Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU MAI
Rezultatele 931 - 940 din aproximativ 2740 pentru NU MAI.
... unui prieten al meu, este tronul egalității în privirea fizionomiei ridicole ce câștigă fiecare, când se scaldă în el, și egalitatea este o plantă ce nu poate înflori decât în apă și mai ales în apa grozavului Lobogo . Borsecul e un ce care nu se poate numi nici târg, nici sat, pentru că n-are nici ulițe, nici magazii, nici locuitori. El este o adunătură de vro cincizeci de ... ochii se dau peste cap, buzele se strâng ca pentru o dulce sărutare, și toată fizionomia se preface într-o nevinovată și neprețuită caricatutură. Și nu socotiți că acole, ca la război, numai cea întâi cercare e grea. Nu! Apa e mai înfricoșată decât focul. Cu cât sporește numărul paharelor, cu atât dezgustul crește și, în urmare, cu atât expresia figurii se face mai ciudată. Fiind însă că după legile naturii, defectele obștești nu sar în ochi așa de tare ca acele particulare, de aceea și nenorociții ce sunt supuși la băutura silită a burcutului nu se mai ocupă de ridicolul ce se tipărește pe fața lor. Toate gândurile lor țintesc deocamdată numai asupra fântânii, și convorbirea lor asupra apei. -- Bre! da' ră ... ...
Ion Heliade Rădulescu - Cumetria cioarei când s-a numit privighetoare
... dea acuma? Că e lucru-nsemnător! De la nume-atârnă toate Și trecut, și viitor. Dar cioara, de! e tot cioară, Și astfel se socotea: Nu-și mai vedea de loc ciocul Și trupul nu-și mai simțea. Se gândi cum s-o brodească Și să-și cate vrun nășic: Dar nașul i-o da vrun nume Ce n-o plăti mai ... De poet și păsărea. Iese-acuma îngâmfată Și la lume se arată Și ne-ncepe a cânta. La-nceput coțofenează, Glasul și-l mai subțiază, Dar ce-i faci? că e tot ga! Țipă: ga ! și ga ! răsună; Păsările se adună, Ascultă și aud: gară! Se uită, dar nu ... oprește? "Sunt — zice — privighetoare Și Dumnezeu mi-a dat dar; Sunt pasăre zburătoare. Care de pe lângă mine Va zice că nu cânt bine, E mare, mare măgar." Și eho răspunde: gar ! Pasările aud: gar ! În tăcere o ascult; Se apropie mai mult, Fiecare o privește, Fiecare își zărește Fulgulețul, pana sa, Și-ncep a ți-o dezbrăca, Scuipă-n gură ș-apoi zboară. Poetul ...
Radu Greceanu - Începătura istoriii vieții luminatului
... n-au striinat stăpînirea de vredniciia care au avut, ci cu a sa dumnezeiască pronie iar la aseminea stăpîn o au încredințat, care nu numai cu vredniciia împodobit iaste, ci și cu buna faptă a blîndĂ©ților, pe deplin încoronat iaste, pentru care mă și adeverez că ... trimis pre Preda Brătășanul vel-pitar, i Radul Golescul, de l-au poftit ca să meargă acolo, a carii chiemări măcar că pricina nu o știia, iar nici den obște a ieși putea, făr’ cît a merge, și așa mergînd toți numaidecît la un cuvîntu ... țării l-au poftit, pentru că nu era altul obștii mai plăcut decît măriia-sa, nu numai pentru multă vrednicie și înțelepciune ce avea, ci mai vîrtos pentru multele blîndĂ©țe și faceri de bine care spre toți încă den boierie avea și toți de acestea ale sale bune fapte încălziți ... nenorocitele acestea vremi, ce au fost, cît altul lucrurile la cap și la săvîrșit ca acele a aduce n-ar fi putut, care mai în jos pre rînd le vom zice, pînă încît și la ce stăpîn ticăloasa aceasta țară au ajunsu. Cap. IV - În ce chip rădicarea și
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VIII
... ș-atuncia-îi învață Cum să face popas oștenește, Ca să poată pănă dimineață Durmi fără grijă. Rânduiește Apoi împrejur străji păzitoare, Ca vrăjmașul să nu-l împresoare. Spre-aceasta el dintru toți aleasă Pe cei mai îndrăzneți și mai tari Și zisă: ,,Fiind pădurea deasă, Au știm noi de nu să-află tâlhari Întrânsa? Dăci voi să hiți cu pază, Deschiși ochii având și minte trează, [4] Ca, de s-ar tâmpla și cea mai ... vrăjmașul vine! Deci îndată strigați de departe Cătră-ai noștri: ,,La-arme, la-arme-afară!" Iar' voi să vă-apărați păn' la moarte, Ca să nu vă faceți de ocară." Așa străjile-învățate bine Să-împărțiră-în tufele vecine. [5] Drăgan care era mai viteaz, Într-un măr să sui pădureț, Călăban care n-avea bun plaz Cu părul său cel tufos și creț, Fiind mai tare din cei aleși, Să vârî-între nește spini preadeși, Iar' Șuvel după-un tufariu să trasă, Păpuc încă să-ascunsă într-o boartă A ... dată, Toți închisără ochii deodată, Ca să nu-și vază vrăjmaș' în față, Și dederă-a chiui din gură Ca și oastea cea ...
