Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FI LĂSAT SĂ AȘTEPTE

 Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 574 pentru FI LĂSAT SĂ AȘTEPTE.

Paul Zarifopol - Artă și virtuozitate

... s-a tăiat în spini" este qeistreich, desigur. Și care animare poetică nu e geistreich? Așa, orice poezie, care nu copiază, e geistreich. Ca găsești: Amurg. Dama cu camelii a scuipat sânge. Toamna. Câmpuri verzi, luminoase, așa cum descriu literații primăvara. Opalul. Lapte stricat. trebuie dispui de aptitudini ce, la un loc, se numesc, convenabil, spirit. Poetul însă ar fi vrut scrie cu miresme de culori. Dar culori și miruri se prefăceau în cuvinte negre, la fel cu toate civintele. Și întreba pe Cel-ce-toate ... și de loc nu supere pe nici un om de bine. Se mai poate bănui și așa: că acea iritare, căreia mai ales trebuie -i fie simțitor un om ce vede atât de mult și ascuțit, îl aduce pe Maniu soluționeze, uneori, prin intervenție ironică. 0 citire în Ceașca de cafea: Fir subțire, un drum lung și șerpuit se arată. Treci peste o apă întunecată ... efectele de percepere pură, și acolo unde impresia simplă se amplifică prin înrudiri sau contraste: Cad stelele, fiindcă în țări îndepărtate mor împărații te-ai aștepta ...

 

Ion Luca Caragiale - Păcat...

... casele de-alături... Ridică ochii în sus și văzu la cea mai apropiată fereastră vecină, care era deschisă, perdelele mișcându-se ca și cum ar fi fost cineva ascuns îndărăt... Ce-o fi? vedem... Seminaristul s-aplecă și luă ghemotocul: era ceva înfășurat înăuntru... Voi -l desfacă. O înțepătură... Un ac cu gămălie! Ce păcăleală proastă! Supărat trânti ghemotocul și începu șteargă degetul împuns în vârful căruia, după fiece storsătură, creștea repede la loc o mărgea mare roșie. Ghemotocul izbit cu necaz în pământ se desfăcu ... n tălpi de un fior fierbinte... Căldura toată i se urcă la frunte... Ascunse în sân hârtia și floarea, cercetă de jur împrejur cu ochii nu fi văzut cineva din școală cele petrecute, și fugi înăuntru fără a mai cuteza ridice ochii la fereastra unde se mișcau perdelele. Bolnav... Friguri și bătaie de inimă, încât nu se putea ține pe picioare. Părintele-director s-a ... a isprăvit... Acum școala este iar deșartă. Silitorul seminarist trece către curtea din fund... Dar dacă ferestrele or fi tot închise?... Nu - și n-apucă

 

Ion Luca Caragiale - Abu-Hasan

... -i ajungă de cheltuială în fiecare zi regulat, dîndu-i mîna poftească în toate serile la masă cîte un singur musafir, pe care -l ospăteze cumpătat, dar cuviincios. Pe urmă s-a jurat că acel musafir nu fie localnic din Bagdad, ci un străin care ar fi picat chiar în ziua aceea, și pe care -l poată trimite pe-aci încolo după ce l-a găzduit frumos o noapte. După cum pusese la cale, Abu-Hasan își îngrijea ... și pe seară mergea se așeze lîngă podul Bagdadului ; cum vedea un străin, ăl dintîi care-i ieșea înainte, măcar de orice teapă ar fi fost, îl poftea politicos -i facă cinste a veni cineze și petreacă noaptea aceea acasă la dînsul. Cina lui Abu-Hasan nu era foarte bogată, însă bună și curată, așa ca poată mulțumi destul pe un oaspete drumeț. Mai ales nu lipsea de la masă vin bun, și veselie, căci în loc vorbească cu oaspetele său despre politică or despre daraveri necustorești, îi plăcea mai bine ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

... căci altfel ar fi fost cu totul absurd.) ...,,Mi-aș închipui, scrie ea, că dacă nu le-ai avea în chip firesc, automat te-ai fi străduit le ai, ți-ai fi bătut capul, rotunjindu-le și întregindu-le necontenit, și asta ar fi nespus de mulțumitor pentru mine, că te-am avut astfel, la picioarele mele, tot timpul depărtării unul de altul." într-altă scrisoare donna Alba îi ... aleagă una din ele, era curioasă -i afle gustul, altfel i-ar fi indicat-o chiar dânsa. Dar găsea necesar, "vorbind serios", ca el se însoare. îl sfătuia reflecteze mai adânc la asta; ea însăși și-ar fi simțit conștiința ușurată, dacă el ar fi fost însurat. Pe tema însurătorii lui, corespondența ținea o bună bucată* pesemne, Tudor Buzescu alunecase cu primul răspuns departe de acest subiect, că ea îl ... în rândurile ei săltărețe, cu atâta luciditate, cu atâta rece voluptate, cu atâta sadism? Donna Alba se complăcea în această nesiguranță fără îndoială, totuși aș fi dorit o confirmare deplină, aș fi vrut ...

