Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru L��N��

 Rezultatele 901 - 910 din aproximativ 2099 pentru L��N��.

George Ranetti - 0 și 1

... grasă, Vru-ntr-o zi să stea la masă, Căci era și flămânzită (Pântecu-i e vecinic gol, Lângă Unu. Deci domol, Zero roagă să-l primească Un minut să s-odihnească Și foamea să-și potolească. Însă Unu, Ca nebunu, Insultă pe bietul Zero: - „Cum îndrăznești, hahalero, Lângă mine ... un făcăleț, Stau în fruntea tuturor, Stau în fruntea țifrelor. Să stai tu la prânz cu mine?! Tu, pe care te-am văzut Încă cu-n altul ca tine, Tot așa necunoscut, Stând pe uși de la latrine? Marș d-aici!â€� - „Nu fi mândru cu cei mici, Unule, Nebunule ... ndată: Darnic n-ai fost niciodată, Nici bărbat, Probă că nici nu-mpărțești, Nici nu-nmulțești: Acest fapt e demonstrat.â€� Pe când cearta era-n toi Și era să fie lată, Țifra Două, înarmată, Porni dârză la război Împotriva țifrei Unu, Și l-ar fi distrus, cu tunu, Ori mai știu eu cu ce armă, Dacă Unu speriat, Pe Zero n-ar fi chemat Cu un strigăt de alarmă. Zero, iertând pe mișel, Veni-ndată lângă el, Silind pe Două să plece, Căci – vă jur ...

 

Ion Creangă - Păcală

... acel mal, arătând negustorului cu mâna spre un deal. — Bine, dar ce sat e acela? Eu nu-l știu. — Ei! cum să nu-l știi; e satul nostru, și eu de acolo vin. — Nu așa, măi prostule. Eu te-ntreb: acel sat pe a cui moșie ... îi botezat? — Doamne! da' nu știi că moșiile sunt boierești și asta-i a cuconului nostru, ce șede la București? Iar satu-l botează popa într-o căldărușă cu apă, cum îi scrie lui în cărți. Negustorul, privindu-l lung, zise în sine: Mă!... aista-i chiar Pâcală. — Dar cum te cheamă pe tine? — Iaca!... ce mă întreabă. Mă cheamă ca pe ... câți lei? — Așa cum te-nvoiești; și câți lei dai atâta iei. Negustorul, supărat, îl mai întrebă: — Neghiobi ca tine mai sunt acolo-n sat? — U! hu!... este badea Mușat, badea Stan, Neagu, Voicu, Florea, Soare, badea Bran, Coman și alții. — Ho! mă, destul! Dar cine este ... decât toți la voi în sat? — Cine-i mai mare? Badea Chițu; el este mai nalt decât toți; e atât de lung, încât mai ...

 

Ion Luca Caragiale - Înfiorătoarea și îngrozitoarea și oribila dramă din strada Uranus

... la Dumnezeu. În numărul din urmă, am fost făcut apel la sf. Karkaleki, patronul gazetarilor români, să pună o vorbă bună pe lângă atotțiitorul, rugându-l a ne trimite în această morte saison[xciv] , dacă nu vreo duzină de mici scandaluri, măcar câteva cazuri de ciumă, măcar o calamitate ... de cari presa română rămâne leșinată de tot. E drept că bunul creator n-a ascultat în întregime rugăciunea lui sf. Karkaleki; ciuma n-a venit, calamitate publică sau vreun cataclism nu s-au arătat; dar tot nu ne putem plânge că puterea dumnezeiască n-a ținut de loc seamă de exigențele presei române. Căci, iată că, îndată după apelul ce l-am făcut către sf. nostru patron și după intervenția acestuia în favoarea noastră, Dumnezeu ne trimise oribila dramă din strada Uranus, dramă menită să rămână ... fioroasă și oribilă dramă din strada Uranus, care a emoționat atât pe acei care citesc Moftul român cât și pe acei cari nu-l

 

