Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AI SĂ
Rezultatele 901 - 910 din aproximativ 1886 pentru AI SĂ.
Garabet Ibrăileanu - De dragoste
... ca trup, ca simțire, ca minte. Așadar, afinitatea dintre doi oameni, ca să fie completă, trebuie să fie din aceste trei puncte de vedere: trebuie să fie afinitate fizică, ca să zic așa, adică fiecăruia dintre cei doi să-i placă celălalt ca fizic, să-i placă fața așa cum este ea, cu gura, nasul, ochii etc., trebuie să fie afinitate de simțire, adică să simtă bucurie și întristare cam în aceleași împrejurări, trebuie să fie afinitate de minte, adică să gândească la fel, să aibă aceleași idealuri, aceleași concepții în diferitele chestii. Această afinitate însă nu trebuie să fie numaidecât completă, ci numai într-atât întru cât sufletele lor să nu se contrazică. Și aceasta cu atât mai mult, cu cât azi este cu neputință să existe un om complet din punct de vedere sufletesc și, prin urmare, există nevoia de a-ți căuta completarea în alt suflet -- în ... pentru natură; eternitatea splendidă a universului, exasperând în om conștiința obscură a vremelniciei lui. De aceea tragedia celor patruzeci de ani ai bărbatului, când moartea începând să ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Domnița Voichița
... pe maluri, cu priviri severe pândindu-se în ceas avan. Se ceartă între dânșii frații Români ce-s fiii unei nații coborâtoare din bărbații viteji ai marelui Traian. Căci iată, al Moldovei Tată, Ștefan, erou între eroi, slăvit de românimea toată, cu vodă Radu să se bată pornește astăzi în război, În multe bătălii călită, oștirea lui stă pregătită Și-așteaptă al poruncii semn. Iar Ștefan astfel își cuvântă Înflăcăratul ... n tânăr pieptul el Căci dorul libertății o ucide. Obrajii-s pali. Dar în priviri livide Se-ascund răzvrătitoarele scântei. Ci nu sta întristată... Doar să vrei Și poarta temniței se va deschide! Lermontov: Vecina În vremi ce sunt demult purcese, pe-un câmp paraginei lăsat, ai Genovei negustorese feciori cetate-au înălțat. Dar nu știm nici de ce-o zidiră, nici pentru cine și nici când. În ea muntenii locuiră, apoi ... aici vii toată tihna să mi-o strici! Om rău, cum oare te înduri de tată să desparți o fiică Și țara ca un hoț să-i furi Și stăpânirea să i-o iei? Ce mârșăvie venetică te-aduse iar în ochii mei? Hai, fugi din cale-mi! Pleacă! Piei! Ștefan: Cu multă vreme înainte, Voichițo ...
... unui om, când, în realitate, ele nu se pot produce nici chiar prin voința unanimității oamenilor. Trebuie teren favorabil arborelui, trebuie apoi arborele, trebuie apoi să înflorească arborele, floarea să lege, pentru ca să ai fructul. 16. Anotimpul obosiților e toamna. Din cele 24 de ceasuri ale zilei, timpul care se potrivește mai bine cu sufletul lor e amurgul și ... am progresat atât de excesiv, ne-am dezanalizat atât de mult, comprehensiunea și inteligența sunt atât de complet tovarășele noastre de orice moment, încât, ca să ne mai virilizăm, ca să nu ne stingem din prea mult abstracționism ar fi nevoie de o doză de gorilism. De fapt -- și chiar când pe spirala progresului ne aflăm ... dacă soarele ne mai îngăduie măcar un milion de ani de existență... 26. ...atunci când aceeași idee le vine la doi oameni, ea are sorți să fie adevărată, oricât de curioasă ar părea. 27. Moralistul face observații asupra sufletului și a conduitei omului, caută cauzele stărilor sufletești tipice etc ... al nostru.) Firește că rar cineva e numai una sau alta. Și dacă există analiști, care nu-s moraliști, ca Dostoievski, nu există moraliști care ...
