Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru LIMBA
Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 620 pentru LIMBA.
Iacob Negruzzi - Friedrich Schiller
Iacob Negruzzi - Friedrich Schiller Friedrich Schiller (Johann Christoph Friedrich von Schiller) n. 10 noiembrie 1759 , Marbach, WĂ¼rttenberg d. 9 mai 1805 , Weimar Poet și dramaturg german, considerat unul din "prinții poeziei germane" Biografie în limba română Citate în limba română Multimedia la Commons Friedrich Schiller (1759-1805) Operă Cavalerul Toggenburg (traducere de Ion Heliade Rădulescu ) Cuvintele credinței (traducere de Alexei Mateevici ) Ector și Andromache (traducere de Mihai Eminescu ) Mănușa (traducere de Mihai Eminescu ) Mănușa (traducere de Ștefan Octavian Iosif ) Copila din străini (traducere de Ștefan Octavian Iosif ) Resignațiune (traducere de Mihai
Iacob Negruzzi - Heinrich Heine
Iacob Negruzzi - Heinrich Heine Heinrich Heine (Christian Johann Heinrich Heine) n. 13 decembrie 1797 , DĂ¼sseldorf d. 17 februarie 1856 , Paris Poet german Biografie în limba română Citate în limba română Multimedia la Commons Heinrich Heine (1797 — 1856) Poezie Traduceri de Ștefan Octavian Iosif Loreley Grenadirii Aș pune cruce sărăciei Cavalerul Copii eram... Consilii Trei sonete În vis părea... Sunt învățat să port... Ca un nebun... Ca visurile Ce tristă mi-e inima... Stai și-asculți sub ramuri... Arborii-nfloriți răsună... Păduri și cîmpuri se-nvesmîntă... În saloane de pictură... Cavalerul Olaf Pe-o dimineață Nimfele Solia Amurg Furtuna Noaptea-n cabină Sărbătoare de primăvară Pe nouri luna strălucește... Vedenia BelsĂ zar Închinare În vis... N-am împotriva ta nimica... Din basme vechi... Frumos e pe lume... Socoata
Iacob Negruzzi - Victor Hugo Victor Hugo () n. 26 februarie 1802 , Besançon d. 22 mai 1885 , Paris Poet, dramaturg, romancier și prozator, cel mai important scriitor romantic francez, pair al Franței din 1845, senator al Parisului, membru al Academiei Franceze din 1841. Biografie în limba română Citate în limba română Multimedia la Commons Victor Hugo (1802 - 1885) Cuprins 1 Biografie 2 Operă 2.1 Poezii 2.2 Teatru Biografie English Français Română Operă Poezii Balade (traducere de Constantin Negruzzi - 1839) Balada I: O Zână Balada II: Silful Balada III: Bunica Balada IV: La Trilby, zburătorul D'Argail Balada V: Uriașul Balada VI: Domnul I. F. Logodnica trâmbițașului Balada VII: Vălmășeala Balada VIII: Domnului L. Boulanger. Amândoi arcașii Balada IX: Mărturisirea castelanului Balada X: La un trecător Balada XI: Vânătoarea Burgrafului Balada XII: Pasul de arme a Regelui Ioan Balada XIII: Domnului L. Boulanger. Cazania călugăriței Balada XIV: Domnului Charles N. Hora Sabatului Balada XV: Zâna și Peri Pentru săraci (traducere de Constantin Stamati ) Zburătorul la zăbrea (traducere de Constantin Stamati ) Cântecul Gafiței (traducere de Constantin Stamati ) Serenadă (traducere de Mihai Eminescu ) Teatru Maria Tudor (traducere de Constantin Negruzzi - 1837) Angelo, tiranul Padovei (traducere de Constantin
Iancu Văcărescu - Autor:Voltaire
Iancu Văcărescu - Autor:Voltaire Voltaire (François-Marie Arouet) n. 21 noiembrie 1694 , Paris d. 30 mai 1778 , Paris Scriitor și filozof al Iluminismului francez Biografie în limba română Citate în limba română Multimedia la Commons Voltaire (1694 - 1778) Biografie English Română Operă Henriada (traducere de Vasile Pogor ) Memnon (traducere de Constantin
Ioan Cantacuzino - Răsuflare Răsuflare de Ioan Cantacuzino Informații despre această ediție Ver ce neam ce-n lume vie Are îndemn la stihurghie, Și sălbatec încă cîntă, Firea însă lui cuvîntă. Iar noroade pricepute Au fățat cu multe cute. Chibzuirea lor ce-naltă, Dînd poezii drum de saltă Piste munți pîntre flori, Piste ape pîntre nori Au întrupat nentrupări Au iconit nevediri. Firea și cu meșteșugire Ei au făcut- o clătire. Limba noastră prea puțină, Nu-i a nimănui proastă vină Căci însoață rău cuvîntul În pîrlejul ce dă gîndul. Mai cu vreme, cine știe, Prisosire poate să vie. Că scriitorii împodobesc Limba, patria-și slăvesc. Fie aceasta acuș, cercare, Mustră altor spre-
Ion Heliade Rădulescu - Fata lui Chiriac
Ion Heliade Rădulescu - Fata lui Chiriac Fata lui Chiriac de Ion Heliade Rădulescu Aveam o rudă, și acea rudă avea un vecin, pe care îl chema Chiriac. Acel Chiriac avea o fată tânără și cam frumușică, ca toate fetele tinere ce nu sunt urâte. Ruda mea iară avea soție, ca toți oamenii însurați, și soția lui avea un văr. Vărul acesta era neînsurat, era un flăcău unguresc care se prefăcea înamorat și atunci când nu era, ca să-și dea un aer de om simțitor și plin de pasiune. Când însă îi și cădea cineva tronc la inimă, atunci era numai foc și inimă albastră. Într-o zi văzu pe fata lui Chiriac; flăcăul își răsuci mustața și se uită șoimește la dânsa; îi căzu, cum ziserăm, tronc la inimă; biata fată însă n-a știut nimic până în ziua de astăzi. Flăcăul nostru acum nu era ziuliță să nu vorbească tot de fata lui Chiriac: orice vorbă se deschidea, el mâna conversația pe departe cu dibăcie, și de ici, de colo aducea vorba tot de fata lui Chiriac. Începea laudele și disputele de biata fetișoară. Fetele frumoase adeseori sunt criminale în ochii femeilor de ce să ...
