Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FUGI (LA)
Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 473 pentru FUGI (LA).
... mă iertați, zău, de îndrăzneală, dar nu vă sfătuiesc. Sunt bătrân, am văzut multe. Se mai zice că înspre Sfântul Andrei umblă și strigoii pe la răspinteni, pe la zăvoaie, pe la iazuri. Iaca bine că-mi aduc aminte! îmi veți da voie să ung încuitoarele ușilor cu usturoi [1], precum făceam pe vremea răposatului d-voastră ... pe la cântători se aud bocete în pădure. — Fugi răpede!... Ion, scărpinându-se în cap, ieși gânditor. Dar pănă când să-mi puie calul la sanie, îmi luai pușca și torba lângă mine, îmi aprinsei luleaua cea de vânat și mă întinsei leneș pe o canapea. * Șargul meu sprinten și ... sticla cea mincinoasă a năpăstii! — Zece ani de închisoare... rostiră în glas mare judecătorii cu fețele posomorâte, îmbrăcați în haine cernite ca la înmormântare. Apoi damele și domnișoarele își luară lornetele de la ochi, își dreseră creții de la rochii și, zâmbind cu gingășie în dreapta și-n stânga, în semn de ziua bună, plecară mulțămite că au petrecut câteva oare cu interes; iar ... a murit!... — Ce vorbă!... — Da, cum îți spun; a plecat fără să mă asculte într-o sară înspre Sfântul Andrei la ...
Vasile Alecsandri - Steua țării
... naltă Mi te-ai coborî, Ca s-auzi concertul de armonii line Ce-mi răsună-n suflet și șoptesc de tine !" Apoi sta-n uimire La ceruri privind; Plîngea cu măhnire, Suspina zîmbind, Și cînd, despre ziuă, fugea blînda noapte, Îi părea c-aude în cer aste șoapte: "Eu a ... țării mele Sînt lucinda stea ! De poți, între ele, Vină de mă ia. Fă-te geniu falnic, fă-te șoim de munte Ca s-ajungi la
Vasile Alecsandri - Cântece din Basarabia
... o dată Și mi-o rupe toată! VII Cine vede și pricepe Dragostea de unde-ncepe, Cine vede și cunoaște Dragostea de unde naște? De la gâtul cu mărgele, De la buze rumenele, De la grai cu drăgănele De la țâțe bourele. VIII Când eram la mama fată, Purtam rochii de bucată, Dar de când m-am măritat C-un moscal din cela sat, Nici n-am fustă de purtat, Nici ... toată Cât amar și cât venin Bea inima la străin. IX Frunză verde de hamei, Ce gândești de nu mă iei? Judecată poate vrei? Hai la popa din Orhei [3] : „Protopoape luminate, Judecă și fă dreptate“. „Judecata ți-e făcută, Ia-ți vădana și fă nuntă“. â ... eu nu-ncap, Și mă mir: ce rău le fac? Nici averea nu le iau, Nici iubirea nu le vreau, Ci tot plâng, jelesc mereu La mormânt, la soțul meu, Pe mormântu-i iarba crește, În mormânt el putrezește, Inima mi se topește! XIII Frunză verde peliniță, Pe cea verde moviliță Se rotește ... zice cu oftare: „La fântâna cu cerdac Este-un trandafir de leac. Cum aș face să nu-l scap, Să mi-l pun seara
Gheorghe Asachi - Cerbul la fântână
... Gheorghe Asachi - Cerbul la fântână Cerbul la fântână de Gheorghe Asachi Într-o fântână limpide, La codru, pe la munte, Văzându-și cerbul coarnele Ce-i se-nalță pe frunte, Lăuda podoaba gemine, Dar bănuit-au foarte Cum și picioare-asemene Nu-i dă ... făr-analogie Dar când așa se critică, Răsună-n giur tufarii, Din care fără tropote Ies sprintenei ogarii Cerbul de spaimă tremură C-un salt la fugă împunge Și din câmpină repede Între tufari agiunge Urâte mădulările L-ar fi putut s-agiute, De nu-i era de piedică Podoabele cornute ...
