Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru OGLINDĂ
Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 297 pentru OGLINDĂ.
Gelu Vlaşin - 20:10 â†�â†� 19:45 20:10 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 20:37 →→ ai privit azi dimineață din oglinda așternută ca o plapumă la picioarele mele și te-ai furișat printre ciorapi și pijamale și alte amintiri prăpăstioase ochiul maroniu s-a rostogolit pe mochetă,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, ca o minge de ping-pong retina lipită de umerașul gol trupul tău pe geamul de la sufragerie bate cărțile din bibliotecă povestașul țipă lliosa adulmecă prada și zilele trec din nou ca o fanfară primitivă (prin parcul
Gelu Vlaşin - 6:17 â†�â†� Prolog 6:17 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 6:45 →→ primește-mă dimineața asta cu ochiul împerecheat primește-mă în brațul moale ca o nicovală de ciocolată și sărută-mă întâi ca să nu mă vâneze leproșii strânge-mi părul alb răsfirat printre frunze până dincolo cu disperare aaaaaaaaaaaah cuvintele în mesageria vocală privește-mă în oglinda - umbră - doar așa vei știi cum aleargă noaptea să lumineze chipul de stea căzătoare când lumea s-ar putea compune din două silabe tu nu știi răs........punsul care-mi scapă printre degetele unei nopți ( cu lună albastră și copaci de marmură
Gelu Vlaşin - Acromegalie Acromegalie de Gelu Vlașin am două oglinzi care strigă din baie chipul tău gri n-o să știi cum te macină viermii sărutului n-o să vezi mocheta albastră incendiind bucătăria cu fumuri transpirate printre tablourile andreei cînd trăiam edith piaf eu n-o să mai fac poze voalate cu viețile tale triste și tu n-o să mai fii albă ca zăpada pentru piticii
Gelu Vlaşin - Degung Degung de Gelu Vlașin să-mi ratez viața personală cârtița cu ochii lipiți de ecranul second hand altfel am prințipii curățatul unghiilor noaptea scotocesc măruntaiele rădăcinilor așa că uite și tu am ajuns cearcăne ban de argint în buzunarele mortului nevoie substanțială cu fața oglinzilor venețiene când doi și cu doi nu mai suntem
... că aia e pe dincolo împarte la toți cu dărnicie că dar din dar se face și deodată o să tresari văzându-ți stafia-n oglindă
George Coșbuc - Crăiasa zânelor
... i-a părut d-atunci Că i-a pierit norocul. A treia zi, privind în lac Copila, ca-n oglindă, Cerca și nu putea pe plac Un brâu pe trup să-și prindă. Crăiasa vine iar. Grăbit S-a-ncins atunci crăiasa, Și ...
... zâmbet Și cu-a vorbelor căldură. Harnică, din zorii zilei Nu stau mâinile copilei Fără lucru, tot să prindă, Casa lor toată-i oglindă. La izvor vezi pe Rodica Până-n zori, când pe sub streșini Încă doarme rândunica. Pe izlaz nu-i multă hrana, Dar vezi albă ce ...
George Topîrceanu - Cărturăreasa
... palid, nu-i așa? Seara, când să se dezbrace, Singurică în iatac, Pe obrajii ei s-aprinde Floarea rumenă de mac. Și privindu-se-n oglindă
George Topîrceanu - M. Codreanu: Sonete parnasiene
... râs la fiecare pas — Și-adesea plâng sub fardul de paiață... Dar când tristețea cearcă să mă prindă, Mă-ntorc atunci cu fața spre oglindă Și râd, nebun, de propriul meu nas. Samson și Dalila Samson vorbi cu glas adânc: — Știu bine Că-n sărutarea asta care-nșeală Ai ...
George Topîrceanu - Mircea Dem. Rădulescu: Nocturnă
George Topîrceanu - Mircea Dem. Rădulescu: Nocturnă Mircea Dem. Rădulescu: Nocturnă de George Topîrceanu Dormi, frumoasa mea! De-acum Noaptea luminoasă Ca o undă de parfum Năvălește-n casă. Luna clară din neant Pune pe covoare Străluciri de diamant Și mărgăritare. Ea privește ca-n extaz Bluza ta lejeră Și pantofii de atlaz Lângă etajeră. Și trecând prin buduar, Raza-i ce se rumpe Luminează un lavoar Cu flacoane scumpe... Luna toarnă pe parchet Blonde tuberoze Și-ți dezvăluie discret Sânurile roze, Când dantelele din pat Tremură-n lumină Pe culcușul tău curat De olandă fină... Dar visările ce trec, Ca să te dezmerde, ți-au aprins la cap un bec Cu lumină verde. Din oglinzi piciorul fin Pe mătasa moale Se răsfrânge ca un crin Cu nuanțe pale. Dormi! Amorul rafinat Cheamă deopotrivă Spre minciună și păcat Gura ta lascivă. Dormi, frumoasa mea! Eu stau În extaz, la poartă: Ești făptură vie, sau Operă de
George Topîrceanu - Noapte de toamnă
George Topîrceanu - Noapte de toamnă Noapte de toamnă de George Topîrceanu Murmur lung de streșini, risipite șoapte Cresc de pretutindeni și se pierd în noapte. Rareori prin storuri o lumină scapă De-mi aprinde-n cale reci oglinzi de apă Și-mi trimite-n față raza ei răsfrântă... Ploaia bate-n geamuri, streșinile cântă. Dar treptat, cu larmă potolită scade Cântecul acestui tremur de cascade. Tot mai des în preajmă umbre vii răsar, Ploaia peste case pică tot mai rar Și-n grămezi de neguri apele se strâng... Lumea-ntreagă doarme, streșinile plâng. Până când o rază de argint în zare, Lămurind pe boltă straturi de ninsoare, Lin desface umbra și de crengi anină Scânteieri albastre, boabe de lumină. Iar acum din taina cerului deschis, Peste firea mută cad lumini de vis Și-n troiene albe norii se desfac... Dar când iese luna, streșinile tac. Dormi, iubire dulce!... Numai eu întârziu, singur pe cărare, Farmecul acestei clipe călătoare... Gândurile mele vin să te deștepte, Din pridvorul tainic să cobori pe trepte. Să cobori în toamna limpede și rece Și, visând cu mine clipa care trece, Să-mi sporești tristețea ceasului târziu Când, străin de tine, sufletu-mi pustiu Va ...