Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FI��E
Rezultatele 901 - 910 din aproximativ 2261 pentru FI��E.
Vasile Alecsandri - Istoria unui galben
... zbârnâiau, țiuiau și se sfădeau de moarte. Să mărturisesc că m-au apucat fiori reci în fața acelei minuni, nu socot că a fi vreo rușine din parte-mi, pentru că nu sunt deprins a trăi printre spirite. Spun drept că atunci m-am crezut înconjurat de ... supuși acelor crude pravili ale soartei. Fierul că-i fier și încă ruginește, dar noi care suntem meniți prin însăși firea noastră a fi jertfa lăcomiei oamenilor! GALBENUL: Îți aduci aminte, scumpa mea, de-acea epocă fericită când ne-am întâlnit în buzunarul căpitanului Costiță?... Sufletele noastre erau făcute ... prilej a face multe însemnări și descoperiri asupra oamenilor. M-am folosit mult de privilegiul ce avem noi, banii de aur, a fi strânși cu scumpătate la pieptul lor, pentru ca să le cercetez și să le cunosc inimile de aproape; și tu, iubita mea, știi ca și ... boierinaș ce-i vânduse grâu, am suspinat multă vreme gândind la tine, la fericirile pierdute ale dragostei noastre și crede-mă că dacă mi-ar fi fost cu putință mi-aș fi ...
George Coșbuc - Perirea dacilor
... de vin în țară Ce să bem noi? Petroleu? Regele cu vorba rară: Oh, Sarailie-al meu! Tu cunoști pe Leon papa, Vorba lui mereu e: Apa! Rege mare! Mai cu-ncetul! Apa-i lucrul cel mai bun, După cum Pindar poetul, Popa Kneip și mulți o spun, Însă dacii, ca ... De strămoși ne-or recunoaște: Apa-n burtă face broaște! La o mie două sute După Crist! Iar noi suntem Morți de tot, când ni-e ulciorul Gol o zi, ca la golani, Cum deci îi vom duce dorul Treisprezece sute de-ani! Pân-atunci ne ia tătarul, Tot cu gând ... curând Și cu fețe-ngălbenite Se privesc pe rând, pe rând. Rege, asta-i vrăjmășie! Ce ne dai să bem leșie? Auzim că mult li-e dragă Celor scoborâți din Crum Un lichior ce-i zice bragă Și și-o-mpart de cinci pe drum. Da! Întâi când am văzut-o ...
Garabet Ibrăileanu - Addenda la privind viața
... inspiră groaza de moarte. De aceea oamenii lipsiți de sentimentul trecutului sunt mai bravi în fața morții. În viață fiecare purtăm un steag pe care e scris cu litere mari: Eu ! Culmea discreției este să știi să-ți ascunzi discreția. Animalele casnice devin pentru unii din noi persoane, față cu care ... va putea descoperi de ce anume lucru ne temem, când ne temem de moarte, cum nimene n-ar putea spune ce vrea, când ar putea fi întrebat, mai înainte de a se naște, pentru ce dorește viața. Numai proștii sunt destul de inteligenți ca să nu-i înșele iluziile ...
Ion Luca Caragiale - 1907 din primăvară până'n toamnă
... bună parte. Astăzi, cînd oricine are dreptul a se preocupa de marile noastre probleme de Stat, i se pare autorului că n'ar fi nepotrivit să-și publice articolul așa cum l'a așternut el pe atunci, cu un adaus, ce se impune acuma, o jumătate de ... mai la vale. BUCUREȘTI Tipografia ziarului "Adevărul" str. Sărindar, 11 1907 Capitolul I Europa era deprinsă de atîția ani să știe că tînărul Regat Romîn e cel mai solid element de civilizație între Statele balcanice, iubitor de pace și bună înțelegere, atît în relațiile claselor sale sociale, cît și în relațiile ... de avuție națională, într'o proporție infimă, aproape neglijabilă față cu producția agricolă. Pămîntul țării este stăpînit: de propietarii mari; între aceștia, cel mai mare e Statul; apoi Coroana, cu domeniile de apanaj; fundațiile de binefacere, ca Eforia Spitalelor; cele culturale, ca Academia, etc.; și marii propietari particulari; de propietarii mijlocii ... și dăscălași, popi libercugetători și răspopiți, învățători analfabeți - toți teoreticieni de berărie; - după aceștia, mari funcționari și impiegați mititei, în imensa lor majoritate amovibili. (Comerțul e cea mai mare parte în mîinile străinilor: în Moldova, evrei; în Muntenia, greci, bulgari, albaneji, romîni supuși unguri, toți străini fără drepturi politice, nici comunale ...
