Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru PREGĂTIT SĂ

 Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 246 pentru PREGĂTIT SĂ.

Ion Luca Caragiale - O soacră

... on y vole. LIZA: Ce are? ce-a pățit băiatul ăsta de la o vreme încoace? Nu-i glumă... 0 fi bolnav! Trebuie -l întreb, trebuie -mi spuie numaidecât. Eu nu știu ce mai crez de el. ( Victor reintră din dreapta cu niște haine la subsuoară și cu o pălărie cilindru în mână. Ca -și descarce mâna își pune pălăria pe cap; pălăria îi merge peste urechi. ) Victore! ( Victor, distrat, merge spre dulapul lui. ) Victore! VICTOR: St! ce? LIZA ... înțelegeai ce-ți comandă oamenii. Nu ții minte că alaltăieri ai turnat o supă în pălăria unui mușteriu pusă pe masă? Dacă nu eram eu mă pui pentru tine te dedea madama afară. VICTOR ( ascultă tirada indiferent; merge la dulap, ia peria și începe curețe hainele ) Da. ( Apoi merge șează pe scaunul cu pălăria ca șteargă hainele șezând. ) LIZA ( desperată, oprindu-l ): Ce faci? Ce faci? ( ÎI oprește strivească de tot pălăria, trăgându-l repede de mână. ) VICTOR: Nu vezi ce fac? periez hainele dobitocului de colo! Ce nesuferit pasajer! De-ar pleca ... Atunci, ce? ( se aude soneria în fund. ) VICTOR( același joc ): Voila! Voila! LIZA: Răspunde, ce? ( îl scutură de mână. ) VICTOR ( iritat ): Ce! ce! n-am ...

 

Petre Ispirescu - Balaurul cel cu șapte capete

... stea privegheze pe rând câte unul, unul, pe când ceilalți se odihnească; și ca nu cumva cela ce ar fi de pândă doarmă și vie balaurul -i mănânce d-a gata, făcură legătură ca cela care va lăsa se stingă focul fie omorât, drept pedeapsă daca va dormi când ar trebui fie deștept. Cu acești voinici se întovărăși și un om verde, pui de român, știi colea, care auzise de făgăduința împăratului și venise -și încerce și el norocul. Porniră, deci, cu toții, își aleseră un loc aproape de groapă și se puseră la pândă. Pândiră o zi, pândiră ... într-acolo. Se duse, se duse, până ce dete de o pădure, în care întâlni pe Murgilă, și pe care îl opri pe loc, ca mai întârzie noaptea. Merse după aceea mai departe și dete peste Miazănoapte, și trebui o lege și pe dânsa ca nu dea peste Murgilă. Ce facă, cum dreagă ca izbutească? O rugă -i ajute a lua un copaci în spinare, care, zicea el, îl tăiase de la rădăcină; o învăță el

 

Alecu Russo - Poetul Dăscălescu

... și dezvoltarea gustului sunt adormite în el. Ne pare bine că suntem cei întâi a vorbi de dl Dăscălescu și dorim ca publicul se pătrundă de dulceața și modestia talentului acestuia, ce se arată cu așa miros de naționalitate, o floricică românească, ce se ivește lângă tufele de ... Românul a avut mulți oameni mari, dar în loc de a le ridica statuie, spre a-i cunoaște, se duce vadă în depărtare chipul oamenilor mari; românul are viteji în istorie, are mucenici ai neamului său; dar de nu ar fi vântul ne șoptească de ei, nu am ști că au fost, că pământul și inimile nu au ținut numele, nici chipurile lor; românul a avut ... nu știe a prețui ce e bun și ce e trebnic, decât într-un târziu, când răceala și descurajarea au amorțit sufletele. Trebuie caști gura în București, ca fii poet în Iași, trebuie dai din coate în Paris și în Berlin, ca fii proroc, trebuie ...

