicele drept, Iar în mână-avea cravașă Semn distins, ca bulibașă. Zise el: De ... Care și-ncotro văzu! Unu-n goană-și rupse dinții, Altul într-un puț căzu. Cel cu cizme, dând din coate, Se izbea de boi ...
George Topîrceanu - În jurul unui divorț
... A respins partide mult mai serioase: Jorj Athanasiu, cînd era flăcău... Goldman de la Credit... Guță Popândău, Angrosist de vinuri, — o partidă rară Și cu care Mișu nici nu se compară — Toți cu situații și destul de "bine", Refuzați de dânsa, ca să ia... pe cine ! Că săraca Zoe când l-a cunoscut Era fără slujbă și dator vândut. Că de-atunci încoace ea zadarnic speră, Că el n-are-n casă nici o manieră, Nu respectă seara orele de masă, Rareori ... Seara, când o cauți, pleacă la cucoane, Ziua se ocupă numai cu romane, Iar bucătăreasa (c-au schimbat femeia) Are tot pe mână, până când și cheia De la magazie și de la dulap, — Care va să zică și-a făcut de cap. Alții spun că Zoe, la madam Lipan, A-ntâlnit pe unu, Iorgu Damian, — Flutur de saloane ... case, — un amic de-al lui, Unul de la Bancă, l-a pornit cu sila Să ia trenul numai până la Chitila Și să stea acolo tocmai timpul strict, Ca să-i poată prinde în flagrant delict... Că venind Popescu și ...
Grigore Alexandrescu - Satiră Duhului meu
... dau a mea părere. Â Frumos răspuns! Ascultă: pe cât mie îmi pare, De lume, de năravuri ai slabă încercare. Trebuie să știi jocul și dansul ce-ți lipsește, Și niște mici petreceri, ce se zic românește Jocuri nevinovate. Nevinovate fie, Măcar că vini destule din ele pot să fie; Trebuie să faci pasuri și ... plătește; Rar să se afle damă de mijloc așa tare, Ca să n-o fac să cadă la cea dintâi mișcare. Ăsta îți e talentul și darurile toate. Cât pentru darul vorbei, ce crezi că îl ai, poate, E numai o părere: îți cer și iertăciune, Că nici pentru prieteni minciuni nu voi a spune. Adevărat se-ntâmplă să zici pe la soroace Câte o vorbă-două, care ... câte rânduri însă distracțiile tale Te fac să scoți cuvinte ce nu ar fi cu cale, Să superi din greșeală persoane însemnate, Ba încă câteodată și dame delicate, Râzând de-acele două, statornică pereche Care își petrece seara șoptindu-și la ureche, De celelalte patru contese ideale, Umflate de pretenții și vrednice de jale, Pe care dacă prințul le ia la bal de mână, Nu mai vorbesc cu nimeni câte o săptămână. Astăzi râzi de-o ...