Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU AVEA DREPTUL
Rezultatele 911 - 920 din aproximativ 1049 pentru NU AVEA DREPTUL.
Dimitrie Bolintineanu - Ștefăniță domnul
... se deschidea Cugetai în sine-ți răsturnarea mea ! Tronul dar să fie țarină-arzătoare Unde vestejește a credinței floare? Spre-a avea prieteni tronul e prea sus, Și-ntre domni cu robii cerul ură-a pus. Tu ai scris o carte leșilor să vie Să ... scris carte leșilor să vie; De va fi aceasta, să mă pierzi c-urgie !" Domnu-arată cartea. El s-a spăimîntat. — "Vînzător, nu meriți spre a fi tăiat !" Zice și se-ntoarce la calău ce-așteaptă: — "Să-i răteze nasul despre partea dreaptă ! Însuși cu ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Lui N. Nicoleanu
... vrând-nevrând! Râsu-i o speranță plină, Plânsu-i urma de speranță Ruptă din apus: Iar speranța-i o grădină D-unde cântecul se nalță Drept la Cel-de-Sus! Însă iată fără veste Focu-n spuză se preface, Spuza piere-n vânt: Când speranța nu mai este, Tace plânsul, râsul tace... Cum vrei să mai cânt! Am ajuns o căzătură Și privesc cu nesimțire Împrejurul meu: Fără teamă de tortură ... despoi de mândru-i nume, Masca să-i răpesc! Tot ce-i falnic, tot ce-i mare, Tot ce-ți place în natură, June cântăreț, Nu-i așa precum se pare! Totul merge cu măsură! Totul are preț! Ziua zboară, noaptea vine; Când din marea vieții june Vei sosi la mal ... să vezi și tu ca mine, Și ca mine tu vei spune: Sarbăd carnaval! Pân-atunci râsul și jalea Te-mpresoară și te-mbată: Cântă! Nu-nceta! Cântecul deschide calea: Cine n-a cântat vrodată Nu
George Coșbuc - Ex ossibus ultor!
... a prigonit prea multă vreme.“ Iar popii fulgerau blăsteme În cei ce mai vorbeau de el: Nici voie să-și cernească portul, Nici drept să-l plângă n-au avut. Și niciodată n-au știut În ce pământ le doarme mortul. Și nu vor ști! Căci groapa lui În blăstemat pământ s-ascunde. Nici soare-acolo nu pătrunde, Nici plângerile nimănui. Jurat-a iadul să-ngrădească Cu nopți de veci acest mormânt; Iar brazii tac, că nici un vânt Nui ...
... la „Șapte draciâ€� ori la „Craiul negruâ€�, cu-o ulcică de vin dinainte. Era om vesel și pișicher, dar Dumnezeu ori dracul – nu știu care din ei doi – îl înzestrase și cu darul suptului; ba nici Cărășel nu se sfia să mărturisească, când se trecea cu deochiul. - Măi, mie mi-au dat, la naștere, să beu pe gât de rață și, de atunci ... își rotunji buzele și țârlăi de vreo câteva ori. Băieții uitară, de curioși ce erau, că-s cu gurile căscate. - Închideți-vă leopa, măi, să nu vă intre o scroafă cu purcei înăuntru! tună, atunci, Cărășel, aruncându-le colb în gură. Începură să scuipe ca mâțele, dar, pentru asta, i-a ... câinii din mahalaua Precestei… Cărășel era un pezevenchi și jumătate și, măcar că se afla cu un picior în groapă și cu altul deasupra, totuși, nu se lăsa de ghidușii. Într-un rând, cumpărase cu trei lei „sainâ€� o iapă de la un țigan, bătrână și slabă de-i ieșeau ... drumuri? - A sărit poarta și a luat-o la sănătoasa… - Dar de ce i-ai legat luleaua-n bot? - Ca să nu ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XII
... Mulți voinici să-ucig în bătălie; Vlad de voia sa merge-în urgie. Așa zisă Goleman și-aștepta Vorbă-înțăleaptă să-i întărească, Dar' alții nu să putea deștepta Din atâte sfaturi să găsască Care-i mai bun, și cei mai cu minte Nu voia să să certe-în cuvinte. Atunci Bobul a să răbda nu poate Și zice: ,,Dă ț-ar hi mintea lungă Ca căciula, Golemane! poate Că-ar nimeri doar sfat să-ți ajungă A ne ... amară, Cât să-învârti ș-ochii scânteiară. [8] ,,Na! Sfârcule (zisă),-ahasta-ți hie Pănă una-altă dă-învățătură; Iar' când oi ajunge la domnie, Nu-ți va rămânea nici un dinte-în gură!...". Nu-și fârși Tandaler vorba bine, Când și lui o palmă iacă-i vine De la Cârlig (nepotu de frate A lui Drăghici). Tandaler ... s-adună. Muierile fără-învălitoare Aleargă, copilele fricoase Trămurând din cap pănă-în picioare, Umblă ca ș-oile spărioase, Rătăcindu-să-încolea și-încoace Și nu știu de spaimă ce vor face. [14] Bărbații sosind nu ...
