Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FACE CE VREA
Rezultatele 901 - 910 din aproximativ 1603 pentru FACE CE VREA.
Ion Luca Caragiale - Dintr-un catastif vechi
... povestindu-ni-le din viu grai. Să începem cu scandalul menit să... Urlă Bucureștii. Încotro te-ntorci tot de pățenia arhipăstorului vorbesc oițele și berbecii. Ce-i lipsea?... Ce n-avea? ce cu gândul nu gândise când era arhondar la Cernica și pe urmă mai mare peste vătășia de țigani de la Cozia... Și ce om voinic! ce bărbat arătos! ce barbă cuvioasă! și ce venit frumos: peste șaptezeci de mii de galbeni pe an! Dar duhul cel rău, pizmașul, s-a însărcinat să turbure liniștea robului lui ... — Să nu mă nenorocești, doftorașule! Arnăuții l-au ridicat de subțiori, l-au așezat și l-au legat bine pe un jeț, cum se face la orice mitropolit pentru îngropăciune. Pe urmă, a venit feciorul cu un lighenaș cu săpun și cu briciul — să-l rază. Bolnavul ... trei zile. După aceea, feciorul a adus pe tavă dulceață și cafea, iar părintele, om politicos, a zis: — Da de ce vă mai supărați, taică? La trei zile, polița a fost achitată. De atunci bolnavul tot nu mai
Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia
... mă literaturii, n-am vânat glorie sau profit. Am scris, pentru că-mi plăcea a scrie. Singurul impuls a fost inspirația ce-l cuprinde pe omul cult în zorile tinereții sale. Această flacără cerească, ce revarsă dulcea ei lumină peste primăvara vieții omenești, cu toate că se stinge la bătrânețe, ne urmărește încă și atunci ca lumina unei stele, ce ... ca pe viitor, cât mă vor sluji încă puterile mele intelectuale, să mă consacru exclusiv literaturii române. Poate că limba din scrierile mele române va face asupra cer¬curilor noastre literare, mai ales însă asupra supremului nostru areopag literar de pe malurile Dâmboviței, o stranie impresie. N-am putut scrie altmintrelea ... o în limba rusească, precum amintisem mai sus. Doresc ca amintirile mele să deie vânătorilor români, care nu cunosc încă Basarabia, o idee despre bogățiile ce le-a conținut acest binecuvântat petic de pământ înainte de 40 de ani, bogății ce azi sunt dispărute, lăsând în memoria încă¬runțiților băștinași impresia unui vis fermecător. NOTE S-a publicat în fruntea volumului Răsunete din Basarabia ... ...
Dimitrie Bolintineanu - Mustafa-Pașa
... Soarele-apusese. Lupta tot urma; Dar împinși, românii, spatele-nturna. Iar Mihai Viteazul la ai săi cuvântă — ,,Un român de moarte nu se înspăimântă. Ce vor face oare slabele femei, Dacă voi dați dosul, o, vitejii mei." Zice și soldații, rușinați, se-nturnă... Domnul pasă-n frunte; toți cu fală-l urmă ... Oștile-n mirare privesc și s-adun. Caii lor resaltă, armele răsun. Se fărâm pe zale far' să verse sânge. Domnul schimbă-ndată spada-i ce se frânge. Pașa trage-atuncea paloșul tăios. Fierul sparge zaua domnului frumos. Pașa se doboară sub o lovitură Și cu viața pierde sângele pe gură ...
... Ioan I. Ciorănescu - Paiaţa Paiața de Ioan I. Ciorănescu Informații despre această ediție Viața câteodată îmi pare o paiață Cu buzele făcute și văruită față Ce vrând prea mult să râdă, se strâmbă dureros, Cu clopoței în mână și hainele pe dos, Jucând schimonosită, chemând fără-ncetare : Veniți ! Nu e durere ...
