Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ȘI
Rezultatele 921 - 930 din aproximativ 4759 pentru ȘI.
Constantin Negruzzi - Melodii irlandeze
... luând cu dânsa prețiosul talisman, făcu să strălucească în ochii tăi adimenitoare nadă a fericirei, numai pentru ca să te tragă spre ea și apoi să pearâ după un minut. Dacă dulcele ceasuri care da strălucire și plăcere până și durerei au trecut acest fel; dacă nădejdea nestatornică și iubită care te sprijinea în răpedele tău curs este perdută pentru de-a pururea; dacă lumea nemilostivă a vestezit iluziile ce ... odihnesc, mergi de dormitează lângă ele. îți împrăștiu foile fiindu-mi milă de tine, pe pământul unde dorm tovărășițile tale din grădină, dezbrăcate de răcoreală și de parfumurile lor. O, de aș putea urma asfel de aproape dulcele vedenii de prietenie și amor, pe rând, precum ele trec din cercul magic și strălucitor a bucuriilor vieții. Când inimile credincioase nu mai saltă, când inimile tinere au zburat, oh! cine ar mai vrea să lăcuiască singur ... vor fi tirani! Să mergem, să înălțăm steagul verde; tot paloșul nostru să se împlânte în sânge până în plăsele! Din partea noastră este Erin și virtutea, din partea lor saxonii și
Thomas Moore - Melodii irlandeze
... luând cu dânsa prețiosul talisman, făcu să strălucească în ochii tăi adimenitoare nadă a fericirei, numai pentru ca să te tragă spre ea și apoi să pearâ după un minut. Dacă dulcele ceasuri care da strălucire și plăcere până și durerei au trecut acest fel; dacă nădejdea nestatornică și iubită care te sprijinea în răpedele tău curs este perdută pentru de-a pururea; dacă lumea nemilostivă a vestezit iluziile ce ... odihnesc, mergi de dormitează lângă ele. îți împrăștiu foile fiindu-mi milă de tine, pe pământul unde dorm tovărășițile tale din grădină, dezbrăcate de răcoreală și de parfumurile lor. O, de aș putea urma asfel de aproape dulcele vedenii de prietenie și amor, pe rând, precum ele trec din cercul magic și strălucitor a bucuriilor vieții. Când inimile credincioase nu mai saltă, când inimile tinere au zburat, oh! cine ar mai vrea să lăcuiască singur ... vor fi tirani! Să mergem, să înălțăm steagul verde; tot paloșul nostru să se împlânte în sânge până în plăsele! Din partea noastră este Erin și virtutea, din partea lor saxonii și
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VI
... afară Purtând și noi creștinilor moarte, Căci, de va birui Mahomet, Cade și creștinia pe-încet." ,,Bine, hatmane, că-mi dai de știre!... (Zisă mușcându-și negrele buze Craiul întunecat cu răstire.) Acum măria-mea va să-auză Cum e și-a celoralalți socoteală, Ce au să-mi spuie fără sminteală. [10] Întii, cum dintru voi fieșcare Să sâlește spre-a iadului ... Ce trebuiea să fie-în dar date. Craii și miniștrii având sete De-argint, ațâță războaie crunte; Aurul ia cununa de la fete, Sparge căsătorie și nunte; În scurt, lăcomia nesătulă Toate ce-s bune le-întoarce-în hulă. [12] Și cu-aceasta orbind eu prăsila Lui Adam, o-întorc de la cărare Bună ș'o duc pe-încet la topila Noastră aici. Pre pământ, pre ... și eu Adânc și măestru sfatul mieu. Însă, mai nainte de-a răspunde, Voiu să fac Mamonii o-întrebare: Pentru ce să-însumeață și de-unde Vin acele cuvinte sprințare A lui? Drept ce-atâta să rădică Socotind pre-alalții întru nimică? [15] Nu voi să-i ... multe și ...