Constantin Stamati - Roman din Vrancea în orașul Iași

... părea că nici știa. El era și bun și darnic, însă făr’ să măgulească, Și ochii lui rostea dulce, suflet duios și simțit, Căci deși-n oraș trăise, însă cu viața câmpească, Și cu-a naturii frumusețe, era mult mai mulțumit. În sfârșit, pe acest tânăr negreșit l-ar fi ales Mentor ca pe Telemah-Centaur, ca pe Ahiles. Deci el de-a sale talente nicicum nu se sumețește, Și deosebit ... simplu și curat, Cu al său păr ca de aur, în plete lungi rășchirat, Pe-a sa frumoasă față ca cu voal coperindu-l; Și făr’ să se încâlcească, tot în valuri se undea, Când zefirii ridicându-l și în verigi încrețindu-l Ca o cunună de aur pe a lui piept larg cădea. Iar în limpede izvoare uneori de se-ntâmpla Să-și vadă ochii ... Ca să nu trăiesc pe lume dacă el cu mine nu-i. Și dacă vreodinioară va avea ca să mai vie Romanaș flăcăul tatei, lovindu-l de mine dor, Apoi să mai trăiesc încă, mila Domnului să fie, Ca să-l ...

 

Alexandru Macedonski - Ospățul lui Pentaur

... aur scânteiază și s-arată Uriaș prin înălțime, răpitor prin meșteșug. Pe sfințenia tihnită stâlpi de umbră priveghează, Pe când flăcări parcă urcă din nisipu-n zare-ntins; Uși de bronz întredeschise pe-adâncimi ce-nfricoșează Întunericu-l frământă cu năluci de aur stins. Sfinxi pe socluri de-alabastru așezați pe două rânduri, De la scara care duce pe platforma de porfir, Roși ... vin să cânte din cimbal și din chitară, Pentaur ridică vocea, și pe harpa lui de bard Epopeea strălucită curge falnică și clară, Întrecându-se-n căldură cu privirile ce-i ard. ,,Sub Ateș căzut în cursă, maiestatea-sa se luptă, Părăsit de toți oștenii și aproape-nconjurat, Brațu-i ager ... luptă capii cu grozava-nvălmășeală, Călărimea nesupusă trăsnitoarei zăticniri, Printre pulberea ce urcă licărind de-năbușeală Pe monarc îl urmărește cu sălbatice răcniri. Tarekenas — l-acest nume se întoarce fiecare Către oaspetele tânăr mai frumos ca zeul Ra -- Vede-al regelui pericol, și sub două mii de care Uruind pe ... de panică cuprinși, Și Ramses, oprindu-și caii, dintre-oștenii asiatici Nu mai vede în picioare decât turma celor prinși." ,,Lui Ramses și Tarekenas slavă-n

 

Ion Heliade Rădulescu - Cutremurul

... viața-i mai cumplit. Ecclesia căzută e mută, surdă, tace. În van săracul strigă: "O, mater, ajutor!" E vitregă-a lui mater; pământul n-are pace, Să tacă biata oaie când lupul e păstor. Această Doamnă mare, a Domnului mireasă, Fierbinte la toți mater, odată consola Pe ... al omului fiu ține, Și lauda răsună prin mii de serafimi. Cea cu ochi mulți știință sunt iuții cherubimii, Ce va mări pe omul și-l va reîntregi; Și caritatea, pacea sunt blânzii serafimii, În care cel ce geme atuncea va trăi. Se vor scula și morții să stea la judecată ... laptele își mulge Și-și dă și a sa carne cezarului spurcat; Și capra e-ngâmfatul satrap care o smulge Și sângele i-l suge, când laptele-a secat. Veți fi d-a dreapta, popoli, când va domni Cuvântul. Răbdare, că într-însul cei umili ... e-ntre voi pace, Cuvântul iute vine, El numai după fapte va împărți și da; Căci cumpăna dreptății în dreapta sa el ține, Și fapta-n ea atârnă, și fapta va lua. Sudați, despicați brazda, nutriți lenea ce zace, Dați pâinea voi și vinul, le dați la câți le cer; Că ...

