Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE CE VREA

 Rezultatele 931 - 940 din aproximativ 1603 pentru FACE CE VREA.

Mihai Eminescu - Mușatin și codrul

... Petele scânteietoare Și pe-a undelor bătaie Varsă lumina văpaie, Pe șiroaie limpezi, lungi, Zboară razele ca dungi. Sub un vechi stejar pletos Ce-și lăsa crengile-n jos Mușatin se întindea Punând arcu-alăturea: ­ Codri, codri, dragul meu, Parcă ți-aș fi spus-o eu Să suni ... Că mă cheamă apa-n jos Și menit în lumea sunt Să-mi fac cale pe pământ. Și Mușatin s-apropie De Bistrița argintie, Luntrea ce juca pe val O dezleagă de la mal, Sare-n ea și îi dă drum, Ca săgeata zboar-acum, Și mergând, mergând departe, Apa-n ... Ei deodată îl ridic Și urechile ciulesc Pe când luntrea o zăresc. El plutea, plutea mereu, Codrul sună blând și greu. Când deodată zi se face. Codru-n două se desface Și pe ape rotitoare Scânteiază mândru soare. Și-nainte-i vede-un munte Cu-a lui creștete cărunte ... plin. Și spre mal se-ndreaptă iară Luntrea mică și ușoară, Iar Mușatin se coboară, Calea muntelui apucă Până-n vârfuri să se ducă, Pân-ce noaptea l-au ajuns În cel codru nepătruns. Dar cu noaptea-n cap pornește, Se tot urcă voinicește, Doară culmea va sui-o Pe când ...

 

Ion Luca Caragiale - Un mare sculptor român

... un bărbat de stat dibaci, un orator și un publicist entuziast: e, în sfârșit, o figură cu care se poate făli o generație întreagă. Iată ce știam cu toții până astăzi despre Dumitru Brătianu. Dar oamenii mari au în genere niște deprinderi ciudate. Ei, în afară de ocupațiunile lor, de sfera ... ocupă, în momentelelor pierdute, cu câte o lucrare de predilecție; în genere, artele sunt, acelea cari fac pe oamenii mari să-și uite de preocupările ce le dă misiunea lor publică. Frederic cel Mare cânta cu flautul și făcea versuri; Carol Quintu făcea ceasornice; Goethe — pictură, Dumitru Brătianu făcea sculptură ... al lui Michel-Angelo a produs această capodoperă? În sfârșit, am aflat, grație eminentului nostru confrate din Ploiești , Democratul. Un articol în care face apologia virtuților civice ale bărbatului de stat, îndemnând pe cetățeni a-și întări caracterele față cu amenințările “reacționarilor de la 48, ce ... fost resturnațiâ€�, Democratul îl încheie astfel: „Miercuri, la 9 curent, este prima aniversară a doliului pentru pierderea lui Dumitru Brătianu, autorul statuiei ce ploieștenii au în Piața Unirii.â€� Înțelege bine oricine că după atâta ș-atâta bravură de stil, redactorul Democratului ar merita să aibă măcar un ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Morții

... nu ai obosit? Durerea vrea o pradă și prada-i muritorul! Dar e născut el oare aici a suferi? Aceasta-i este viața ce-o risipește dorul? Cuvântul lui d-a fi? Plăcerile plăpânde și-atâta de dorite Ce într-a vieții umbră pe suflete se-nclin, Au fost dar ca să facă mai vii și mai simțite Durerile ce vin? Așa când cerul nopții în negură dispare, Prin umbra vijeliei s-arată dragi luimini; Dar ele fac mai aspre, mai negre, mai amare Acele ... oare, o, fericiri frumoase, Mai mult ca niște flacări în nopți de mare dor? Voi ați lucit pe viață-mi ca raze mângâioase, P-abisuri ce-nfior, Și când lăsarăți ochii să vază-aici în viață Tot ce ne înspăimântă, tot ce e dureros, Luarăți iute zborul, vă stinserăți în ceață, Cântând melodios. Văzui-naintea serii pierind de lângă mine Ființele plăpânde ce-n viață mă iubeau! O, Doamne! dacă astfel căta ca să decline, De ce se mai nășteau? Ferice cel ce poate ferice să-mplinească Deșertul trist ...