... ca-n somn. Simt că l-a ta privire voințele-mi sunt sterpe, M-atragi precum m-atrage un rece ochi de șerpe, Fugi, fugi în lumea largă! Mă faci să-nnebunesc, Căci te urmez și totuși din suflet te urăsc". El o cuprinde... Fața ei albă atuncea piere Și ... spada-i de monarc. Nebunul Sarmis  care-i cu craiul frate geamăn Ca umbra cu ființa-i ei amândoi s-asamăn. Dar galben e la față și ochii ard în friguri Și vânătă-i e gura. El vine cu pași siguri Și pe pumnaru-și scapă Brigbel mâna regală. Din ... uită lung la el  Cu mâna pe pumnaru-i încremeni Brigbel. Și ca să înțeleagă nainte-i ce se-ntâmplă Nebunu-și trece mâna la ochi, apoi la tâmplă, Se uită turbur, pare că și-ar aduce aminte De-o veche povestire, cu jalnice cuvinte. Cu glasul lui ce sună adânc, ca de ... numai ție singur îți fuse cu putință S-unești atâta farmec cu-atâta necredință... Dar nu ți-o cer, tot darul ți-l zvârl iar la ...
George Coșbuc - Moartea lui Gelu
... El zice, și mâna și-o strânge Pe pieptul cel umed de sânge Iar calul stă singur de pază Lui Gelu, și trist el așează La pieptul stăpânului capul Și astfel veghează. Și-auzi! Ca un vânt ce clătește Pădurea, când ploaia sosește, Așa din adâncuri de zare Un vuiet prin ... de vânturi bătută, Stă-n noaptea cu neguri de pază Lui Gelu; și trist el așează Pe pieptul stăpânului capul Și astfel veghează. Iar apa la maluri se frânge Și cade pe spate și plânge: Cu fierul potcoavei tu-mi sapă Mormântul pe margini de apă, Și-n urmă cu dinții ...
... Vasile Alecsandri - Balaurul La mijlocul drumului, La puțul porumbului Văzui floarea câmpului, Dar nu-i floarea câmpului, Și-i chiar ochiul șarpelui, Șarpe lung cu solzii verzi, Nici să-l vezi, nici ... visezi. Cel balaur din păcate Înghițise jumătate Trup cu arme ferecate, Trupușor de voinicel Ce striga mereu din el: ,,Sai, bădiță ortomane, Că m-ajunge la ciolane! Sai, bădiță, de mă scoate, Că m-apuc' fiori de moarte!" Iată-n lungul drumului La puțul porumbului Că venea, mări, venea Pe balaur de-ntâlnea Un viteaz de ortoman Pe-un cal negru dobrogean. ,,Măi balaur! striga el, Lasă trupul ... comori de briliante și de rubine. Superstiția poporală pretinde că de fiecare șarpe ucis, Dumnezeu iartă un păcat . Sunt câteva zile în an, începând de la Sfântul Petru, în care se zice că ies șerpii la drum. Atunci se face mare ucidere de aceste reptile. Unii șerpi însă au privilegii de a fi respectați, de pildă acei de casă ... epoca de astăzi e mai de tot căzut, se ține negreșit de oarecare tradiții de pe timpul cruciadelor, sau poate chiar de tainele introducerii hristianismului la români. Romanii vechi încă aveau mare respect pentru șerpii de casă, pe care îi îmblânzeau și-i primeau
... Pentru cumnăței burlaci, Ș-un covrig de un mertic Pentru cumnățel mai mic. Apoi haideți amândoi Cu cotiga cu doi boi Peste codri, peste munți, La cei socri cam cărunți." II Amândoi la drum plecau, Sus, la munte, se urcau Și mereu boii-ndemnau: ,,Hăi Plăvan, hăi Bourean, Juncănași de-ai lui Stoian". Opinteau boii mereu, Opinteau și suflau greu, Și cotiga ... starea omului. Când se naște un copil și se botează, părinții duc colaci nașului și acesta dăruiește finului sau finei ceea ce-i dă mâna. La înmormântări se fac colaci mari ce întovărășesc pe mort, cu pompă, până la mormânt și acolo sunt împărțiți la săraci. Cuvântul de colaci a ajuns cu vreme a fi sinonim de prezent , plocon . Așa, locuiturii de la țară au obicei a merge la stăpânii moșiilor cu colaci la zile mari, însă acei colaci sunt reprezentați prin ouă, pui de găini, faguri de miere, poame și miei. În ajunul Sf. Vasile, copiii și flăcăii ... că puterea omului e cu atât mai mare cu cât șalele sunt mai strâns legate cu cingătoarea. ↑ În poveștile poporale, când zmeii se apuc la luptă dreaptă cu feți-logofeți, zmeii trântesc pe dușmanii lor astfel de tare că-i bagă în pământ până