 

George Coșbuc - Cântecul redutei

... vinzi, Că sunt tot oșteni pe-alesul, De viteji le saltă fesul, Pitulați pe după grinzi. Se-ntind, nene, de căldură De le-ajung genunchii-n gură Mașală, cu ei te prinzi? Ce te uiți tu, că sunt goi? Așa-i turcu-n vitejie, Zvârle haina ca să fie Sprinten-foc, când e-n război. Dârdâiesc din dinți, mă, vere Lasă-i, mă, că-și fac putere Dinților, să muște-n noi. Și-ntr-o zi — să vezi acu — Dete-Osman porunci să-i puie Tălpilor la cizme cuie, Și-apoi, ce-o fi ... românii spre redute, Și să stai să-i mai încurci? Căpitanii-și pierd șalvarii, Fac mătănii ghinărarii, Că-i la deal, și-i greu să-l urci. Noi strigam atunci din tun: — "Ce fugiți, ca-n groaza furcii? Nu vă vin din urmă turcii ! Stați, și dați-ne tutun." Ei de stat n-au stat nici unul Dar ne-au azvârlit tutunul C-așa-i turcul, suflet bun... Acest cântec îl facui Eu, căprarul Păvăloae, Stând de strajă ...

 

Gheorghe Asachi - Zâna fabulei

... Gheorghe Asachi - Zâna fabulei Zâna fabulei de Gheorghe Asachi La cetitorul român Prin rostiri de adevăruri, ascunse-n cimilitură, Aduc ție-ntăia oară cu plăcere-nvățătură; În a vieței strâmba cale pe român să îndreptez, Prin lupi, corbi, furnici și broaște ...

 

Ion Heliade Rădulescu - La un poet exilat

... gonirea In veci fu spre slava mea." Aceasta este soartea acelui ce pășaște La templul nemuririi cu pas nemlădios: El merge înainte, și-n urma lui se naște Și prinde aripi slava în drum vijelios. Ți-e viforoasă calea, o mare de talazuri! Și-ntr-însa ai să-ntâmpini ... mai simțitor. De om fugi, păsărică, și cât poți te ascunde, Că el, și când se-ncântă de dulcele tău glas, Ș-atuncea viclenia, zavistia-l pătrunde, L-împunge și îl scoală p-un rar, dibuit pas. Te prinde, păsărică, te ține-n colivie, Cu tine se fălește în crunte desfătări. Ești ușurică, zboară și fugi de viclenie, Care e omul, OMUL, și însuși în oftări. Cu glasul ... că el însuși te prinde Și de odor te duce la chiar stăpânul său. Să nu te uiți la dânsul cum cumpără și vinde, Lasă-l în trândăvie și tu ia-ți zborul tău. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ivirea primăverii, privighetoare, cântă! La întuneric spune-ți și păsul, ș-al tău dor; În umbră deasă ...

 

Vasile Alecsandri - Doina oltenească 4

... Vasile Alecsandri - Doina oltenească 4 În noaptea Sântei-Mării S-au vorbit vro trei copii S-apuce-n codrul de tei Să cerce de-s voinicei. Pe unu-l chema Ciocan Ș-avea-n mână-un buzdugan, Pe-al doilea Busuioc Și ținea potera-n loc. Iar eu mă numeam Mihai Și săream pe șapte cai De striga Craiova vai! Șapte ani am haiducit, Pe ciocoi am îngrozit, Dar pe ...

 

Alexandru Vlahuță - Un suflet larg să mă-nțeleagă

... mă-nţeleagă Un suflet larg să mă-nțeleagă de Alexandru Vlahuță Un suflet larg să mă-nțeleagă, Să fiu al lui, să fie-al meu, L-am căutat o lume-ntreagă, Și-l caut, și-l visez mereu. Te-oi fi-ntâlnit vrodată-n cale, Prietin pururi așteptat, Sub raza gândurilor tale O clipă poate-am lunecat... O clipă, și în juru-mi iarăși Pustiu și noapte s-a ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>