Dimitrie Bolintineanu - Țiganii liberați către evrei
... p. 5. Ni s-a spus și nouă, liberați țigani, Că vreți și voi drepturi în țară, târtani! Iată nebunie! Atât vă lipsea! Ce-ați face cu ele dacă le-ați avea? Ați face ce face cu ele țiganul Ce cântă din scripcă și bate ciocanul. N-ați fi nici miniștri, n-ați fi nici primari, Ci ați fi ce sunteți, birtași, cârciumari. Pe voi nu vă-alungă ca nebotezați Ci numai ca oameni încă nespălați! Noi ne dezrobirăm de mult de stăpâni, Avem tot ...
... a ieșit de după masă Îmbujorat de vin și-aprins. Și până să băgăm de seamă, Vântoasele-și făcură rost— Și dacă nu știu eu ce-a fost, Atunci eu nu știu cum mă cheamă! În curte el de vorb-a stat Cu doi flăcăi. Și vezi ... făcu-n văzduh roșeață Ca-ntr-un pahar cu sânge-umplut — Băiatul meu era pierdut Când s-a mai limpezit de ceață! Ce-a fost apoi — la Dumnezeu Sunt toate câte sunt să fie! Ce-a fost apoi, pământul știe; Dar spui ce-am auzit și eu — Că l-au văzut fugind orbește Se jură vameșul, de-i ceri, Și doar el nu-i copil de ieri ... purtat de-a rândul! Și-acolo, într-al treilea sat Bătu-n ferestre la o casă — Ei, vezi, și să te miri ce spun: din om întreg te fac nebun, Și din voinic, neom te lasä. Ei spun așa ca s-a ținut Cu văduva din ... ochii-n cap! Și i-au mai supt Și glasul, ca pe muți lăsându-l; Iar noi din gură-i n-am putut S-aflăm ...
Dimitrie Anghel - Moartea babacului
... ori ridiculul vieții care lasă urme, nu poate alunga ironia ce se așază la căpătîiul postumului, nu e în stare să biruiască zîmbetul de veselie ce-l resimți in fața anumitor aspecte ale naturei, căci natura, în felul ei, nu e nici tristă, nici veselă, ci așa cum o ... lui căsuțe din Iași și să-și încredințeze viața și averea pe mîini străine. La început, doi-trei ani a mers, dar după ce banii au fost cheltuiți, ce-au fost zilele și nopțile bietului bătrîn nimeni nu știe. Uitat și părăsit zile întregi, fără mîncare, nespălat și murdar, așa trăia sărmanul. Vigoarea ce ... nici astîmpăr, ușernica umbră care colindă toată lumea și umblă toate drumurile, s-a oprit și la geamul patriarhului, să-l mai vadă ce face, și, învinsă de milă, l-a dezrobit de zile. Abia mai aplecat pe un umăr i-a rămas capul bătrîn, și ... de care nu știuse nimeni și pe care îl uitau cu toții, chinuitul de ani, sărmana gură inutilă urma acum să surîdă printre flori. Din ce în ce
Constantin Negruzzi - Melancolie (Negruzzi)
... o plăcută mângăiere; Noi iubind compătimirea ce ei vor a ne-arăta, Aflăm vie mulțămire lângă dânșii a ofta. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . S-ascultăm, ce se aude? Ce nou glas răsună oare? A dumbrăvii cântăreață, gingașa privighetoare, Prin accente iscusite rădiul tot a încântat; Ascultând-o simt că-n ... zilei ostenește tânjitoarele-mi vederi; Ochiul meu muiat în lacrimi află mai multe plăceri Când pe nori d-azur și aur căutând se obosește Lumina ce nu se vede, dar tot încă se simțește: Ziua astă care moare, noaptea care s-a întins, Umbra cea misterioasă ce pădurile-a încins, Dulcea paserei cântare ce treptat se micșurează, Trandafirul ce s-ascunde, râul care murmurează, Șesul, câmpii ce de umbră peste tot s-au învălit, Răcoreala ce răvarsă un văzduh îmbălsămit, Luna galeșă ce-ncepe să se nalțe cu trufie, Arătându-și printre neguri a sa frunte argintie, Linul zuzet ce din apă se rădică cu amor, A nemernicei bufnițe cântecul îngrozitor, Aduc multă alinare la a inimii durere, Și sub vălul ... ...