Dimitrie Bolintineanu - Cupa lui Ștefan
... dureros: - "Ștefan după moarte lăsă moștenire Arcul său și cupa l-astă monastire. Cu Cantemireștii leșii au venit Și prădând locașul, arcul au răpit; Însă nu răpiră cupa minunată! Ea trăiește încă, de mirare!... Iată!" El arată cupa... Toți s-au minunat. Ea era săpată dintr-un matostat. Servii varsă-ntr ... a venit, Misail ia cupa și-astfel a vorbit: - "Unde este timpul cel de vitejie? Timpul de mari fapte?... Vai! n-o să mai vie? A căzut Moldova, căci orice români Se roșesc la gândul a mai fi stăpâni. Ei îmbracă manta de înțelepciune; Dar ca să-și ascunză trista slăbiciune. Dar înțelepciunea fără-a cuteza, E ca cutezarea fără ... a cugeta. Când vedem sfioasă patria română, Ne-aducem aminte vorba cea bătrână: Cel ce e mai aproape de mormântul său La ideea morții tremură mai rău! Ștefan nu mai este... Însă o să vie Alți Ștefani cu viață și cu bărbăție: Dacă timpul d-astăzi ne apasă greu, Viitorul este al lui Dumnezeu! Însă ...
Dimitrie Bolintineanu - La unire
... Dimitrie Bolintineanu - La unire La unire de Dimitrie Bolintineanu ,,Așadar nici Unirea, a României soartă Nu poate să o schimbe aicea pe pământ? În cărțile ursitei ea este scrisă, moartă, Cu celelalte neamuri ce astăzi nu mai sânt?" Așa răsună tristă cântarea desperării A celor ce văd umbra plăpândei lor ființi Mai mare decât umbra nemărginită-a țării Și a viitorimii! Bărbați cu mici credinți! Nu! nu! Unire dragă! tu nu faci ce zic ei! Un râu, ieșind din sânul sorgintei ce îl varsă, E mic, dar cât se scură, cât trece printre văi, Se umflă ... tiranii și robii demni de ei, Ursita îți păstrează, în viitor, mărire, Și viață, și putere să dai la frații mei. Atunci aceste patimi ce nu cunosc cuvânt, Ce nu cunosc nimica a fi mai sus de ele, Unire! se vor stinge ca niște nori la vânt Ce-nconjură de umbră lumina unei stele. Al lebedei pui este, când a ...
Nicolae Filimon - Lăutarii și compozițiunile lor
... fiind tot de o religie cu noi și mari amatori de muzică, aduseră în țară o mulțime de cîntăreți de sarai și bisericești și, în mai puțin de un secol, nu numai că strică cu totul muzica bisericească și lăutărească, dar schimbă chiar caracterul tonurilor, alterîndu-l atît de mult, încît astăzi ar trebui să inventăm ... europeană. Această revoluțiune muzicală a fost provocată de întinderea ce a luat cultura muzicei europene în societatea noastră. Sceptrul compozițiunii muzicale nu mai este astăzi absolut în mîna lăutarilor. Mai mulți juni și june din diferite clase ale societății găsesc o nobilă distracțiune în compunerea horelor și altor cantilene naționale, pe cari le dau lăutarilor ... vodă Ghica (1822) și pînă în ziua de astăzi, punem în vedere lectorilor noștri cîntecele acestea: I Frunză verde de orez, Vezi cu ochii și nu-mi crezi. II Cînd toca la Radu-vodă, Ședeam cu puica de vorbă. III Nu mă pedepsi, stăpînă, Și-mi spune de mă iubești. IV Aoleo, ce bătăioasă, Nici cu asta nu țiu casă! Melodiele acestor cîntece sunt scrise în timpul lui Caragea, Alexandru Suțu și Grigorie-vodă Ghica. Cele cu no. I, II și III sunt
Mateiu Caragiale - Singurătatea (Caragiale)
... spre slăvi semeț se-avântă Cutezătoare, gravă, mai sus, mereu mai sus, În prada-nfrigurării ce aprig mă frământă Renasc cel de-altădată, acel ce nu-l încântă Decât singurătatea, dar singur, totuși, nu-s. Căci dacă, dus pe gânduri, m-asez lângă fântână Privind cum apa doarme pe netedul nisip, Cu tâmplele în palme și-adăst în umbră ... răzvrătești; Tot ce-i frumos în suflet de ce lași să înghețe Jertfind trufiei sterpe senina tinerețe? Ia seama că ea trece și n-o mai regăsești. A-ți înfrâna încearcă sălbatica pornire, Cât mai e timp, te-ntoarce din drum, nu șovăi! Scăparea e-n credință, nădejde și iubire, Prin ele doar s-atinge fugara fericire, Urmează-le deci legea și nu te vei căi... - Taci, îi răspund, mai scumpă îmi e a mea durere, Prin ea spre-nțelepciune eu cugetu-mi ridic, Ce-mi pasă dacă sufer, când sufer în tăcere ... cer mângâiere, Când nu mă-ncred în nimeni și nu cred în nimic! Iubirea e robie; trădarea - umilință; Nădejdea? ce-mi rămâne a mai ...
Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice
... Paris. Misie importantă! răspundere mare și spăimântătoare!... Eu, un biet țăran de la Dunăre, aveam a mă găsi în contact cu capacitățile cele mai recunoscute din Europa! cu oamenii cei mai însemnați!... Nu dar fără griji mă întrebam de voi putea să mă ridic și să mă susțin la înălțimea misiei mele?... însă găseam o îmbărbătare în tainica ... încredinț at că e scris de Ruscalla. Noi, românii, îi suntem mult datori și s-ar cuveni să-l recunoaștem de cetățean român, fiind el nu numai unul din cei mai fierbinți patrioți ai Italiei, dar și unul din cei mai devotați patrioți ai României. După o lungă și interesantă conversație asupra întâmplărilor din Principate și din Piemont, amicul meu dl Ruscalla mă lăsă să mă ... stat, înzestrat cu o figură marțială, se ocupa cu o neîncetată activitate de reorganizarea oastei în prevederea luptelor viitoare pentru independența Italiei, și era cel mai energic auxiliar al contelui de Cavour, având încrederea deplină a regelui și bucurându-se de o mare popularitate ce o dobândise în Crimeea ... a vă revedea în ajunul marilor evenimente ce se pregătesc.“ — A mă revedea? întrebă generalul cu mirare... Unde ne-am
Paul Zarifopol - Delicate lucruri vechi
... drama. În adevăr nu mă pot desface de convingerea că această dramă, pur interioară, este și istorică. Dar felul acesta de greutăți face cu atât mai ispititoare încercarea. * * * Emil Codrescu, medic și om de cultură generală neobișnuită, trebuie să fi fost tânăr de tot prin anii când se așezase bine stăpânirea ... rușine să zică luni dimineața Doamnă unei tinere fete căreia până sâmbătă seara îi zicea Domnișoară. Este aci un exces de pudoare ce pare că nu s-ar putea ivi decât în fantezia unui rafinat jouisseur. În adevăr, deloc pudoarea nu înseamnă, imediat, castitate. Neapărat, pe asemenea culmi ale pudorii ne întâlnim cu cele mai stricte postulate ascetice. Foamea selectivă de femeie, numită impropriu și aproape în derâdere iubire, este întoarcere la animalitate, este, gândind bine, o impulsie sinistră. Orice ... motivul revine. Iar când e vorba de atingerea picioarelor, toate cătușele politeții și ale pudorii se încordează exasperat. Pe scăunașul de dinainte, într-o trăsură mai strâmtă decât a lui Badea Vasile, trebuia să fiu mereu cu ochii în patru ca să nu ating picioarele tovarășelor mele (Adela și Doamna M., maică-sa)... Evident, când Adelei, urcându-se pe capra trăsurii rotunzimea de zăpadă îi sidefează o clipă ...
Grigore Alexandrescu - Mielul murind
... Mielul murind de Grigore Alexandrescu Fiu al unui berbece care de mult murise, Un miel se bolnăvise, Mușcînd din întîmplare O-nveninată floare Sau iarbă, nu să știe; Destul că a lui moarte Nu mai era departe. Acum el își făcuse datoriile toate Cîte și le fac mieii în ceasul cel cumplit. Mumă-sa cu durere Începuse să zbiere; Îl ... žCe mi-e bună viața fără tine? Cui mă lași, fătul meu? Spune tată-tău, dragă, că viu curînd și eu, Căci pe această lume nu mai aștept vrun bine!“ „Dar ce să-i răspunz, mamă — întrebă micul miel — De-mi va face-ntrebare Despre a ... de ceata lupească.“ — „Spune-i că turma toată zace de rea gălbează; Că are șapte doctori ce prea rău o tratează. Mai spune-i că ciobanul a pus pe un nepot, Ce tată-tău-l cunoaște, îngrijitor la turme, Ca să stîrpească-abuzul și relele ...