Nicolae Filimon - O cantatriță de uliță
... sprîncene negre magnifice, dinți albi ca avoriul, pieliță brună și o capelatură încîntătoare; avea o statură înaltă și mișcări pline de demnitate; iar după învestitură ai fi crezut că e una dintre damele cele mari, cînd își fac preumblările lor matinale; o pălărie de paie acoperea fața ei fără să o poată ascunde, iar după maniera cu care ținea chitara, singurul instrument ce arăta meseria ei, ai fi crezut că este muza Euterpe iar nu o sărmană creatură ce cînta ca să poată viețui. De la prima vedere, Iulia produse în mine o vie impresiune; de aceea, pe timpul cînd ea să ocupa cîntînd, eu o contemplam întocmai ca pe o madonă de Rafael; iar cînd ieșea din sală, ochii mei plini de ardoare o urma pînă ... adunare, eu însă o penetrasim pînă la profunditatea interiorului ei. Reflectai puțin asupra situațiii, apoi zisei: cîți amanți oare nu pierd stări întregi, numai ca să placă unor aventuriere! De ce eu să nu fac un mic sacrificiu pentru o femeie onestă, pe care o iubesc? Dar tocmai pe cînd filosofam astfel, simții o aură dulce că lovește ... mi un tînăr italian care îmi dete o scrisoare, în acești termeni: „Fugi de amicii dumitale din Livorno, ei sunt cei mai mari pungași ...
Cincinat Pavelescu - Mama (Pavelescu)
... de recunoștință când, pronunțând cuvântul Mama, evocă ființa iubită ce se apleacă înfrigurată de griji peste leagănul copilului sau peste nădejdile adolescentului? Dați-mi voie să smulg eu o frunză din laurii ce încununează frunțile voastre de aleși ai muzelor, de învingători ai vieții și s-o las să-și tremure mângâierea târzie peste frunțile acelor mame care n-au trăit ca să împărtășească gloria voastră, sau s-o depun cu multă evlavie la picioarele celor care, fiind în viață, au făurit din suferințele lor neștiute sufletele și ... și se stinge, sporind parcă și mai mult întunericul nopții. De atunci o plâng mereu și nu mă pot mângâia. Nici un copil nu știe să-și iubească părinții destul, și pedeapsa lor este de a-și da seama prea târziu că nimeni n-o să
Ion Luca Caragiale - Intelectualii...
... aleșii le-au putut pricepe, și asta a făcut un mare bine public: încet-încet, și din ce în ce mai numeroși, începură să iasă, din rândurile poporului, o sumă însemnată de tineri a căror vocațiune era să fie intelectuali. Până aci, nu se știuseră număra, neavând un semnal de raliare, o eclesie. Aceasta a fost perioada clasică a intelectualilor ... din dezbaterile și conferințele intelectualilor, pot face marț pe un profesor de universitate, mai ales dacă l-or lua repede. Dar mai la urmă, o să mă-ntrebi dumneata: — Bine, după câte mi-ai scris aci, cam înțeleg eu ce sunt intelectualii; dar atâta nu mi-e de ajuns; aș voi să-mi dai o definițiune mai scurtă și mai limpede; să-mi spui deslușit: ce este un intelectual? — Bucuros, răspund eu; iată: Omul care desprețuiește orice ocupație de imediată utilitate și pentru el și pentru ... putea stoarce binele ei din sânul naturii, din sânul mamei crude, care mai totdeuna trebuie apucată strâns în clește, canonită, bătută până la sânge, ca să-ți dea o picătură de lapte. Ei!... Intelectualul e prea blând fiu ca ...
... încă de la început, Cotadi, cu ocazia instalării mecanismului, nu era dispus să facă nici o concesie, probă că pusese pe un zugrav de firme să-i scrie pe acel capac: „Murdăria oprită". Se mai știe despre Cotadi că se hrănește numai cu ouă de furnici, pe care le introduce ... este astupat timp de șase luni pe an cu un dop de sticlă de șampanie, pe care de câte ori îl trage afară, se încearcă să-l împartă în loturi inalienabile și să-l distribuie populațiunii rurale, sperând că va putea rezolva în acest mod, cu totul empiric și primitiv, delicata și complicata chestiune agrară... Despre originea și ... la mahala și care zilnic îi trimite scrisori pline cu epigrame spirituale compuse în dialectul macedonean, precum și pachete mici cu tărâțe, sperând prin aceasta să-l abrutizeze și să-l facă să renunțe de bunăvoie la partea de moștenire ce i s-ar cuveni după moartea ei. Toate acestea ea i le trimite printr-un băiat foarte ... dușumea cu muchea capacului de pian, nu a putut reuși încă să pună în nedumerire pe naivul care a avut imprudența ...