Garabet Ibrăileanu - Eternul feminin
... în adev[...]ntotdeauna în luptă cu masculul. Sensibilitate la, să-i zicem, eternul masculin, cochetărie, defensivă provocatoare față de agresor, în sfârșit, o întreagă politică și diplomație cu adversarul, plină de suspiciuni ca orice politică de acest fel. 7. Am spus aiurea că în afacerile de sentiment femeile, conștient și inconștient, își țin jocul ascuns față de bărbat. Acest secret îl păstrează și scriitoarele, când sunt femei de rasă, adică femei în adevăratul înțeles al cuvântului. Și-l păstrează chiar și pe socoteala eroinelor lor. Altfel și-ar trăda sexul, ar deroga de la obligațiile spiritului ăfațăî de corp, ceea ce ar fi un defect estetic, dar un câștig pentru știința sufletului ... cauză... 16. Nimic nu este mai deosebit de bărbat, decât femeia. Priviți numai la aceste două ființe, la bărbosul animal masculin, atât de banal, bietul, și la gingașa creatură albă, idealizată în toate felurile, și în Venerea de la Milo și în Venerea Calipige de la Siracusa, și spuneți dacă aceste două ființe pot fi egale la suflet? 17. Se spune că femeia e mai sentimentală, că ne-ar fi superioară prin afectivitate ... sentimentul social foarte dezvoltat. Un bărbat pune de multe ori interesele comunității mai presus de ale familiei. 18. Generozitatea e o însușire eminamente bărbătească, ca
... râului. După ce se uită, țipă deodată: — Ira, măi, un om înecat! Băiețandrul încremeni locului. Călărașul îi strigă: — Fugi până ici la moară și cheamă pe moș Vasile. Băiatul lovi cu funia căpăstrului în cal și o luă spre moară. Se întoarse repede înapoi. Morarul nu era acolo. — Atunci repede-te și adu pe tătuca. Luați și o frânghie. Rămas singur, călărașul se apropie să se uite. Privi îndelung. Înecatul fusese izbit de apă în mâncătura malului și se prinsese între niște rădăcini. Șuvoiul îl bătea, mai să-l smulgă, să-l ducă la vale. Călărașul auzi niște glasuri, se întoarse și el și, cunoscând pe cei de pe mal, le răcni: — Măi Toadere... Năstase... Veniți, că-i un om înecat! Hai de l-om scoate! Flăcăii rămaseră ... se îndreptă spre mal. Când ajunse lângă înecat, dădu creanga de mesteacan la o parte, se uită la dânsul, apoi se puse într-un genunchi și-i căută buzunarul pantalonilor. Vârî încet mâna, scoase o pungă, o deschise și găsi un franc. Pe urmă se întoarse către oamenii care-l urmăriseră și zise: — L-am găsit. Că eu i-l dădusem să-mi ieie niște făină de la moară, și ...
Grigore Alexandrescu - Fragment. Dintr-o nuvelă intitulată "Călugărița"
... o întâmplare neprevăzută le strică planul, cel puțin pentru câtăva vreme. Doi oameni însemnați în istoria lumii atrăgeau atunci interesul și atenția; unul, general mare și războinic viteaz, până la nesocotință, destoinic de întreprinderile cele mai îndrăznețe, natură de fier, fără slăbiciuni și fără de preget, deștepta acel interes ce-l inspiră gloria în nenorocire. Celălalt, viteaz și înțelept totdeodată, care smulgea în silă după ochii supușilor săi valul superstiției și al neștiinței, care prin despotismul cel mai absolut civiliza o nație sălbatică, insufla un interes obștesc și exalta spiritele acelora care vedeau într-însul un liberator al creștinătății. Românii ar fi putut profita de ocazia ce se înfățișa; dar caracterul cel nehotărât ... ziua și noaptea. Ele îi aduceau toate ajutoarele sufletești ce le era prin putință, o încredințau că faptele ei cele bune îi vor dobândi sănătatea și îi dau despre aceasta mai multe exemple de boale primejdioase tămăduite prin credință; cuvinte negreșit mângâietoare și drepte, căci, când va, își întinde mâna și ne oprește pe marginea mormântului. Dar ele îi mai spuseră că mulți și ...
... el în gândul lui, eu însă tot n-am să-i dau fata mea." Iară Danciu se urcă tot mai departe, o zi, două zile și după a treia zi iar dete de o colibă. Găsi și în coliba aceasta o babă încă mai bătrână, Mama Soarelui; o păți însă și cu aceasta tot ca și cu celelalte două și plecă mai departe. A urcat acum, a urcat și iar a urcat timp de trei zile — da, încă trei — fără ca să i se fi tocit cățărătoarele, și tocmai în seara zilei a șaptea s-a pomenit la poarta raiului. Nu mai era acum tot ca mai nainte: la ... se încruntă și-i porunci olacului său să se ducă iute și să-l aducă pe moșneag la locul lui. Olacul se puse pe drum și alergă o zi întreagă, de dimineață până seara, dar nu ajunse la el. Mai alergă însă încă o zi, și pe înserate îl ajunse, puse mâna pe el, îi trase o trânteală bună, apoi îl luă în spinare și
Ion Luca Caragiale - Inițiativa...
... nu poate niciodată merge pân-acolo cu egoismul — deși suntem, orice s-ar zice, prea din cale-afară desconsiderați, cu toate că se declamă și se cântă pe toate tonurile că fără cultură o țară nu poate-nsemna nimica; și este foarte adevărat: numai cu cereale și cu zarzavaturi, și chiar cu petrol, nu se poate pune o țară față cu cultura europeană, care merge cu pași gigantici — îi mai trebuie să-și manifesteze și mentalitatea; și mi se pare că arta și literatura sunt cele mai înalte manifestațiuni ale mentalității unei națiuni; căci, în definitiv, nu se prezintă cineva în lume cu pântecele și cu organele inferioare, ci cu fruntea, cu acel aparat al gândirii sublime, care face din om regele creațiunii... Și ce se face pentru arta și literatura naționale?... Nimic! E trist! Ne trebuiesc mai multe teatre... Statul ar trebui să se gândească serios!... Am ascultat cu toată atenția frumoasa tiradă, și ... Iată, în rezumat, economia acestui proiect: În fiecare comună urbană se va organiza câte o societate dramatică, în proporție se-nțelege cu numărul locuitorilor respectivi, și care va primi de la comună și ...
