Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CU CE
Rezultatele 921 - 930 din aproximativ 1851 pentru CU CE.
Alexandru Macedonski - Psalmi moderni
... veci are să fie... Din noi nimic n-o să rămână. Zadarnic falnice palate Sunt în pământ rădăcinate Nici o pieire nu s-amână. Despoți, cu frunți încoronate, Poeți, cu harpe coronate, Filozofi, oameni de știință, Păgâni, vestiți prin necredință, Nici o pieire nu s-amână... Țărână, suntem toți țărână. III - Iertare Iertare! Sunt ca ... nu este ușoară. V - Zburam Zburam pe aripi strălucite... Copilul cel de altădată Nevinovat ca și o fată Neveștejită de ispite, E azi mocirla noroioasă Cu adâncime-ntunecoasă Și cu miasme otrăvite. Sunt eu de vină, sau nu sunt, Oh! Dumnezeule preasfânt, Auzi-mi glasul pocăinței, Redă-mi puterea biruinței, Refă-mă omul care-am ... au zis: — e singur — e pierdut Asupra mea se năpustiră... Onoarea mea o nimiciră, Am sângerat, dar am tăcut. Mă înjosiră, mă loviră, Cu mici, cu mari mă răstigniră; Din inimă nu mi-au lăsat Un singur colț nesfâșiat. Frați, rude, toți mă dușmăniră, Pe cât plângeam, pe-atât rânjiră, O ... mai sunt decât răbdare... N-am în ceruri nici o stea. X - Doamne, toate... Doamne, toate sunt prin tine Și averea, și puterea, Fericirea, mângâierea Ce ne trebuie știi bine. Dai
Nicolae Filimon - Il barbiere di Sevilla. Melodramă comică în două acte
... secolul nostru nu va produce vrun alt compozitor superior lui Rossini. Înainte de a intra în aprețierea reprezentării acestei opere pe teatrul nostru cu artiștii de astăzi, ne permitem a face încă o mică digresiune ca să arătăm lectorilor noștri ce este muzica Bărbierului și ce se cere de la artiști pentru o interpretare conștiințioasă. Aceasta muzică, ca toate muzicile lui Rossini și cele ce țin de școala lui, este plină de agilități, colorature și fiorituri care cer un studiu particular pentru esprimarea lor cu toată preciziunea cerută. Și acest studiu lipsește cu totul de la o mare parte din artiștii din zilele noastre, cari s-au dedat cu muzica lui Verdi cea zgomotoasă, ce nu reclamă de la artiști mai mult decît o voce voluminoasă și armonică, spre a fi bine esprimată. De aceea, reprezentarea operilor lui ... credem de prisos a o mai înșira aci. Notăm numai că celebra arie scrisă pe versurile La calunnia a transportat-o cu un ton mai jos și a cîntat-o astfel că semăna cu ...
George Coșbuc - Fresco-ritornele
... ceartă m-am ales cu părul smuls și mâna ruptă, Da-ncalte a rămas că-a mea e mai frumoasă ! 7 Cu șorțu-n brâu, cu mâna-n șold, ea, cea șireată, Stă-n drum, anume ca s-o văd, să-mi facă-n ciudă — De-ar fi ce-ar fi, tu azi nu-mi scapi nesărutată ! 8 Îi plac poveștile, încet și la ureche, Și ce-i spui nou ! Dac-o sărut fără poveste, E veșnic nouă pentru noi povestea veche. 9 Ei, vezi cum ești ! În prag la noi te ... fată mare, Iar mama vrea d-acum să-i fi, drăguță, noră ! 11 Eu am de mult scriptura mea și-mi țin scriptura : Gurița fetelor cu sărutări s-astupă, Băieților eu le astup cu pumnul gura ! 12 Vorbim răstit și ne-ngânăm răspunsul, Și-n sat cred toți că asta-i vrajbă veche, Iar seara noi ne sarutăm pe ... galbene cosițe — Știi tu de ce-am îngălbenit și eu sărmanul ? 17 Mai sfântă-i dragostea decât orice psaltire — Când ai drăguță, ești cu ...
... a drum privirea Și pe gînduri cade trist. Căci în lumea asta crudă Și avară pentru el, A-nceput să i se-nfunde Cu viața de tembel. "Ah, bătrînă năzuroasă, Pentru ce atîta fard, Dacă nu-nțelegi durerea Și iubirea unui bard?" Damian vorbește singur. "Luni întregi te-am urmărit; Nopți de iarnă sub fereastră-ți, Tremurînd ... să-mi faci, oftînd; Am răbdat și frig și foame Și tot îmi ziceam în gînd: Tu, bătrînă și bogată, Eu sunt tînăr și sărac... Ce nu-mi cumperi tinerețea ! Cum ți-aș mai veni de hac ! Dar atîta chin și versuri Fără de folos mi-au fost: A plecat ... chitanță v-am făcut... Douăzeci de lei... Vă-nscriem Abonat de la-nceput. — N-ai noroc, c-un sfert de oră Înaintea dumitale Tot cu-așa tertip un tînăr Mi-a ciupit ceva parale... Bietul bard salută, iese, Rușinat și tot sărac; Toate cele împrejuru-i În părăgini ...
