Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MAI USCAT
Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 332 pentru MAI USCAT.
Dimitrie Anghel - Vasul-fantomă
... 3. Mergeam cu un prieten într-un scăpătat de soare. Zurgălăii sunau încet și, cum o melancolie fără de voie ne cuprinsese pe amîndoi, nu mai spuneam un cuvînt. Vezeteul singur, îndemnîndu-și caii, scotea din cînd în cînd sunete guturale, fluierături semnificative, cuvinte alături de graiul nostru, pe care le ... corbi luau toate aceeași direcție, zorind din aripi către un hambar ciudat ce sta răznit în mijlocul cîmpului. — Acolo mi-am strîns grîul, fiind mai aproape de Prut și mai lesne de încărcat, îmi zise prietenul și apoi tăcu din nou. Roșu, soarele acum, ca și cum cineva ar fi purtat un fanar uriaș căutînd ... oprise pe marginea orizontului, conturînd tot mai bine hambarul spre care zoreau păsările. Împurpurat de lumină, ca într-o apoteoză, ciudata clădire își preciza tot mai mult contururile. Ai fi spus o arcă fantastică, un bucentaur împodobit de străluciri pentru cine știe ce serbare, care ancorase în mijlocul valurilor negre a ... de scînduri ; bucăți de lanțuri sfărîmate atîrnau pretutindeni și nu știu prin ce ciudată întîmplare ancora pe jumătate îngropată în pămînt ca o gheară încleștată mai
Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău
... său, și la stânga o prăpastie fioroasă, în fundul căreia se zărea șerpuind Bistrița mică, ca o cordea. Cu cât înainta, cu atât coasta devenea mai răpede și mai obositoare. Cărarea se strâmta din ce în ce mai mult și pe une locuri dispărea cu totul. Era în luna lui august. Aerul răcoros și parfumat ce se râdica din sânul codrilor îi străbătea ... am trecut. — Suntem oare scăpați? întrebă Costin, uimit de primejdiile prin care trecuse. — Scăpați, buni teferi! Mulțumește lui Dumnezeu. Alții au pățit-o mai rău decât noi. — N-ar fi fost oare mai bine să fi rămas sus la Pietrele Doamnei în vreo crăpătură undeva, decât să ne coborâm aice? — Doamne sfinte! Pesemne d-ta tot nu ... afară numai dacă s-ar risipi muntele întreg, lucru de care ne-a feri Dumnezeu. Vorbeam adineoarea de Simion. Ce bunătate de flăcău mai era! Nici c-a fost un al doilea pe meleagurile noastre. El era fecior de mijlocaș și cam sărac, dar voinic ca un ... alăturea cu vro fată de-a noastre. Să te ferească Dumnezeu de fetele de popă! Ceva, ceva de-or fi sprincenate, nu le mai
Dimitrie Bolintineanu - Buciumul și fluierul
... N-a perdut junețea cea viețuitoare, Nici viteaza-i mână, De plăceri molatici, n-a slăbit sub soare. Buciumul Nu-mi mai vorbiți de patrie, Căci plânsul mă supune În mijlocul plăcerilor Întristă tristu-i nume. Plăpânda, blândă pasăre Când cade sub prinsoare Își mușcă fierul lanțului ... pleacă și suspină, Căci pentru tine soarele În negură declină! Iar tu, gingașe fluiere, 'Mpletit cu flori divine, Precurmă melodiile De tinerețe pline! În darn mai cânți; accentele-ți D-amor și libertate, În inimile morților, Cum crezi că pot străbate? Așa cerească pasăre Modulă pe morminte, Dar nu mai mișcă sufletul Acelui ce nu simte. Azi sufletul românului E rece ca pământul Când iarna-ngheață fluviul Mai mut e ca mormântul! Pământu-n timpii rozelor Cu dulci flori se-ncunună Și, sub lovirea fierului, Mormintele răsună; Iar tu, frumoasă patrie, Rămâi în ... a lăcrima, Mirele tău dulce ca cerescul soare! Buciumul În nici un timp plăcerile Din sărbători voioase, Pe frunțile fecioarelor N-au pus flori mai frumoase! Răsună, sună cupele Și hora saltă lină, Copiii țării bravilor! . . . . . . . . . . . . . . . . . Ascunde-ți capul, pasăre, Plângând sub aripele! Veliți-vă-n nori frunțile, Voi, minunate ...
... Prin țigări și prin ciubuci Tu și măduva-i usuci. Idole, cărui se-nchină Cel ce-odată te-au gustat, Cărui aburi învenină Aerul cel mai curat, În grădină și-n salon Tu dai lege și bun ton. De prisos a ști vro limbă, La vizite și la bal ...
... Cucul a-nceput să cânte Nu pe crăci uscate, frânte; Micșuneaua cam plăpândă Altor flori miros comindă Daleo, Doamne, ce orândă! Roibul meu, iarna mai toată N-a văzut vifor, nici zloată, Că-l țineam tot pe cătare, Pe bere și pe mâncare, Vai de draga lui spinare ... pripoare. Văi și coaste la strâmtoare, Pre potecă făr' de soare. Daleo, daleo, dragă durdă, Fă-te-ncoacea, nu fii surdă! Vin' să te-ngrijesc mai bine, C-a-mpuiat greierii-n tine, Daleo, durdă, vai de mine. Oleoleo! vremea-nvitează P-ăl cu inima vitează, Să nu stea ...