Nicolae Gane - Două zile la Slănic
... se pregătește de dus, unii pe la moșii, alții pe la băi. Nae Peruzescu se primbla prin odăița lui din strada Popa Tatu gândindu-se și el cam ce ar avea de făcut pe timpul vacanțelor. Din când în când se oprea dinaintea oglinzii petrecându-și degetele prin părul cel bogat și vorbea omului din oglindă cam astfel: — Peruzescule, ești nostim! nu degeaba porți nume de piatră scumpă... Poet și romanțier!... cum șede omului mai bine... Ca mâni o s-ajungi ministru, parcă te văd; la Instrucțiune, nu-i așa?... ca să-mi proteguiești artele ... lovindu-se cu mâna peste frunte. La Slănic!... La Slănic!... La băi în țara mea! Acolo-i dă mers. Un viitor om mare trebuie să-și cunoască țara. Ș-apoi, he! he! Acolo o să lenvârtim!... Zis și făcut. Bagajul nu era greu de alcătuit. Cât era pe dânsul, un paltonaș subțire pe deasupra și o pălărie de paie pusă cam crăiește pe-o ureche; apoi două rânduri de albituri într-o lădiță de Brașov, și iată tot. Pentru buzunar, cam puțin: una sută cincizeci lei, scontați deasupra salariului la un zaraf de la Cuibu cu barză. Dar, în sfârșit, un
... deprinși să tremure cei mai aprigi din banda sa. Cine v-au scăpat pe voi de zapcilic , de bir, de havalele , care vă topeau munca și vă uscau puterile, cine v-a pus pușca-n mână și v-a insuflat dor de voinicie, voi care nu erați deprinși decât să salahoriți prin târguri și să scurmați pământul pe la țară? cine v-a dat codrul în stăpânire cu toate poticile și poienile lui și v-a învățat să prindeți ursul în bârlog și să împrăștieți poterașii ca cârdurile de potârnichi, dacă nu eu, căpitanul Codrean?... — Așa este!... — Atunci care-i nemulțumirea voastră? Se crede oare cineva ... să afli ce se petrece. Am auzit că o poteră mare, mai mare decât totdeauna, are să năvălească asupra noastră. Caută să-i știi numărul și drumul pe unde are să apuce. — Ascult. Aceste zise, Codrean descinse pistoalele de la brâu, lepădă cuțitul, aruncă pușca din spate și, intrând între hoți cu mânile goale, ca și cum nimic nu s-ar fi petrecut, se lungi la pământ în apropierea focului, și-
Elisabeta de Wied - Vasile Alecsandri
... Deșteptarea României Cînticul Margaritei Păsărica mărei Floarea oceanului Iahtul Sentinela română Moțul și secoiul Vis de poet Muntele de foc Ce gândești, o! Margarită Hoțul și domnița Stelele N. Bălcescu murind Anul 1855 Banul Mărăcină Cântece și sărutări Dragoș Visul lui Petru Rareș 1 Mai Cântece de lume Moldova în 1857 Surorii mele Steua țării Noaptea Sfântului Andrii Hora Unirei Pe albumul ... luncă Vânătorul Puntea Balta Fântâna Secerișul Cositul Pastel chinez Bărăganul Varia Strofe scrise pe un părete Imn religios Imn lui Ștefan cel Mare Ștefan Vodă și codrul Ștefan și Dunărea Soarele, vântul și gerul Legende Dumbrava roșie Pohod la Sybir Legenda rândunicăi Dan, căpitan de plai Legenda ciocârliei Legenda lăcrimioarei Cântecul gintei latine Briar Cuza Vodă Ostașii noștri ... Nou Harță rădeșul Vodeviluri Rămășagul Peatra din casă Nunta țerănescă Chirița în Iași Chirița în provincie Doi morți vii Cinel-Cinel Rusaliile Agachi Flutur Arvinte și Pepelea Millo director sau mania posturilor Paracliserul sau Florin și Florica Drumul de feru Comedii Iorgu de la Sadagura Creditorii Iașii în carnaval Kir Zuliardi Concina Ginerele lui Hagi Petcu Nobila cerșitore Boieri și Ciocoi Drame Cetatea Nemțului Lipitorile satelor Sgârcitul risipitor Despot Vodă Fântâna Blanduziei Ovidiu Poezii populare ale românilor (1866) Cântece bătrânești Miorița Năluca Cucul și turturica Balaurul Erculean Blestemul Inelul și năframa Păunașul codrilor Soarele ...