Grigore Alexandrescu - Rugăciunea
... nestrămutat. Când soarta mă apasă, cum și când îmi zâmbește, Când veselă m-ajută, când aspră mă gonește, Sa pot fi neschimbat. Mândria-n fericire să nu mă stăpânească, Mâhnirea în restriște să nu mă umilească, Dreptatea să o știu. Conștiința să-mi fie cereasca ta povață, Prin ea tu mă-ndreptează, și când greșesc mă-nvață Cum trebuie să fiu. Fă să doresc de obște al omenirii bine, Să mă cunosc pe însumi, și altul decât tine Sa nu am Dumnezeu. La oameni adevărul să-l spui fără sfială, De cel ce rău îmi face, de cela ce mă-nșeală Să nu îmi răzbun eu. Și fă ca totdeauna al meu suflet să vază Lumina așteptată, a nemuririi rază, Dincolo de mormânt, Acolo unde viața cea veșnică zâmbește Sărmanului acela ce-n viață pătimește, Gonit pe ... cum că lumea noastră între globurile multe, Ce sunt pentru mărirea-ți cu un cuvânt făcute După un veșnic plan, Nimica înainte-ți nu poate să se crează, C-așa de puțin este ș-atâta însemnează Un val în ocean. Cunosc cu toate-acestea și văz cu-ncredințare Că-n fapta ...
Ion Heliade Rădulescu - Coconul Drăgan
... va veni?--o să vie , mă! Mergi de-ți îndreptează hârtia, ticălosule, și prescri-o bine; vezi de pune stigmes d-alea mai multe, ca să se înțeleagă mai bine. Într-o zi coconul Drăgan sta la vorbă, adică la taifas, cu un favorit al său foarte pricopsit — pentru că ... mai vârtos e foarte amator de limba românească: când o vede împestrițată și corcită, îi place de minune și urăște pe toți câți se ocupă să o curățe și să o reguleze. Câte-trei se făcură o treime ca aceea. Iată și un scriitor din cei juni, smerit și plin de geniu — pentru că ... nu știu ce se vorbea despre Regulamentul organic , sau drept politic . Coconul Drăgan, ce asculta ca un cotoi în cenușă, ardică capul și zice junelui să îndrepteze vorbele organic și politic și să puie organicesc, politicesc. — Ce ziceți, domnilor, n-am dreptate? — Ai dreptate, ziseră deodată amândoi dalcaucii. Atâta aștepta s-auză și coconul Drăgan, căci dumnealui are și bunătatea asta de a nu prea se ... p-aici, îți zic venetic , iar nu veneticesc ; și dumitale, cocoane Drăgane, de când ești în slujbă, zău, toată lumea îți zice lunatic; crede-ma,
... duce prin lumină săltând din nor în nor, Se prinde de aripa ce zboară mai ușor, Iar noaptea rătăcește afund din stele-n stele, Cătând să-și vază visul cu ochii printre ele. Ce vis?... El ce trăise ca șoimul izolat, Din răvărsatul vieții pe lume-nstrăinat, Crescut în înfrățire cu ... și iute-n câmp sărea, Dar bivolul sălbatic de-aproape-l urmărea, Răgând, mișcând din coarne, plecându-și fruntea largă, Cercând pe cal din fugă să-l prindă și să-l spargă. Briar zări copila!... Viu fulger se izbi Zvârlind în bivol ghioaga menită de-a-l zdrobi. Se puse drept în cale ... frânse coarda-n luptă, sucind-o să-l răstoarne, Iar bivolul rămase pe iarbă neclintit... Atunci copila dulce i-au zis cu glas uimit: "Voinice! să ai parte în viață de iubire!" Ș-au dispărut din ochii-i precum o nălucire. IV Briar din acea clipă trezit, transfigurat, E dus cu mintea ... peste plai... Ah! unde-i cea minune sosită de la rai Ce-n inimă-i vărsat-au o mult fierbinte rouă Și l-au făcut să ...
Constantin Negruzzi - Flora română
... în aerul liber, ci numai acele ce stau închise în dosul geamurilor, cum sunt ale mele sărmanele, pe care, de frica răcelii nopților, nu va să le scoată din închisoarea lor. Pană atunci grădina mea e goală, și de voiesc a vedea flori trebui să mă duc în florărie. Acum însă am buchetul d-tale pe care am să-l studiez cu mare băgare de seamă, ca să nu mă mai mustri că nu sunt română. Dar ian spune-mi, ce ți-a venit să-mi trămiți mintă, lemnul Domnului și busuioc? Nu cumva m-ai luat de vro preoteasă? Să lăsăm gluma. Aștept al doile transport de flori, precum îmi promiți, și spre răsplată îți trămit și eu un buchet de fuchsii, azalee, camelii, pelargonii ... și le-am dus în grădinuța mea, unde le pregătisem un așternut de mușchi, dar eram îngrijit gândind la bietele mele flori plebee, cum o să se simtă de umilite, când vor priimi vizita acestor aristocrate atât de delicate și atât de bogat îmbrăcate; și apoi drept să vă spun, doamna mea, gândeam și la mine, ce o să ...