... de-unde să-nceapă, Căci pe rând și-astupă gura, când cu gura se adapă; Unu-n brațele altuia, tremurând ei se sărută, Numai ochiul e vorbareț, iară limba lor e mută, Ea-și acopere cu mâna fața roșă de sfială, Ochii-n lacrimi și-i ascunde într-un păr ca de peteală. V S-au ... Și zăpada viorie din obrajii tăi subțiri - Apoi noaptea lor albastră, a lor dulce vecinicie, Ce ușor se mistuiește prin plânsorile pustie... Cine e nerod să ardă în cărbuni smarandul rar Ș-a lui vecinică lucire s-o strivească în zadar? Tu-ți arzi ochii și frumseța ... pe capătu-unei laiți, Lumina cu mucul negru într-un hârb un roș opaiț; Se coceau pe vatra sură două turte în cenușă, Un papuc e sub o grindă, iară altul după ușă; Hârâită, noduroasă, stă în colb râșnița veche, În cotlon torcea motanul, pieptănându-și o ureche; Sub icoana afumată ... coada sfredel și cu bețe-n loc de labă, Cum mai bine i se șede unui purceluș de treabă. O beșică-n loc de sticlă e ...
Mihai Eminescu - Călin (file din poveste)
... de-unde să-nceapă, Căci pe rând și-astupă gura, când cu gura se adapă; Unu-n brațele altuia, tremurând ei se sărută, Numai ochiul e vorbareț, iară limba lor e mută, Ea-și acopere cu mâna fața roșă de sfială, Ochii-n lacrimi și-i ascunde într-un păr ca de peteală. V S-au ... Și zăpada viorie din obrajii tăi subțiri - Apoi noaptea lor albastră, a lor dulce vecinicie, Ce ușor se mistuiește prin plânsorile pustie... Cine e nerod să ardă în cărbuni smarandul rar Ș-a lui vecinică lucire s-o strivească în zadar? Tu-ți arzi ochii și frumseța ... pe capătu-unei laiți, Lumina cu mucul negru într-un hârb un roș opaiț; Se coceau pe vatra sură două turte în cenușă, Un papuc e sub o grindă, iară altul după ușă; Hârâită, noduroasă, stă în colb râșnița veche, În cotlon torcea motanul, pieptănându-și o ureche; Sub icoana afumată ... coada sfredel și cu bețe-n loc de labă, Cum mai bine i se șede unui purceluș de treabă. O beșică-n loc de sticlă e ...
Alexandru Macedonski - Sonetul din zări
... din zări cumplite — din trista țară-n care Mimosa simțitoare ori lotusu-azuriu Sunt serbede vedenii închise-ntr-un sicriu, Iad negru unde viața e plânset sau oftare. Acolo e târârea o lege pentru-oricare Și toți sunt stârpitura grozavului pustiu... Din tot ce-a fost pe suflet nimic nu mai e viu Decât un smârc de vicii și altul de-aiurare. Și totuși împotriva prostiei rânjitoare, Sub ura pentru rază și ura pentru floare, Sub noaptea ...
Petre Ispirescu - Voinicul cel fără de tată
... opri. Ea simți că corabia nu mai merge; sta pe loc. Până la ziuă, îi tâcâi inima de frică, neștiind pe ce țărmuri se va fi oprit. Când se lumină, văzu că corăbioara poposise de marginea unei păduri. Ieșind la uscat cu copilașul în brațe, rătăci încoa și-ncolo prin pădure ... nu știm cum ne va mai aduce și pe noi Dumnezeu. Voinicului îi păru bine de astă întâmplare, mai cu seamă, gândea el, că va fi barim o slugă în curte care să ție de urât mă-sii, în lipsa lui, și să-i dea ajutor în trebile casei. Nu-l ... zile, pe când voinicul era la vânătoare, și o întrebă, dară se prefăcu că vorbește cu sfială: - Cum bag de seamă, stăpână, nu prea ți-e bine? - Nu mi-e bine, mă băiete, căci mi-e dor d-alde tata și d-alde mama, și de țara mea. Vezi că eu sunt fată de împărat, și pentru o năpaste ce a ... dumitale, stăpână; dară n-are cine se duce să-l aducă. Și îi spuse o sumedenie de minuni ce făcuse leacul ce zicea că ar fi ...