 

Ion Creangă - Povestea porcului

... înfiripa și a crește văzând cu ochii, de-ți era mai mare dragul te uiți la el. Iară baba nu știa ce mai facă de bucurie că are un băiat așa de chipos, de hazliu, de gras și învelit ca un pepene. -i fi zis toată lumea că-i urât și obraznic, ea ținea una și bună, că băiat ca băiatul ei nu mai este altul! Numai ... baba cu inima jignită: că nu putea le zică tată și mamă. Într-una din zile, moșneagul voiește a merge la târg mai cumpere câte ceva. — Moșnege, zise baba, nu uita aduci și niște roșcove pentru ist băiat, că tare-a fi dorit, mititelul! — Bine, măi babă. Dar în gândul său: "Da' mânca ... pe alții... la atâtea iznoave. — Bune-s și acestea, măi babă; da' bună ar fi și aceea când ar avea cineva un fecior care facă podul și ia pe fata împăratului, că știu c-ar încăleca pe nevoie și, Doamne! mare slavă ar mai dobândi în lume! Când vorbeau bătrânii, purcelul ședea ... cică, poate ...

 

Alexei Mateevici - Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim

... noi, Cel Ce lumea cu-a Lui mâine Slobozește de nevoi; Și-n blagosloviri trăiască Al Davidului Fecior, Ce-a venit izbăvească, Ce-a venit Mântuitor!" * Glăsuiri de bucurie, Laude și rugăciuni, Din cântarea gurii vie Și a chimvalurilor struni, -- Ele oare ... trăi-va-n vecinicie: Ucenicii Lui vor duce Pretutindeni veste vie De iubire și dreptate, Și de mila cea frățească Și vor boteza noroade, Țările le sfințească... * Glăsuiri de bucurie, Laude și rugăciuni, Din cântarea gurii vie Și a chimvalurilor struni... Drumul dinspre Galileea Tună-n vuiete de ...

 

Nicolae Gane - Șanta

... Atunci Duman spătosul, ieșind din grămada hoților și punându-se în fața lui, îi zise cu ton hotărât: — Căpitane!... Tovarășii mei m-au însărcinat -ți spun că ei s-au săturat -și vază puștile totdeauna pline și pungile totdeauna deșarte, că ei n-au venit în codru prindă vrăbii, nici culeagă urzici, nici ofteze de dor de muiere; și dacă tu ai ajuns a fi de râsul crâșmăresei Șanta, apoi ei s-au hotărât nu te mai asculte și și-au ales alt căpitan. Ce răspuns le dau? Mii de scântei scăpărară sub genele căpitanului la auzul acestor cuvinte. — Iată răspunsul, zise el, și, scoțând un pistol de la brâu ... pentru astă dată, copii; însă nu mai cerce nimene -mi surpe drepturile, căci, pe sfântul Dumnezeu, va merge după Duman!... Șotrea, vino încoace!... te îmbraci în haine de cerșetor, -ți prefaci fața și mersul și mâne în zori de ziuă pleci la Iași, afli ce se petrece. Am auzit că o poteră mare, mai mare decât totdeauna, are ...

 

Petre Ispirescu - Găinăreasa

... zise ceară a i se face trei rânduri de haine: unul de aur, altul de mărgăritar și al treilea de diamante, și spuie că după aceea se va găti. Cererea ei se îndeplini tocmai pe tocmai. În vremea aceasta, dădaca îi pregăti toate cele trebuincioase spre fugă. Când îi aduse hainele, îi mai zise o dată se gătească de nuntă. Fata răspunse că este gata. Boierii rămaseră mulțumiți, auzind răspunsul fetei; ei crezură că în cele din urmă ea a ... rugăciunile ei, o primi înăuntru. Spuse și împărătesei că o fată sărmană și nenorocită a năzuit la curtea împărătească și o rugă ca o priimească fie găinăreasa curții. Împărăteasa se înduioși când auzi că o sirimană nevoiașă cere adăpost de la dânsa și porunci ca o puie îngrijitoare de găini; dară ea, bucătăreasa, răspunză de dânsa. Fiind sub ascultarea bucătăresei, fata de împărat se silea în toate chipurile -i fie pe plac. Unde se adune ea cu celelalte slugi din curte? Unde scoață ea un cuvințel de pâră sau de zâzanie? Unde ...