Ion Luca Caragiale - Resbelul 1877
... desigur pace dacă nu era războiu; apoi, întemeiați pe această matură judecată, membrii Clubului Lătrătorii la Lună s'au rostit în ședință solemnă, că dacă nu se făcea războiu era să fie pace bună. Aceasta poate da o idee, deși slabă în adevăr, despre logica care a predomnit la ... public în capitală. Războiul - iată evenimentul cel mare ! Noi am zis-o și o susținem sus și tare: Vapoarele turcești umblă pe apă, și când nu umblă... stă pe loc; - oastea rusească stă pe uscat, și când nu stă... umblă. Aceasta produce senzație în toată lumea europeană, care a ajuns de nu mai are poftă de mâncare, pentrucă nu mai are ce mânca - criză mare ! Apoi, întrucât privește acțiunea războinică chiar, ziceam: Ca doi berbeci pismătareți, cari stau gata să se arunce unul asupra ... este neînduplecat; Sultanul este mahmur. Cei doi berbeci voiesc cu orice preț să se bată reciproc. Întrucât privește acest războiu, prevederile noastre sunt categorice: Dacă nu Sultanul, Țarul va fi învingător - și vice-versa. Aceasta încă nu o știu destul de bine diplomații, și pentru aceasta nu ...
Traian Demetrescu - În atelier (Demetrescu)
... îmi iei dreptul la muncă. Din brațele mele, odată Puternice, acum îmi rămâne Doar unul, și-acuma cu-acesta, Cer mila ta crudă, stăpâne! Când nu mai sunt bun de nimica, M-alungi, și nu ai îndurare! Și uiți ca din brațele mele Ești astăzi puternic și mare! Departe nu-i ceasul din urmă Când zilele mele s-or duce, Căci toată răsplata vieții-mi E-atâta: o groapă ș-o cruce!â€� Patronul afară ...
