Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SĂ TRĂIEȘTI!

 Rezultatele 911 - 920 din aproximativ 1016 pentru SĂ TRĂIEȘTI!.

Constantin Negruzzi - Cucoșu și puica

... Constantin Negruzzi - Cucoşu şi puica Cucoșu și puica de Constantin Negruzzi De o tânără puiculiță, un cocoș amorezat O ruga -i fie milă, de al său amor înfocat Și -i dăruiască aceea ce amorezații vor. — Nu te-ndura, îi zice el, fie-ți milă! iacă mor! El era isteț, galant și frumoasii îi ... fată mare. — Ah, nu te teme, copilo! Eu sunt un cucoș cuminte Și de vrei, mă jur pe cinste Sa nu cânt cât oi trăi. — Jură-te dar, și te-oi crede ș-apoi și eu te-oi iubi! Cocoșelu s-a jurat Cu puicuța a ...

 

George Bariț - Inimile mulțămitoare

... cătră o parte și alta) QUINTILIAN, IULIE, CORNELIA, EMILIA IULIE (ține o carte amână și citește cu glas) . CORNELIA (are niște note dinaintea sa și cearcă cânte cu Emilia) : cercăm cu toții acuma această arie frumoasă. (Horul cântă.) QUINT[ILIAN] (după ce tac și Iulie iar începe citească) : Încă mai este vreme până la ceasul de învățătură. Petreceți-vă până atunci. Eu trebu[i]e mă despart pe câteva minuturi și am nădejde că, nefiind eu de față, voi vă veți purta bine. CORNELIA: Nu fii îngrijat, domnule, de nimic ... neplăcut. EMILIA: Însă la ceasul hotărât vei avea bunătate a ne chiema. Căci știi, domnule, jocul nostru câteodată e cu sgomot și... uităm numărăm câte au bătut! QUINT[ILIAN]: Bine. Eu voi veni vă duc. Rămâneți în pace. (Merge.) Scena 2 CORNELIA, IULIE, EMILIA IULIE: cercăm care va putea arunca pila mai de multe ori una după alta, fără o scape la pământ. Începe tu, Cornelia. Apoi, tu Emilia. Eu văz care va fi mai harnică din voi!... CORNELIA: Numa, tu Iulie, ...

 

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist

... pe acum comunismul ca o putere. A venit timpul ca comuniștii -și expună deschis, în fața lumii întregi, concepția, scopurile, tendințele și opună basmului despre stafia comunismului un manifest al partidului însuși. În acest scop s-au întrunit la Londra comuniști de diferite naționalități și au redactat ... în viață, relațiile lor reciproce. Nevoia unei desfaceri tot mai largi a produselor ei gonește burghezia pe tot întinsul globului pămîntesc. Ea trebuie se cuibărească pretutindeni, se instaleze pretutindeni, stabilească legături pretutindeni. Burghezia a dat, prin exploatarea pieței mondiale, un caracter cosmopolit producției și consumului din toate țările. Spre marea mîhnire a ... toate națiunile, pînă și pe cele mai barbare. Prețurile ieftine ale mărfurilor ei sînt artileria grea, cu care doboară toate zidurile chinezești, cu care silește capituleze chiar cea mai îndîrjită ură a barbarilor față de străini. Ea silește toate națiunile -și însușească modul de producție al burgheziei dacă nu vor piară; ea le silește introducă la ele însele așa-zisă civilizație, adică ...

