Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru L��SA

 Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 852 pentru L��SA.

Gheorghe Asachi - Elegie scrisă pe ținterimul unui sat

... aruncă peste lumea cea frumoasă? Sfărâmând a sale-obeze, sufletul, la loc menit, Pasă mângâiet de plânsul duioșiei însoțit. Firea a sa limbă are, ce-n mormânt nu este mută, A ei foc tot arde încă, deși viața ne-i trecută; Și la vadul cel ... vrodată, întru duiosul său rost, Văzând un mormânt mai proaspăt va să-ntrebe: cine-am fost? Va răspunde-atuncea poate un păstor cu veche frunte: L-am văzut în multe rânduri, când se lumina, la munte, Cum pe iarba-nrourată mergea-n pas înaripat, Ca Ființei rugi s-aducă care lumea ... agiutori, Se părea cuprins de patimi sau de un fatal amor. Într-o zi, pe culmea ceea, und-era a lui venire, Așteptatu-l-am, căutându-l, dar nu-l găsii nicăire. A trecut și ziua a doua, din nou iar l-am cercetat, Dar pe munte, nici în codru, nici la râu nu l-am aflat. Amar mie,-n ziua a treia, în adâncă duioșime Cufundat, poporul nostru îl ducea la ținterime. Vezi în piatră epitaful, coperit ... ...

 

George Coșbuc - Draga mamei

... și-afară De s-a dus prin țară Poveste și veste, Și-apoi nu-i poveste, Firei plăcea tare Feciorul pe care Fată-sa-l iubea, Însă el n-avea Averi grămădite, N-avea căsi și vite; Fira deci fierbea Și mi se ciudea, Căci dânsa voia Fata-i să ... Fira-apoi Dusu-mi-s-a dus Cu capul pe sus Până la Ionel Și-a vorbit cu el, Și mi-l mai sucea Și mi-l amăgea Nu știu ce-i spunea, Destul că-l făcea De mi se-nvoia Să râdă de fată, Măcar că ea-i moartă. Și-apoi veseloasă Fira-ntoarnă-acasă Și precum râdea Neîncetat glumea ... Până ce s-ar stânge. Dar Fira din greu Îi zicea mereu: Că Ionel glumește Însă n-o iubește. III Anei nu-i plăcea Mă-sa ce zicea, Deci se tot gândea, Moartă se făcea Și mi se punea P-o laviță lată Mândru ridicată, Iar Fira-i punea La cap ... țară, Că ea-i vie iară. Dar pre când voia Giolgiu-a sfâșia Iată vai de ea Ionel venea! Fira veseloasă Cât ce- ...

 

Grigore Ureche - Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara

... au lățit, ca să nu să înnĂ©ce a toate țările anii trecuți și să nu să știe ce s-au lucrat, să sa asĂ©mene fierălor și dobitoacelor celor mute și fără minte. Pre acĂ©ia urmând și chizmând, măcar că să află și de alții semnate lucrurile ... acest lucru, să fie deplin, adunat-am izvoade pre rând de i-am împreunat. Și citind izvoade pre rând, aflat-am și acest izvod, carele l-au scris UrĂ©che vornicul și deaca l-am citit, l-am socotit că este scris adevăr, însă mai mult din cărțile streinilor decât din izvoadele noastre, că numai cât tinde poveștile mai largÅ­ și de ... 22 39 (AXINTE URICARIUL) 40 Cronicariul leșesc 41 Războiul lui Bogdan vodă cu lĂ©șii 42 (AXINTE URICARIUL) 43 Domniia lui Pătru vodă, pre carile l-au poreclit Aron 44 Războiul lui Alexandru vodă cu al lui Pătru vodă la Movile 45 (AXINTE URICARIUL) 46 Cându s-au strânsu țara la ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Milogul