Petre Ispirescu - Cele trei rodii aurite
... o mătușă sihastră, și mai bătrână, și mai scofălcită, care și ea îi zise: - Cum ai ajuns p-aici, om cu picioare, pe unde unde nu vine nici pasări cu aripioare? - Mamă, zise fiul împăratului, caut cele trei rodii aurite, și dorința de a le avea m-a adus p-aici, nu știi d-ta încotro se află? La auzirea acestor vorbe, bătrâna începu să plângă, apoi îi răspunse: - Am avut și eu un fecior, care auzise ... începu a striga cu glas mângâios: - Apă, apă, că mor. Întoarse fiul împăratului ochii în toate părțile să vază apă; dară geaba, apă nu era, iară fata căzu și muri; p-aci era să cază și el, dară se ținu. Tot mergând el, nu putu să ție până să nu guste dintr-o rodie și scoase cuțitașul de tăie încă una; deodată, iese și dintr-însa o fată ca o zână, și moare ca și ... înduplecă și o luă. Nu știu cum, nu știu ce fel, dară parcă-i spunea inima că n-o să fie ea; în sfârșit, daca nu văzu pe altcineva, plecă cu ea, și
Vasile Alecsandri - Dan, căpitan de plai
... roată, Și cât îi vedea zare, a ta să fie toată! [1] De-atunci el stă de pază în mijlocul câmpiei Și nime nu s-atinge de zmeii hergheliei. Drumețul intră, zice: Bine-am găsit, Ursane!... Un aspru glas răspunde: Bine-ai venit, moș Dane! Ce vânt te-aduse ... El zice: Fulgo! prinde-mi pe murgul cel țintat, Moș Dan și eu la Nistru ne ducem pe luptat! Dar eu, întreabă Fulga, eu să nu-mi cerc puterea? Tu să rămâi aice ca să-mi păzești averea. Frumos odor e Fulga! și naltă-i e făptura! Sub genele-i umbroase ... el cade pe gânduri câte-un an!... Voinicul e viteaza copilă-a lui Ursan. Ea intră-n herghelie cu pasul îndrăzneț Și merge drept la murgul sălbatic și răzleț, Zicând lui Dan ce-n treacăt îi dă povățuiele: Moș Dane! tu cu-a tale și eu cu ... în dor. V E noaptea înstelată, e caldă, liniștită! Se pare că din ceruri pe lumea adormită Plutește-o lină, dulce, divină îndurare, Dar ea nu poate stinge avântul de turbare Ce duce călăreții pe-ntinderea pustie, Precum doi spectri gemeni mânați de-o vijelie. Ei zbor tăcuți sub ochii steluțelor ...
Constantin Negruzzi - Chelestina
... avut mari nevoi a scăpa din mâinile lor. Pedro căuta a să mântui de mulțămirile lor; dar Enric să giura că nu-l va lăsa toată noapte. Diznădăjduitul Pedro auzâsă acum bătând 11 ceasuri. Vai! El nu știe nenorocire ci i să întâmplasă! Unul din spadasinii ci fugisă trecusă cu nasul învălit în mantaua sa pe lângă zaluzie Chelestinii. Era o noapte ... fără să zică nimic; și în vremi ce Chelestina să scoboră, fuge cu grăbiri. Giudecați de spaima Chelestinii când, singură în uliță, caută împregiur și nu vedi pe acela ce îl socotisă de don Pedro! Ea socotești întăi că s-au depărtat pentru ca să nu dei vreun prepus; ea merge, să grăbești, îl caută cu ochii, îl strigă încetișor: nu vedi nimic și nimine nu răspunde. Frica o cuprinde: ea nu mai știi ci trebui să facă. Să va întoarci ea acasă? Ieși-va din târg ca să-s ducă să caute caii și oamenii lui ... departe de poarta cetății? Acest om i-o arată. Chelestina îs mai vine în simțiri; ea prohorisăște cu mai mult curaj, iesă din Grenada și nu afla pe nimine, însă tot ...
Mihai Eminescu - Fata-n grădina de aur
... aur Fata-n grădina de aur de Mihai Eminescu A fost odat-un împărat  el fu-ncă În vremi de aur, ce nu pot să-ntorn, Când în păduri, în lacuri, lanuri, luncă, Vorbeai cu zeii, de sunai din corn. Avea o fată dulce, mândră, pruncă, Cu cari basme vremile ș-adorn, Când trece ea, frumoase flori se pleacă-n Ușorii pași, în valea c-un ...  Eu mor de n-oi vedea seninul, cerul, De n-oi privi nemărginirea vastă, Răceala umbrei m-a pătruns cu gerul Și nu mai duc  nu pot  viața asta. Ah! Ce ferice-aș fi să văd eterul Și să văd lumea, codrii din fereastă, Și de voiți cu viață să ... mai suflu, Deschideți uși, fereste, să răsuflu. Astfel o mistuia neastâmpăratul De viață dor și dorul cel de soare  Deși le poruncise împăratul Să nu care cumva să-și amăsoare Ca să deschidă ușile, palatul  Dar totuși, când văzură că ea moare, Nu știu ce or să facă, să se poată,  De l-ar urma, el ar găsi-o moartă. Văzând cu ochii, piere de-a ...