Constantin Negruzzi - Dervișul
... o cabaniță bogată, vizirul este mbrăcat Și d-arnăuți nalți ca munții împregiur încungiurat, Norodul strigă: mașala! Iat-un bătrân derviș gârbov prin norod își face loc, Merge la Ali d-a dreptul și-i ia calul de dârlog, Ș-apoi acest fel îi grăi: "O, tu, înalte vizire ... blestemat! Făclia-ngropării tale a-nceput a lumina, O moarte cumplit-amară plutește d-asupra ta, Ca un năluc înfricoșat. Tu ce te adăpi cu lacrămi și-n sânge te tăvălești. Care îți zidești seraie cu ciolane omenești, Ceasul ți s-a apropiat. Capul tău ... ți păcatul și aminte-ți aducând De muncile care le ai dat. Acestea-i să le tragi toate fără să-ți poat-ajuta Flota ta ce numeroasă, tunul din cetatea ta Și toată oastea câtă ai, Măcar de ți-ai schimba nume precum jidovul înstrăinat Ca să-nșăli îngerul negru în ... poți întră în rai." Aii avea lângă dânsul o sabie, un iatagan, Trei pistoale, o carabină ce tuna ca un vulcan, C-a face ...
Ion Luca Caragiale - Un nou plagiat Zola
... literară a lui Zola e un stabiliment model. Nimic mai instructiv decât vizitarea acestei fabrici de la Medan . Ia să vedem puțin cum se face acolo pentru a se modela materiile prime, a se spăla cârpele strânse, a se utiliza petecele și a ... pe public să crează că întreprinzătorul industrial al Romei era cât p-aci să se prăpădească din pricina unei munci de ciclop. A! ce mai foc de cuptor! ce zgomot de ciocane și de nicovală! ce gesturi zbuciumate! ce năprasnice opinteli! sudoarea curgea de pe fruntea încrețită a Maestrului, și brațele-i răsuceau metalul cald, pe când picioarele i se-nglodau în ... coups symboliques sur le crâne de LĂ©on XIII, glacĂ©, rigide, Ă©tendu sur son lit, entourĂ© de sa cour pontificale! Ah! taper enfin Ă ce mur de cerveau, pour ĂȘtre bien certain, que rien ne repondait plus, qu’il n’y avait rien lĂ dedans que de la nuit et ... Cu toată critica, însă, succesul lui Zola nu poate suferi nimic, și succesul legitimează tot, de la opincă până la vlădică. Cu Zola se întâmplă
Vasile Aaron - Istoria lui Sofronim și a Haritei cei frumoase
... ediție Fragmente. Ci acea odihnă nu fu delungată, Fiindcă iubirea vrăjmașă s-arată. Îi strică odihna, liniștita pace: În cuget, în minte schimbări mari îi face: Harite Margoala lui Aristef pruncă Într-a Ioaninei răsfățată luncă Și dintră oricâte Miletul fecioare Cu minte înaltă, fire zburătoare. Dintră toate câte ... nghinate, Tăcând despre alte daruri de sus date, Să creadă întocma Platon pe sine Ca Orfeu la cântec sau doar și mai bine. [.............................................................] Zărind-o, ce rod și ce folosire? Dorul, para, focul, ațâțat în fire. Cu toate acestea a lui iscusință Cinste, îndrăznire, veste și știință Îi deschise casa lui Aristef ... acestea le știa prea bine, Avea mare frică și grije de sine. Știa că de iasă lucrul la iveală, Dânsul va să peie fără îndoială. Ce pământ să facă? trăbuie să piae Sau ieșit din minte lumea-n cap să iae. Sau să să ivească odată afară Cumplita mișcare și nestânsa ...