 

Mihail Kogălniceanu - Dorințele partidei naționale în Moldova

... și al doilea, vom arăta ambelor curți și Europei starea opiniei publice în Moldova, de vreme ce până acum comisarii împărătești au suferit ca domnul țină departe de dânșii pe oricine ar fi îndrăznit le vorbească altfel decât în struna domnească. Când la 28 mart, obștea adunată în Iași din toate ținuturile Moldovei a cerut numai acele ... prea slabi spre a lovi driturile altora; dar cer ca și driturile lor fie respectate, dacă este ca dreptatea , iar nu puterea prezideze la soarta lor. Înainte dar de toate, moldovenii protestă despre nestrămutata lor hotărâre de a nu lovi driturile cuiva; însă vroiesc asemene ... va avea slobode bisericile sale ca și înainte. 3) Poarta se îndatorește de a apăra pe Moldova de toți cei ce ar putea o calce, păzind-o în starea întru care a fost mai înainte fără a i se face vreo nelegiuire, sau ... ca i se facă vreodinioară cea mai mică dezbinare sau despărțire. 4) Moldova va fi stăpânită și cârmuită după pravilele și canoanele sale, fără ...

 

Mihai Eminescu - Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie

... sacru candida-i vîlvoare, Dulce Românie, asta ți-o doresc. Îngerul iubirii, îngerul de pace, Pe altarul Vestei tainic surîzînd, Ce pe Marte-n glorii orbească-l face, Cînd cu lampa-i zboară lumea luminînd, El pe sînu-ți vergin încă coboare, Guste fericirea raiului ceresc, Tu îl strînge-n brațe, tu îi fă altare, Dulce Românie, asta ți-o doresc. Ce-ți doresc eu ție ...

 

Vasile Alecsandri - Strofe scrise pe un părete

... mea minte, suflarea mea slăbește, Pe inimă-mi se pune o greutate rece. O ! suvenir al țării ! cerească mîngăiere ! Alungă-n depărtare cumplitul negru nor, văd lumina iarăși, simt reînviere, cînt iubita țară, apoi voios

 

Titu Maiorescu - Poeziile lui Octavian Goga

... a-ncins cu lanțuri,.împăratul, Ca unda ta strivită, gemem Și noi, tovarășii tăi buni. Dar de ne-om prăpădi cu toții, Tu, Oltule, ne răzbuni ! verși, păgîn, potop de apă Pe șesul holdelor de aur ; piară glia care poartă înstrăinatul nost tezaur ; Țărîna trupurilor noastre S-o scurmi de unde ne-ngroparâ Și -ți aduni apele toate, ne mutăm în altă țară !" Dar unde se vede arta scriitorului nu este în patriotismul simțit, ci în manifestarea lui mănținută în dreapta măsură a ... sate, Lăutare Laie Chioru ! Unde nori-și țin popasul, In lăcaș de mărgărint, Șade Domnul cu Sîmpetru La o masă de argint. Tu -ți pleci ușor genunchii Și ușor -ți pleci grumazul, Și pe umerii vioarei Tu -ți lași domol obrazul. Și cînți un cîntec, Laie, Cum se cîntă-n sat la noi Cînd se tînguie ciobanul După turma lui de oi. Povesti-va atunci struna înălțimilor ... jele, Cînd de dor ne zice Laie, Tremură cupa pe masă ; Cînd de jele cîntă Laie, Zboară cupa pe fereastrâ. Și-aș aprinde-atuncea satu, -l văd parâ vîlvătaie... Ochii vineți foc ...

 

Miron Costin - Letopisețul Țărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace

... lĂ©topisețele cĂ©le streine lucrurile numai ce-s mai însămnate, cum sintÅ­ războaiele, schimbările, scriu a țărîlor megiiașe, iară cĂ©le ce lucreadză în casa altuia de-amănuntul, adecă lucruri de casă, n-au scris. Și de locÅ­ lĂ©topiseță, de muldovanÅ­ scrisă, nu află. Iară tot vei afla pre rîndu toate. Și priimĂ©ște această dată această puțină trudă a noastră, care amÅ­ făcut, nu treacă cumva cu uitarea de unde este părăsit, cu această făgăduință că și letopiseț întrĂ©g aștepți de la noi de om avea dzile și nu va hi pus preavĂ©cinicul sfat puternicului Dumnedzău țărîi aceștiia țenchiÅ­ și soroc de sfîrșire ... au stătut între hanul și între Zamoyschii tractate, adecă legături de pace, dîndÅ­ și hanul zălog la lĂ©și și lĂ©șii la hanul, păn va închide tocmala. Zac. 12. Capetele de pace au fostÅ­ aceste: Ieremie-vodă fie domnÅ­ în țară, birnic împărății din an în an, după obiceai, iară hanului dea din an în an daruri și cîte... cîntare de miere și 7 sate fie de cîșlele hanului în Bugeag. Oștile leșești ...