George Topîrceanu - Sfârșit de vară
... moarte, Vin’ cu mine să ne pierdem în zadar Printre galbenele rariști de stejar, Cu sfioase campanule și sulfine, Pe cărări pe unde nimeni nu mai vine. Dulce zumzet somnoros și ireal Să ne cheme spre poienile din deal. Taina liniștii înalte să ne fure Prin cotite luminișuri de pădure Și ... uitați o dată bine, De departe, tu la ea și ea la tine, Tu de sus și ea din pietrele fierbinți, Amândouă serioase și cuminți. Mai încolo o crenguță de mălin Ori un ghimpe să te-ntârzie puțin Și — purtând de-a lungul văilor prin țară Vestea nouă ...
Petre Ispirescu - Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte
... și în surle și în toată împărăția se ținu veselie mare o săptămână întreagă. De ce creștea copilul, d-aceea se făcea mai isteț și mai îndrăzneț. Îl deteră pe la școli și filosofi, și toate învățăturile pe care alți copii le învăța într-un an, el le învăța într-o ... altul. A doua zi, când se revărsa ziorile, ei se pregăteau să treacă pădurea. Făt-Frumos înșelă și înfrână calul, și chinga o strânse mai mult decât altă dată, și porni; când, auzi o ciocănitură groaznică. Atunci calul îi zise: - Ține-te, stăpâne, gata, că iată se apropie Gheonoaia. Și ... Frumos, că nu-ți fac nimic! Și văzând că nu o crede, îi dete înscris cu sângele său. - Să-ți trăiască calul, Făt-Frumos, îi mai zise ea, ca un năzdrăvan ce este, căci de nu era el, te mâncam fript; acum însă m-ai mâncat tu pe mine; să știi ... ta, crez că ai să izbutești. După trei zile, se pregătiră de drum și porni. Merse Făt-Frumos, merse și iar merse, cale lungă și mai lungă; dară când fu de trecu peste hotarele Gheonoaiei, dete de o câmpie frumoasă, pe de o parte cu iarba înflorită, iar pe de altă ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Pravoslavnicul și slăninele
... porcul. Dar cu cine ? Muierea lui era cu mîinile legate. Un’ s-o lase copiii ? Copiii, ca copii mărunți, se adunaseră împrejurul ei, și cel mai mic sugea mereu ce mai avea de stors din țîțele ei slabe. Se suci românul, se învîrti, dar n-avu cu cine tâia porcul. Nevoia îl făcu să se gândească ... prin păr și dînd de sînge : - Unsu-ai, Doamne, cu unt, cu untdelemn caapul meeeu ! Și bietul păgubaș, auzindu-l și văzînd că nu-l mai ajunge, se opri locului, încrucișă mînele pe piept, dădu din cap și zise și el cu glas lung, făcînd după glasul pravoslavnicului : - Adevăr zic vooooă ...
George Topîrceanu - Tudor Arghezi: Blesteme
... cunoască genunchii de burtă. Pe tine, jivină de mare valoare, Te blestem s-adormi de-a-n picioare Și când vei cerca să mai scrii vreo sudalmă, Să-ți fete un șoarice-n palmă. La fund, călimara aproape uscată Să aibă și-o muscă-necată Și stropi de negreală ...
Alexandru Vlahuță - În întuneric
... Ah, a fost aici viață, Dragoste... Unde s-au dus? Nu-s nebun, deși văd bine C-aș avea cuvînt să fiu Sau... nu mai pricep nimica... Poate sunt... și nu mă știu. Cine m-a strigat pe nume? Niminea... Mi s-a părut.... Glasul cui ...
Vasile Alecsandri - Român Grue Grozovanul
... dușmanul meu!" Ghirai hanul cel bătrân Uită hamgerul la sân, Și cu glasul oțerit Pe loc a și poruncit La mârzaci de cei mai mari Și la cincizeci de tătari Pe Grue să-l ducă-ndată La cea mănăstire naltă! II Tătărimea purcedea Și pe Grue mi-l ducea ... la litean, Că liteanu-i om viclean. [14] Ci să-l vinzi la un român, Că-i om drept și bun stăpân Și de mână mai dănos Și de suflet mai duios. [15] El pe negrul de-a avea, Tot de nunți mi l-ar ținea. Eu la dânsul l-oi vedea Ori la ... de tătari. Asemenea și în Dobrogea, pe malul drept al Dunării, în față cu Basarabia de jos, se găseau herghelii de soi bun. Caii cei mai buni însă, cei mai frumoși la faptură și mai spornici la pas erau caii din Moldova. Cantemir zice în Descrierea Moldovei că turcii au un proverb care pomenește de frumusețea tinerilor persani și de ... maica ta Ș-am tăiat pe frate-tău Ș-am ars pe tatăl tău. Este însă de presupus că Ghirai hanul cel era bătrân, nu