... ologul ca să cânte din mahala în mahala și să-ți milogească mămăliga și saramura, ai pieÄ›, ticăloșia lumii. — Eh, să milogească, că eu l-am găsit, eu l-am crescut. — L-ai crescut, da, dar i-ai luat picioarele, răspunse Raluca închinându-se. — Să taci, Ralucă, strigă Căliman, sărind în sus. Dar cât era de ... s-a stins glasul. Am răbdat zgârcenia și vorbele până n-am mai putut. Treceau doi inși, unul din ei șopti: "Să nu-l crezi. Are picioarele în paie." Și i-am spus cu amarul în gât: "Vino de răscolește, vino de caută". Trecea o cucoană. A băgat ... băgat mâna în buzunar și a scos-o goală: "Ah! ce murdar!" I-am răspuns, cu lacrimile în ochi: "Cine n-ar vrea sa fie curat?" Un tânăr spunea cu scârbă tovarășului: "Uh! cum cere!" "Cer fiindcă n-am. Dacă aș avea, aș da!" O fetiță, gătită ca o ... de aur, mi-a zis în față: "Ce urât e!" "Închide ochii și dă-mi." În Căliman s-aprinseră mânia și rachiul. Fața sa arsă îngălbeni. Scrâșni dinții. Aduse barosul cu amândouă mâinile și, învârtindu- ...

 

Paul Zarifopol - Literatura politică a lui Caragiale

... lui Take Ionescu de Caragiale, elogiu plin de preziceri strălucitoare: Take Ionescu va fi fost o adevărată glorie pentru vremea și țara lui. Textul acesta l-a reprodus dl Romulus Seișeanu, în volumul său Take Ionescu (1930). În ziarul vienez Die Zeit, din 3 aprilie 1907, pe prima pagină ... o imagine nefardată a stării de lucruri din România, care a provocat grozavele mișcări țărănești. Dacă pe unelocuri autorul, în critica sa, trece marginea, trebuie să înțelegem că durerea e aceea care pune în gura patriotului acele cuvinte aspre. Articolul se întinde pe aproape patru coloane. În ... din 1907 le urmează cronologic de aproape, dar nu prea de aproape în spirit, discursurile și toasturile din campania conservator-democrată. Mecanismul oligarhiei, pe care-l demontase cu frumoasă vervă articolul din Die Zeit și broșura, se remonta acum avantajos. Takismul venise să-l îmbogățească. Universul de la 1 ianuarie 1910 publică un articol abil al lui Caragiale despre o absurdă arestare a dlui Oct. Goga de ... scris. În om triumfa iarăși artistul literar. Politica fusese, în fiecare rând, numai incident și, în definitiv, pacoste însă nu de tot. Întors din prima ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ștefan și Radul

... mohor Denaintea oștilor, Pân' ce iată că-ntâlnește Întâlnește și chitește, Și chitește vitejește, C-un stejar de buzdugan Pe cel Radu, domn muntean; Și-l chitește, mări, drept Lângă inimă în piept: Parcă fulgeră și tună, Sună greu și greu răsună! Radul stă nevătămat, Căci la sân mi-i înfășat ... ce cădea Toate-n țărnă le trântea Și-n pământ se mistuia! Vezi că cine-i pui de zmeu, Fie greul cât de greu Mi-l ajută Dumnezeu; Și când doi români se bat, Nu-i nici unul mai bărbat! III Pe cel pisc perdut în nor, Stă un șoim nemuritor ...

 

Constantin Negruzzi - Muza de la Burdujăni

... STĂNICĂ: . Cuconașule, te-ntreabă. DRĂGĂNESCU . Cine? STĂNICĂ: . Unu cu straie nemțești, care zice că vine de la dta și nu te-o găsit. DRĂGĂNESCU . Nu-l cunoști? STĂNICĂ Nu l-am văzut de când sunt. DRĂGĂNESCU. Zi-i să intre. STĂNICĂ: (la culise). Poftim înuntru, domnule. (Teodorini intră.) DRĂGĂNESCU. Ce? tu ești, Teodorine? (Cătră Stănică ... soție, ne-nvățatule! STĂNICĂ: (cetind) . "De când am speranță că vei fi mia, nu mai trăiesc, mor, am murit! așa, principesa animei mele!..." CALIOPI: (curmându-l). Auzi tu? Nu-s numai principesă simplă, sunt principesa animei lui. Ah! mă încântă! STĂNICĂ: (cetind). "Așa, principesa animei mele! mă dau d-tale cu ... meu... zeița mea! ah, gust ambroziune, beu nectar! asta mă-mbată! STĂNICĂ: (cetind) . "Vei fi zeița mea, și eu îți voi fi sclav..." CALIOPI: (curmându-l). Eu îi voi fi zeiță, și el îmi va fi sclav. Ce antiteză! o zeiță și îndată un sclav! O, cât de ușoare vor fi ... — Dă-mi biletele. STĂNICĂ Da să nu cetesc pe acel a grecului de la Galați? CALIOPI: Fi! stilul său cade greu; persoana sa ...