 

Alexei Mateevici - Creștina

... nvierii, Ce chipul luminos îl fac!... III De-atunci, când tânăra fecioară La judecată a venit, De-atuncea lui a prins -i pară Că el din moarte s-a trezit. În piept a curții desfrânare Dorinți curate-i ucisese Dar a ... cuprins. Și în cununa strălucirii Mărețul soare se ivește, Și-n Tibru focul oglindirii Luciri de aur risipește. Se scoală Roma zgomotoasă... Ca moartea tinerei vadă, Mulțimea ei gălăgioasă Ticsește circul tulburată. În haina sa împărătească Cu aur numai și argint, În gloata lui prietenească, Neron s-a așezat ... moare Pentru al său Mântuitor; Și într-acesta ceas de moarte, Iertând chinuitorii mei Eu rugăciunea mea, ce arde, O duc în ceruri pentru ei... -i ierte dar Mântuitorul Pentru sfârșitul sângeros, Primească-i Răscumpărătorul În marea turmă-a lui Hristos! Lumina-nvățăturii sfinte Ce focul dragostei aprinde ...

 

Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic și merele de aur

... l caute și -l aducă împăratului chiar din gaură de șarpe. Și chiar de a doua zi vorbi cu frații lui ca meargă împreună pe urma hoțului și -l prinză. Frații săi prinseră pizmă pe el pentru că fusese mai vrednic decât dânșii și căutau prilej ca -l piarză; de aceea și voiră bucuros meargă. Ei se pregătiră și porniră. Se luară, deci, după dâra sângelui și merse, merse, până ce ieșiră la pustietate, de acolo mai merse oleacă ... mare se coborî cel mijlociu și făcu și el ca cel dintâi, atâta numai că se lăsă ceva mai în jos. - Acum e rândul meu mă las în prăpastie, zise Prâslea, văzând că frații cei mari se codesc; când voi mișca frânghia, voi mai mult mă lăsați în jos; și după ce veți vedea că frânghia nu se mai duce la vale, puneți paznici, păzească și, când va vedea că frânghia se mișcă de lovește marginile groapei, o trageți afară. Se lăsă și cel mai mic din frați și, de ce mișca frânghia d-aia îl lăsa mai jos, și-l lăsară ...

 

Alexandru Odobescu - Doamna Chiajna

... așteptau acolo le vină și lor rândul pe roata schimbătoare a soartei românești. Se-nțelege dar că cu moartea Domnului trebuiau acum le renască nădejdile și se asmută ale lor nalte râvniri. Însă Mircea își dase obștescul sfârșit pe scaunul domniei, în mijlocul tăriei sale; deci toată măreața pompă a ... se zise prohodul, și slujba se urmă toată după rânduiala sa; dar când, pe la sfârșit, începură arhiereii, apoi slujbașii cei mari și cei mici se apropie de mort și -i sărute mâna dreaptă și crucea dintr-însa, câțiva boieri, mai mult tineri și noi poposiți în biserică, ai căror cai și arme se auzise ... semeție, și, punându-se drept în fața sicriului, începură strige în gura mare către obștea spăimântată din biserică: – Fie-vă rușine, măi fraților, vă spurcați buzele pe așa mâini pângărite! Scârbă vă fie a pleca capul la trupul unui om care a fost urgia oamenilor și biciul Satanei! Oare nu vă e ... priviți de sub ogheal1 păsul țării și alergați, ca dulăii, la pradă?! Ce?! Oare socotit-ați voi că, unde a răposat Ciobanul, o

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>