Ion Heliade Rădulescu - Areopagul bestiilor
... toți îl înjură Și toți cu totul îl pradă,-l fură Ș-apoi când e o vulpe de rea reputăciune , D-o viață prea urâtă, ce nu se poate spune, Și, culme peste toate, Vecină, din păcate, Îl fură, blestemata, întocmai ca un frate . Și n-o mai poate duce cu ... Ba cauză!" "Ba gașcă!" "Minciune!" "Veritate" "Martiriu, abnegații!" "Desfrâu, ipocrizie!" "Ba Dumnezeu mă știe!" "Ba binele comun!" "Ba binele străbun..." Ba lupul și d-onoare cu dinții se ținea, Și până la candoare și vulpea întindea. D-acestea talmeș-balmeș din ambe părți tuna, Spelunca de cicane, de uiet răsuna. Bătea ... Ș-a vulpii dibăcie; Ajunse pân' să zică că lupii sunt rapaci! Și lupul să întoarcă că vulpile-s cârpaci!... Atunci să fi văzut Ce nu s-a mai văzut! Scot dreptul natural, Scot dreptul criminal, Ba dreptul zoologic, Ba cursul patologic Frăției medicale ... scotea și la patente ... Și arta hironomică, Și drepturile toate, pe față și pe dos, Din scoarță până-n scoarță retorice sofiate. Demostene, Cicero ar fi rămas pe jos Cu gurile căscate. Nu prea știau de carte ăi judici bestiali, Ș-având cam pe a rânză pe zișii năciunali , Pe unul și pe ...
Dimitrie Bolintineanu - Țepeș și solii
... București; Popolul îneacă curțile domnești; Căci doi soli veniră de la-mpărăție Și aduc lui Țepes ștreang și mazilie. Toți boierii țării veseli însoțesc Și cu pompă mare spre palat pornesc. Tepeș îi primește într-a sa mândrie. Solii-naintează... — ,,Doamne, pace ție! Însă încetează de a ... te pregătește astăzi a muri!" La aceste vorbe toți sunt în unire Și toți trage pala spre a lui lovire. — ,,Ce? Și voi, răspunde domnul turburat, Cu dușmanii țării moarte mi-ați jurat? Ascultați, voi, care mai aveți simțire De români și lacrimi în nenorocire! Viață și domnie le nesocotesc Ale mele ... să-mi fac neamul lăudat și mare! Am fost foarte aspru, și-ale mele mâini Au vărsat atâta sânge de români! Dar al vostru sânge ce mi se tânjește, Îl plătea cu lacrimi cel ce vă vorbește. În mijlocul celor ce mă-nconjurau. Și pe o coroană țara lor trădau, Nu puteam într-altfel face eu unire, Ca să scap românii de a lor ... nu l-au cumpărat!" La aceste vorbe, ceata ostășească Strigă cu poporul: ,,Tepeș să trăiască!" Speriați, boierii prin ferestre scap; Iar pe soli îi bate
Vasile Alecsandri - Soarele și luna (Alecsandri)
... și noapte plini de dor, Arși de foc nestingător, Veșnic să vă alungați, Cerul să cutreierați, Lumile să luminați!" [1] Printre rămășițele de mitologie antică ce mai există la români, legenda soareluieste una din cele mai poetice. Soarele e un zeu frumos cu părul de aur, care, caApolon, cutreieră cerul pe un car tras de cai. Asemenea românii cred, când tunetulvuiește, că sfântul llie se primblă cu carul pe bolta de aramă a cerului. [2] Adică nouă ani, provincialism din Moldova. [3] Ileana Cosânzeana este închipuirea cea mai poetică a ... de povești există în care Ileana Cosânzeana joacă rolul cel mai ademenitor. În acele basme minunate prin originalitatea lor adeseori fantastică, Ileana Cosânzeana este reprezentată cu părul de aur și cu farmec dulce la privire. Ea-i atât de strălucită că pe soare poți căta, iar pe dânsa ba; păsările cântă în calea sa cântecele lor ... la picioarele ei, și toți fiii de împărați umblă să o ia de soție. Averile ei sunt nesfârșite, ea are trei îmbrăcăminte, una ca cerul cu luna și cu stelele, una ca câmpul cu florile și una ca marea ...