 

Antim Ivireanul - Luna lui avgust, 6. Cazanie la Preobrajeniia Domnului

... doi luminați proroci, când pre Domnul și mântuitoriul lor, de carele multe prorocise, nu numai în trup, ci și în mărire și în strălucire îmbrăcat l-au văzut? Că de vrĂ©me ce s-au învrednicit aceștea a-l vedea și a-l auzi pre domnul Iisus, de care ei de mult doriia ca să-l vază și nu numai ei ce și toate neamurile, cu ce gură va putea neștine să grăiască cu adevărat bucuriia lor și mai vârtos că ... toț vĂ©cii cei trecuți și ușile ceriului, cĂ©le până atunce încuiate celor răscumpăraț, le-au deșchis și lumea au întors-o întru mila sa cea vĂ©che. Că mai mult l-au îmblânzit și l-au milostivit această jărtvă singură, decât precum îl mâniiase răutățile și făr-legile tuturor oamenilor dintru care putem cunoaște și putem înțelegĂ© că vorba aceasta ... înmulțirea credinții, ertăciunea păcatelor și slobozirea sufletelor. Și atâta să bucura de acĂ©stia cât în locul bucuriei ce era înaintea lui, răbda crucea de-l munciia și bătăile de-l căzniia și spinii de-l încrunta și durorile sufletului de- ...

 

Gheorghe Asachi - Sălbaticul și călătoriul

... scape, Un nemernic călători, Răzbătut de a ploaiei ape, Au intrat în groapa lor. Sălbaticu-n sărăcie, Fiind plin de omenie, Deși nu l-au așteptat, La ospăț l-au îndemnat. Oaspele, înflămânzit, Să aștepte n-au voit De două ori ca să-l învite, Dar dintăi din a sa gură Peste degete-amorțite Boare suflă de căldură; Apoi în aceea zamă, Fiind caldă, suflă iară. Sălbaticul mult se miară, Zice: Asta cum să cheamă ... zice, Poți să mergi de-acum de-aice! Zău! drept mă va feri Cu un om a locui Carele din a sa

 

Constantin Negruzzi - Parte întăi

... la Shengher. Povățuitoare me mi-au slujit de mamă pe tot drumu. Pentru cari au socotit de cuviință de a-i plăti ducire sa păn la Londra. Ea au făcut întru adivăr lucrurile cu mustrări de cuget și au iconomisât punga me ca când ar fi fost a ... am văzut că am un pat, am mai dobândit curaj și am hotărât să mă duc adaozi la biuro a căruia adres me-l însămnasă Esthir Davis. Nirăbdari ce avem de a-mi împlini scoposul meu m-au făcut să mă mânec de dimineață. M-am îmbrăcat ... fimei era foarte rari și mai vârtos pentru mine cari nu sămănam vrednică pentru lucrurile celi de ostineală. Cu toate aceste, va căuta în carte sa de era vrun lucru de care să fiu vrednică, după ce va da drumul unora din muștereii săi. M-am tras întristată înapoi și mai ... nu eram într-una din casile celi mai cinstite. îndată ce am intrat, stăpâna me au început întru a-mi zici că socotința sa era ca noi să trăim cu familiaritate împreună, că ea mă luasă mai mult ca să-i fiu de companii decât să o slujăsc și ...

 

Ion Luca Caragiale - Ion...

... mă uitam mereu) s-a ridicat în picioare, a-nceput să bată din palme, s-a repezit la el, l-a luat de gât și l-a pupat și p-o falcă și pe cealaltă, și, scoțându-și de la mână o brățară, care scânteia de departe, i-a ... gură Carnavalul de Venezia—cu variațiuni?... Ai?... — Nu zbiera așa la mine, că eu te plesnesc!... Uite-așa! o să ne placă! — Lăsați-l, mă, zice altul; asta e părerea lui... — Părerea lui s-o ție pentru tat-său și pentru mă-sa! să nu ne-o vâre nouă cu de-a sila pe gât! Și-ncep să vorbească tare toți deodată, unul așa, altul aminterea ... să mă iertați, dar sunteți toți niște... — Niște ce, mă? — Niște urechiați mai mari ca el! Maica ta, Christoase! ce foc pe Ionică!... L-au luat în palme, în ghionturi, în picioare... și trage-i, care mai de care, și tăvălește-l prin umbrar, unu-l lăsa de ostenit, ș-altu-l ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>