Cezar Bolliac - Muncitorul (Bolliac)
... am iubit. Prin negura vieții zării eu o lumină : În drumu-mi singuratic, o fiică orfelină Trimise Providența. O ! Roua primăverii, ninsoarea afînată Nu poate fi ca dînsa, ca dînsa de curată !... Mi-am pus în ea credința. Dup-o țintire, ochii în jos ni se lăsară Și sufletele noastre de ... mai mare bucurie De ceea ce-am simțit ! Eu îi ziceam adesea, sorbind a ei suflare : — «Vezi lumea asta, dragă? oricît e ea de mare, De noi este străină ; Pe nimeni nu îl doare, și nimănui, nu-i pasă De ne-o fi rău sau bine... Vin', vin', să facem casă, Sărman și orfelină. Stingheră turturică prin crînguri rătăcită ! Îți voi clădi eu cuibul în care-i fi ... ferită De frig și vijelii. Voi alerga eu, dragă, ca să-ți aduc de hrană, Îți voi aduce toate : îți voi aduce mană — Vom fi în veselii.» Și-mi răspundea copila : — «Și eu, cu sîrguință, În lipsa ta, voi face ce-o sta-n a mea ...
Ion Luca Caragiale - Înfiorătoarea și îngrozitoarea și oribila dramă din strada Uranus
... și oribila dramă din strada Uranus de Ion Luca Caragiale Nu știm dacă Moftul român are vreo trecere în fața cititorilor, dar suntem convinși că e bun la Dumnezeu. În numărul din urmă, am fost făcut apel la sf. Karkaleki, patronul gazetarilor români, să pună o vorbă bună pe lângă atotțiitorul ... măcar câteva cazuri de ciumă, măcar o calamitate publică sau un cataclism, un mare scandal cosmic, fără de cari presa română rămâne leșinată de tot. E drept că bunul creator n-a ascultat în întregime rugăciunea lui sf. Karkaleki; ciuma n-a venit, calamitate publică sau vreun ... după intervenția acestuia în favoarea noastră, Dumnezeu ne trimise oribila dramă din strada Uranus, dramă menită să rămână în analele criminologiei universale, după ce va fi înviorat leșinata presă română, măcar pentru o lună de zile. O lună! o lună întreagă salvată! Ascultați țigănușii pe stradă: „Drama din strada Uranus ... pune sub presă, reporterul nostru special află chiar de la nenorocita victimă a îngrozitoarei drame din strada Uranus că ea nu s-ar fi sinucis de bunăvoie, ci că o mână criminală, al cărui [sic] nume ne scapă încă, dar care, desigur, grație neobositului și inteligentului jude de instrucție ...
... Alexandru Macedonski - Vasul Vasul de Alexandru Macedonski Vasul e de aur virgin scânteiat cu plăci de nacru, Încrustat cu pietre scumpe, zvelt, dar trainic ca un bronz; Și, cuprindă ambrozie sau poșircă de vin ... și sacru. Floare-aproape nereală se înalță hieratic, O splendoare ca de soare răspândește împrejur, Magistral și rece vecinic, deși viu ca un jeratic, Nu e simț sub al său farmec să-i mai poată fi sperjur... Floare-aproape nereală se înalță hieratic. Gestul lui e o minune, gura lui, rubin și perle, Corpul tot, plasticitatea unor zile ce s-au dus, În gâtleju-i paseri rare se îngână-ncet cu ... merle, Ș-orice limbă amuțește, ș-orice suflet e sedus... Gestul lui e o minune, gura lui, rubin și perle. Să bei viața-n el e dulce sau să bei sleirea forței... Dar ascundă sau Tenedos, sau otravă și puroi, Chio roșu, sau miresme, — meargă tot în voia sorții, -- Când ...