... Dormi că ești pe prag, Strânse-n aripa năframei Flori de rug ți-am pus, din vale Roșii strămători de bete, Să fii drag așa la fete, Cum ești drag măicuții tale, Dragul mamei, drag. Ieri pe când cântau cocoșii, Peste piept ți-am pus La cămașă panglici roșii, De deochi, ca el să piară Unde spaime-l înspăimântă Și cocoșii-n zori nu-i cântă Să rămâi curat, ca fața ... nu-ți facă Nici un rău. Dormi, plugarul meu, în pace, Scumpul meu odor! Mare-al mamei, te vei face; Să te văd cu noi la masă, Și-alergând cu drag pe luncă După tatăl tău la muncă, Tânăr voinicel, prin casă Mamei de-ajutor! Uite-l ici și-ntr-altă parte, Ochii-n cap îi fug; Îl trimiți și-i și ... i deschizi portița Când se-ntoarce, frânt de trudă Seara de la plug! O, de te-aș vedea eu mare, Să mă duc și eu La amiazi cu demâncare Unde-ți fi, la plug, la coasă! Să-mi ochesc atunci la
Mihai Eminescu - Părintele Ermolachie Chisăliță
... ceara curgea topită pe podele. Buchilat, fornăit, încurca-ntr-o carte, [cu] ochelari pe nas, nebăgând de samă că i s-aprinsese o mânecă de la anteriu. Puțea a ars, dar el gândea că miroase a tămâie. Nicodim, cu lăcata de la biserică-n mână, adormise într-o strană și cânta prin somn Doamne miluiește! Când tresărea pe trezite, începea mai tare, când adormea zicea tot mai ... bisericii. ― Chiu! popa-n biserică. O, muză! învață-mă să cânt tragicul acestei scene, vedeți-l pe micul Buchilat sărind să ajungă funia de la clopot și trăgându-l tot în sărituri, vedeți pe boarul alarmând satul și trezindu-l cu toaca, ca la mănăstire. Popa urla în biserică de cădea tencuiala de pe pereți. Și cine, o, muză, numește numele acele ilustre a acelora care, pentru ... pus părintele Ermolachie pe aceea ca să citească blestemele sf. Vasile, oare-ar fi putută?î. El nu știa s-o citească. Versurile părintelui Ermolachie: LA UN PARPAGAI Pasăre cu mândre glasuri Nu ești tu de-a noastre nasuri. Ci de nasuri boierești, Parpagai, te potrivești. Căci ...
Ion Luca Caragiale - Prea sărac
... Ion Luca Caragiale - Prea sărac Prea sărac de Ion Luca Caragiale Pauverte, pauverte, c'est toi la courtisane... (MUSSET) Am zis iubitei mele: „Vino La câmp, s-auzi un pitpalacâ€�. Ea: „Da, îmi place pitpalacul... Dar nu merg: tu... ești prea săracâ€�. Plimbându-mă-n singurătate, O odă gloriei ... sărac!â€� Mă duc acasă melancolic. Stau trist, visând într-un ceardac, Și pițigoiul din grădină Îmi fluieră: „Ești prea sărac!â€� Mă duc la editor c-o carte. E iarnă, frig — voi să mă-mbrac; Dar editorul mă respinge: „Nu te-editez; ești prea sărac!â€� Atunci ... către primăvară Să mănânc ochiuri cu spanac. — Și nici spanac, nici ochiuri simple Nu pot să gust... sunt prea sărac! În post simțesc, pe la Teatru, Dureri de inimă. Ce fac? Nu pot să intru und-se iese, Roșind îmi zic: „Sunt prea sărac!â€� Atunci — o constipațiune ... n-o crez... Ești prea sărac!â€� Adesea o revoltă-mi vine Că nu sunt nici turc, nici turlac1, Aș vrea să stric, să sparg la geamuri, Dar mă opresc... Sunt prea sărac. Nu! Orșice să fac, văz bine Că pentru mine-i tot un drac! În mediul social de astăzi ...