 

Nicolae Filimon - Ascanio și Eleonora

... admira feerica panoramă a acestui cadru delicios. În fine, pozițiunea aceasta este atît de belă și variată, că proza și versul nu pot dea o idee esactă despre dînsa; chiar penelul superbului Paul Rembrandt [1] s-ar umili înaintea atîtor frumuseți inefabile și n-ar cuteza le reproducă. Întrebați pe turiștii englezi, pe acei oameni stravaganți ce își pun viața în pericol ca se suie pe creștetul celor mai nalți munți ai globului și admire dupe înălțimea lor frumosul joc de ape al cascadelor, efectele de lumină ale lunei și umbrele multiforme ale frunzelor agitate de violentul Boreas, și ... că ți-a adus vreo displăcere și de aceea ne-ai părăsit atît de brusc. Amelia mă întreabă neîncetat de tine. Ce eram fac? I-am spus că ai plecat; dar căta fii de față ca privești întristarea ce i-a pricinuit nuvela aceasta! Cu toate astea, eu nu am avut curagiul o condamn, ba încă am avut slăbiciunea de a o consola. Sărmana jună! ea avea dreptate; ariile italiene ce le cîntai cu atîta ... ...

 

Vasile Alecsandri - Alecu Russo (Alecsandri)

... urmare în loc de a mucezi în nămolul delelor judecătorești, el se furișa printre dânsele de câte ori o putea face, pentru ca cutreiere munții și descopere legende. Jurnalul său de toate zilele trebuie fi fost o comoară... însă a avut soarta comorilor! s-a pierdut, nelăsându-ne decât o singură legendă: Piatra corbului, culeasă ... viața lui!... Ce asemănare măgulitoare pentru mine! Lucrurile mele sunt în boccea; căruța de poștă mă așteaptă în curtea ministrului din lăuntru, de unde am plec; aga fumează ciubucul său de iasomie și mă îndeamnă mântui această scrisoare, în vreme ce fratele tău îmi cântă din vioară aria franceză: Partant puor la Syrie. „Alea jacta est !“ a ... despuiat de lucrurile mele, cercetat până la piele, și întemnițat! Trist și neașteptat efect al ospeției maghiare! În zadar am protestat, în zadar am cerut mi se spuie motivul unei asemenea maltratări; nici un membru al autorității nu a găsit cu cale -mi răspundă oficial. Iată însă prepusurile geloșilor impiegați, care mi-au deschis porțile închisorii: l-ul prepus. — O femeie m-a văzut ...

 

Vasile Alecsandri - Desrobirea țiganilor

... mea frumoasă, Căci la glasul libertăței văd Moldova deșteptată Și la glasul Omenirei o simțesc induioșată. Fală-n lume și mărire pentru tine-n veci fie, O! Moldovo, țară mândră! tu, ce dai sfânta dreptate! Brațul tau ce sfarmă astăzi un jug aspru de robie, Ție insăși pregătește viitor de ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

... aleagă una din ele, era curioasă -i afle gustul, altfel i-ar fi indicat-o chiar dânsa. Dar găsea necesar, "vorbind serios", ca el se însoare. îl sfătuia reflecteze mai adânc la asta; ea însăși și-ar fi simțit conștiința ușurată, dacă el ar fi fost însurat. Pe tema însurătorii lui, corespondența ținea ... cu inventarul bunurilor și acareturilor, asupra cărora devenea stăpână și-n care se cuprindea și lista tuturor adversităților soțului, a făcut-o fatal -și pună întrebarea dacă cel dintâi de pe listă poate fi animat împotrivă-i de aceleași sentimente ce ea se obligase -i nutrească. Și, uimită de propria ei frumusețe, s-a mirat grozav că trupu-i extrem de alb și ochii ei nedefiniți, poate ... mea pentru obscur și tainic, Doamne! cum mă va privi ea când îi voi pune în mână comoara trecutului ei! - a făcut-o -l caute și mai în adânc, mai ales în complicitatea acestui băiat superb, cum trebuie fi fost fratele prințului Preda, fratele ponositului și decăzutului aci de față. Predispozițiile acestuia, discreția călită în grele încercări, gustul de pericol, supunerea oarbă în ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>