Ion Heliade Rădulescu - La Schiller
... i adevăr, dreptate — calomnia ți-e parte. E orb și-i dai lumină? el vede câte n-ai; E mut și-l faci cu limbă? te mușcă ca vipera; Dă-i viitor, viață, că-ți ia el și trecutul; Realță-l pân' la ceruri — de viu te-afundă-n ...
Ion Heliade Rădulescu - Un muieroi și o femeie
Ion Heliade Rădulescu - Un muieroi şi o femeie Un muieroi și o femeie de Ion Heliade Rădulescu Când e vorba să vorbiți De princip și de idee, Ascultați să auziți: Un muieroi ș-o femeie, Cum și când nu prea știm bine, Peste drum erau vecine; Ca albina laborioasă Femeia-și căta de casă: La intrigi pregetătoare Și la vorbe rușinoasă, La lucru cutezătoare Și la certe prea fricoasă, Nu-i lipsea nici foc, nici masă. Muierușca nevăstuică, Ochi de linx, bot de curuică, Nu sta locului nicicum: O lua papuc la drum, Tot orașul colinda, Treiera și vântura, Loc, căsuță nu lăsa, Peste tot s-amesteca. Știa orice s-a făcut Și câte nu s-a-ntâmplat: Care când s-a fost născut, Când cutare s-a-nsurat, Când aia s-a măritat, Când vro puică a ouat; Purta vorba peste tot Ș-o schimba cum îi venea, Soți, amicii dezbina. Azi se săruta în bot Și pieziș își da la coate, Mâine ocăra pe toate. Înțepa ca o lanțetă, Era rea și veninoasă Ca o viespe costelivă, Vai de om!... ca o gazetă De limbută, ...
Ion Luca Caragiale - Școala română
Ion Luca Caragiale - Şcoala română Școala română de Ion Luca Caragiale Fragmente ORA DE RELIGIE Un elev obraznic: Părinte, auzi ce spune dom' profesor de geografie: zice că pământul e rotund. Părintele (supărat): O fi și rotund -- cum a vrut Dumnezeu să-l facă. Elevul: Și zice că e turtit la poli. De ce-o fi turtit, părinte? Părintele (plictisit): Ia, pentru păcatele noastre! ORA DE CALIGRAFIE Profesorul: Unde-ți este caietul? pentru ce vii fără caiet? Elevul: Eu la caligrafie sunt auditor. ORA DE LIMBA ROMÂNĂ Profesorul: Ce parche ghe cuvânt îi musai? Elevul: Verb, dom'le. Profesorul: Pentru ce? Elevul: Pentru că exprimă ideea unei lucrări. Profesorul: No! vez' bine! Când zicem musai, trubuie că pentru o lucrare zicem. Exemplu: băieții și băietele musai să ștuduiască, ca mai apoi să cuvinke romaneașke în limba lor makernă pură... Bine. No! musai e verb; numai doară dup-aceea ce fel ghe verbu-i? Elevul: Neregulat... Dar de ce conjugare e, dom'le? Profesorul: No! prostule! dă-l la dracu! că-z dacă-i neregulat, apoi nu mai poake avea
Ion Luca Caragiale - Ruga spiritistului
... din timpul meu Și, spirit, să fiu altul, Și să mă văz râzând mereu, Râzând din tot înaltul. Cel lut, acum nensuflețit, Rămas fără de limbă, să-l văz un chip de om pocit Ce viermii-l rod și-l schimbă. Atâtea patimi l-au izbit, Că-n lumea toată nu ...
Ion Luca Caragiale - Un dicționar român
... meserii, industrie, comerț etc. Astfel, acest dicționar universal oferă o imagine redusă, dar precisă a culturei noastre actuale, întrucât ea se oglindește în limbă. Un alt mijloc de care s-a servit autorul spre a da viață definițiunilor sale a fost preocuparea de ...