 

Titu Maiorescu - Poeți și critici

... cuvânt asupra criticei lor; dar fiindcă sunt dintre scriitorii cu talent ai junei generații, credem că lucrul merită o discuție publică, merită și în ceea ce privește poziția lor literară, merită și în ceea ce privește poziția literară a lui Alecsandri. Se înțelege de la sine că nu noi vom tăgădui orcărui om de bună-credință și de ... publică. Și fiindcă dd. Delavrancea și Vlahuță sunt oameni de bună-credință și de bună-știință în ale literaturei, dreptul lor de a face critica așa cum au făcut-o este mai presus de contestare. Dar una este dreptul și alta este folosul întrebuințării dreptului în fiece moment. Va ... genul ei propriu. Această sarcină să ne-o lase nouă, publicului care, neavând înșine nici o individualitate poetică pronunțată, suntem mai lesne primitori pentru tot ce este lumină în felurimea manifestării ei. Junii noștri poeți sunt chemați să-și exprime, fiecare în propria sa formă, simțirile primite direct de la lumea ... pusă ne pare din capul locului greșită, și ne pare greșită fiindcă este unilaterală și - exact vorbind - o confuzie de cuvinte. Poet mare! Poet în ce ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Complotul bubei

... de lături în dungă, Alb, vânăt, și galben, și sur! S-așează pe gânduri în iarbă, Și buba pe bubă se-ntreabă: Cum merge și ce-i de făcut În lume să nu mai domnească Tăria și fala trupească, Frumosul călcând pe cel slut? Se scoală atunci din grămadă O fiară ... Ca prin majoritate Rotund să meargă toate Sub cerul luminos! O goană-nverșunată Se va porni pe dată În lumea cea curată Pe bietul nesupus, Ce nu vrea să-nțeleagă Că trebuie o plagă Să fie țara-ntreagă Când buba șade sus! Printr-un decret se schimbă Orice idee strâmbă, Scoțându-se din ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Neghiniță

... și tot ea răspundea. Și râdea ea de ea, ca și cum ar fi râs ea de altcineva, înșirând ochiurile pe cârlige. — Ei, ei, ce n-ar plăti un flăcău la bătrânțile noastre! — Cât, de? cât? — Ihi, ihi, mult de tot! — Adică ce, nu te-ai mulțumi și c-o fată mare? — Ba, ce să zic, bine ar fi ș-o fată... — Da, dar la fată vrea zestre. — S-ar găsi, că eu și unchiașul avem ce ne trebuie și nu ne trebuie mult, trei coți de pânză albă și câte un coșciug; iar boii moșului, iar plugul moșului, iar casa moșului ... face nebunii fiindcă e mic; când e la tinerețe face nebunii fiindcă e tânăr, iar la bătrânețe se gândește la nebunii fiindcă nu le poate face... Bătrâna pierdu sfiala și răbdarea și se răsti cât putu: — Neghiniță, ci tacă-ți gura și vin să te văd! Și pe loc se ... dreaptă; pe ei îi minți și dau din cap; ba și mai și: ei știu că-i minți, și tac, și înghit, și n-au ce ...

 

Constantin Stamati - Omul și pământul

... în aer, Și se limpezea cerul ca de cristal oglindă, Iar strălucitul soare, înconjurat de raze, Ca tron dumnezeirei sta pe cerească boltă, Ca ochiul ce nu doarme celui ce zidi lumea, Priveghind peste fire, și revărsând belșugul. În codru filomela serba ziua frumoasă Cu foarte dulci melodii, iar păstorescul fluier Răsuna cu-ntristare, când ... cu-a fraților lor sânge, Și apoi mor ca tigrii, cugetul nemustrându-i, Și mistuiesc în mine afurisite oase"... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Aici glasul cest dulce, ce îmi șoptea pământul Și-mi încânta simțirea, se curmă de suspinuri... Dar mai apoi îmi zice: "Spune bieților oameni Să-și podobească viața cu fapte ... mormântul podobindu-i Cu flori mirositoare; și etern a lor suflet Ca pruncul neculpabil va locui în ceruri. Dar celor făr’ de lege, ce nu vor să m-asculte, Le voi vesti sfârșitul cu groaznice furtune. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Deci tu la nevoi grele pe pieptul meu te culcă, Căci nu găsești ... Că lumea răsfățată pentru om se făcură, Nu pentru pământ omul. Deci el orice poftește, Poate să întreprindă pentru-a sa fericire, Iar ce ...