Alexei Mateevici - Cântarea slavei
... Alexei Mateevici - Cântarea slavei Cântarea slavei de Alexei Mateevici Voi, munți singuratici, moșnegi cununați Cu stele în ceruri albastre, În leagănul vostru de codri păstrați În taină cântările voastre, Căci păsări sălbatice, cu ochii arzând Din tainica voastră dumbravă Se-nalță cu fală în sus, proslăvind Nespusa a Domnului slavă. * În voi își deșteaptă plânsorile lor Pădurile-n toamna târzie, Pe când le apucă al ... văile voastre, în largul cuprins, Privirea mea zboară departe Și-n mintea mirată răsare aprins Fiorul măririlor moarte... Un cântec de jale eu parcă aud, Ce moare în zvonuri de ape, El plânge frumoasele vremi ce-au trecut A sfintei iubiri de aproape, Vremi, de pe când lume multă venea Prin tainica voastră dumbravă Și scârbele lumii cei sfinți ... Adeseori vara, când soarele-n dungi Verdeața bogată vă-nvie, Porniți credincioși preaînaltei porunci, Năprasnica voastră mânie. Din urletul vostru, sub cerul nestins Din ploaie cu trăsnete grele, Se naște atunci, ca un fulger aprins, Cântarea cântărilor mele. Când vâjâie vântul, urlând mânios, Prin tainica voastră dumbravă, Atunci prin strune-mi ... Domnului slavă. Voi, munți singuratici, moșnegi cununați Cu
Vasile Alecsandri - Doina voinicească 2
... Vasile Alecsandri - Doina voinicească 2 Frunză verde de cicoare, Când văzui vara cu soare, Cătat-am pădurea deasă Ca să țin cu dânsa casă, Ș-am cătat galbeni tăieți Să fac zale la băieți, Ș-am cătat galbeni ușori Să fac rochii la surori, Dar găsii numai ... salbe mândrelor mele. Bistrițo, apă de munte! Bistrițo, șiroi de frunte! Ce te făcuși Dunăre Și te umflași tulbure De nu pot trece prin tine Cu baltagul la ciochine? Să mai ies, colo, pe vale, Ca să mă așez în cale, În calea ciocoilor, În trecerea oilor? De cinci zile, frățioare ... strânge mure, Și mă du în Valea-Seacă Să aștept ziua să treacă, Iar când a-nsera de noapte Să mai cerc durda ce poate. Oliolio! soare rotund! De-ai apune mai curând, Că mie mi s-a urât De suit, de coborât, Tot suind din vale ...
Cincinat Pavelescu - Unui procuror de la Brăila
... Unui procuror de la Brăila Unui procuror de la Brăila de Cincinat Pavelescu care, de câte ori mă întâlnea, îmi spunea Domnule Ajutor. Amenințându-l cu o epigramă, mi-a răspuns că pe un eminent magistrat ca dânsul nu-l pot atinge. Cu toate acestea, avea și el un cusur: se... învoia cu nevasta prezidentului Berbantul nostru procuror, Ades la club când mă-ntâlnește, Cu multă morgă îmi trântește: Salut pe Domnul Ajutor! Ce-mi zice dânsul e legal, Fiindcă-am primit decret regal Să fiu ce
Alexandru Vlahuță - În zile grele
... de Alexandru Vlahuță Ne-a risipit furtuna pe drumul pribegiei, Și nu mai știm de-ai noștri, nici ei de noi nu știu... Cu gândul doar, pe negre întinderi de pustiu, Ne căutăm, ca orbii, în volbura urgiei. Citeam, și-mi păreau basme, cum se lăsau pe țară Întunecate ... norii de lăcuste. Vuia-n văzduh năvala puhoaielor din puste, Cum răpăie pământul sub ploile de vară. Citeam de lanuri arse, de sate pustiite, Femei, cu prunci în brațe, prin codri rătăcind, Câte-un bătrân ce cată, din vârful unui grind, Cum trec, mânați în cârduri, ca turmele de vite, Cum trec, duși în robie, subt bici, feciori și fete, Și ... de cei rămași acasă, Decât că e vrăjmașul stăpân pe soarta lor... Gândindu-mă la dânșii, muncit de griji, de dor, Stau în adâncul nopții, cu coatele pe masă, Și-i văd săpând la șanțuri, bătuți, bolnavi, sub zloată Moșnegi căzuți pe drumuri, femei batjocurite În jurul lor, copiii cu brațele ciuntite Înfățișează jertfa și jalea țării toată. Și-atunci tresar sub gândul că prea am trăit bine; Prea mult am râs; prea-n toate ... ...