 

Constantin Stamati - Mascurii în vie

... minunat, Demn și pentru trapeza lui Jupiter tunător, Dar, cum am zis, tocmai atunci, din nenorocire, Sosi și a ei pieire; Căci porcii, ce nimic nu cruță, Sta grohăind, între dânșii zicând: “Cum se fudulește Ceastă vie roditoare și cum de frumos rodește, Și cum strugurii pe dânsa ... grohăiră, Și se și porniră, Și-ntr-o oară biata vie au fost fărâmată, Și scurmată, Și de tot stricată; Căci este la toți știut, Ce pagube au făcut Cest soi rău de dobitoace, prin țări unde-au petrecut... Pân’ și la moșii răpite De însuși a lor stăpân ... făr-a fi de el poprite. Căci lui foarte mult îi place Slănina pe porcii săi să fie groasă și grasă, Iar de poznele ce fac lui puțin îi pasă. Deci rădăcina de vie au strigat cu duios țipet: “O, voi, fiară făr’ de milă, barbare și făr’ de ... seculi odrăslită, Si-n veci să trăiască via, Care tot învie, Măcar porcii să o strice.â€� . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Două zicători știute a neamului românesc, Ce le au ei din vechime, au fost și sujetul meu, Pentru fabula aceasta pe care v-am descris eu, Și pe care ca o odă ...

 

Ion Luca Caragiale - Un incident la cameră

... uităm a spune în treacăt, se află toți prezenți, încep să facă zgomot strigând din răsputeri, că nu se poate acorda cuvântul nimănui până ce nu se vor trage la sorți secțiunile și adunarea nu va fi constituită. D, Maiorescu cere cuvântul în cestiune de regulament. Larma guvernamentalilor crește; între ... aceasta nu descurajează pe orator, care, cu talentul său cunoscut, își urmează discursul mai departe. D. Maiorescu cere necontenit cuvântul în cestiune de regulament, ceea ce în sfârșit i se acordă. d-sa se adresează biuroului provizoriu ca singură autoritate constituită până acuma, și-l roagă a-i spune ... oficială de: Adunarea Deputaților, - apel nominal ? Cine ? Ministerul ? Imprimeria Statului ? Direcția Monitorului Oficial ? Da, Camera nu e încă constituită, dar oare pentru acest cuvânt, deputații ce s'au adunat aci au venit fără nici un titlu ? Nu trebuesc dânșii să fi venit în puterea unui mandat dat de alegători ? Și oare ... apelul nominal provizoriu numele d-lui N. Gane. Se produce din nou sgomot; d. Maiorescu încheie repetându-și cererea, și guvernamentalii se domolesc de îndată ce d. C. A. Rosetti arată că împărtășește pe deplin cererea deputatului conservator. Toți tac, și acum în tăcerea generală se aude vibrând glasul ...

 

Ion Luca Caragiale - Un incident de senzație

... un incident de mare senzație — am putea zice un mare scandal bisericesc — despre care găsim, într-o publicație de pe vremuri, niște documente ce, poate, vor interesa pe cititorii noștri... Uneori și scandalurile sunt interesante — chiar cele bisericești. Iată de ce e vorba. În catedrala vestitului oraș Trier, de pe râul Mosel, a fost expusă în anul 1844... „hlamida pe care a ... să se-nchine omul la un lucru făcut de mâna omenească! Și pentru asta, nenorociții, ca să facă și drumuri și daruri clerului, trebuie, după ce că n-au cu ce se hrăni, să se mai împrumute cu camătă. Adesea cerșesc pe drum și se-ntorc la vatra lor, rupți de oboseală, bolnavi, stinși de foame ... germani, și te somez să suspenzi expunerea hlamidei făcătoare de minuni!..." Atât e destul să extragem din scrisoarea preotului german, ca să-nțe-leagă oricine ce scandal a trebuit să producă. Totodată o foaie germană din DĂ¼isseldorf, comentând această scrisoare, publică următoarele rânduri: „Librarul Buddeus va publica ... era un fir de păr din capul fecioarei. Într-o zi, pe când călugărul arăta cutia și lăsa lumea adunată să o sărute, care pe ...

 

Ștefan Octavian Iosif - În parc

... parc de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Ieri am găsit pe banca solitară Din parc un biet mănunchi de flori trecute... Sărmane flori ! Ce mîini necunoscute V-au strîns la piept și-apoi vă aruncară ? La ce-ntîlnire mărturii tăcute Mi-ați fost ? Ce ochi cuminți ori plini de pară, Privind la voi cu drag, se bucurară Și v-au uitat apoi așa de iute ?... Săltau atîția fluturi pe ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>