 

Ioan Slavici - Doi feți cu stea în frunte

... o cămașă pe care, îmbrăcând-o, s-ar putea lupta cu zmeii, trecând prin apă fără ca se ude, trecând prin foc fără ca se ardă. — Iară eu, grăi Lăptița, cea mai tânără soră, dacă i-aș fi soție, i-aș face doi feți-frumoși, gemeni cu părul de aur și cu stea în frunte, stea ca luceafărul din zori. Când trec pe ... de-a pururea, zi și noapte, lângă soția lui. Își puse dar de gând ca, cu una, cu două, cu vorbe și iscusințe, -l urnească pe acesta, iară după aceea, rămânând Lăptița în grija ei, a ei fie grija. Știa că nu-i va fi greu afle cale și chip. Cu una, cu două, feciorul de împărat nu se urnea însă din loc. Vorbele zburară în vânt și iscusințele rămaseră lucru ... neîncetat, ca o plângere pusă în vorbe neînțelese, pe care numai sufletul lui o simțea ca o simțire ascunsă și nepricepută, care ziua nu-i lăsa odihnă și care noaptea îl ținea treaz. Îl cuprindeau fiorii în auzul acestei șoptiri și totuși îi părea că n-ar putea ...

 

Ion Luca Caragiale - Noaptea învierii

... frică, de spaimă, de groază. El este în mijlocul românilor, ca o hienă, fricoasă deși crudă, în societatea leilor bravi și incapabili de lașitate. Dar lăsăm aceste considerațiuni și facem cititorului portretul lașului nostru erou. Iată singurul caz, în care un laș poate fi erou. Mic, slab, pipernicit, nervos, bolnav de friguri, el e cuprins de o nedescrisă groază la apropierea nopții învierii, fiindcă știe bine că, în noaptea ... lesne de înțeles: facă patru găuri cu un burghiu mare în scândura groasă de stejar a porții; pe urmă, cu un ferăstrău, unească toate găurile, și, când acestea vor fi toate unite, pătratul dintre ele -l tragă afară, apoi, prin locul rămas gol, unul introducă mâna înăuntru, apuce bârna care închide poarta, s-o dea-ntr-o parte, deschiză poarta de perete, și intre la jidan, -l apuce în culcuș. La această închipuire jidanul, care urmărea dinăuntru, dârdâind de groază, ce se petrecea afară, fu coprins de toți fiorii: era pierdut ... ca și cum ar fi cerut lui Iehova o inspirație de mântuire. "În laț!" mai zise el o dată. Apoi după o zguduitură teribilă, începu ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - La casa de nebuni

... iar pe cruce, -ndoape cu oțet pe Crist. Prin chin solia-mi se-mplinește, Prin moarte-mi omul se-nnoiește, Și tu-mi vei fi evanghelist. D-aci vor înceta războaie, Cel tare n-o mai despoaie Și nu va mai răbda cel slab; Știință, artă ș-avuție, Unite-n pace prin frăție, Vor curge dintr-un singur jgheab. În ... sufletu-ți robește robia cea mai grea, Căci lutu-i pușcărie, din care n-ai vro ușă, Silit a sparge zidul de vrei ieși din ea! Tu nu-l auzi sărmane? și câte el mai spune! E fiul meu, pe care în luptă la Vidin Un glonț îl ... trăiește mai deplin. Îl vezi acum? Privește-l! — Nu-l văd. — Orbire crudă! Ești unul dintr-aceia ce jură pe tipic În lume nu știe, sub soare n-audă Decât ce-nvață-n școală: o buche și nimic! Prin văzul căpățânei ești vita, care crede Că firea dat-au ochii vezi cum mănânci! La om e ochiu-n suflet, privind ce nu se vede: Mai rază decât raza, el trece și prin stânci! Nu-l vezi? E

 

Ion Luca Caragiale - Jertfe patriotice

... 48 jimbla exilului în formă de tainuri turcești, la Brussa, ținu o scurtă cuvântare, cam așa: - Fraților! Vremea vorbelor a trecut; acum are sune în sfârșit ceasul faptelor. Trebuie avem curaj; momentul cel mare se apropie. Până nu crape de ziuă, poate că vom fi chemați facem cea mai mare jertfă pe care are dreptul patria s-o ceară de la un om. fim gata la tot! nu ne dăm înapoi de la nimic pentru a ne împlini datoria de patrioți! Când prezidentul a terminat solemna lui cuvântare ... la Paris! Care va zică, noi ne punem contra lui Napoleon III, neică Niță... te joci! D-aia spui că dumnealor, ca tineri, pot meargă chiar până la moarte... - ferească Dumnezeu! zice nenea Niță; ar fi păcat... - Da, dar vorba e: poate? Însă dumneata, care ești altfel de om, om cu dare de mână, negustor, de, dumneata nu face pentru ca te bagi unde bagă dumnealor. D-aia a și împărțit Dumnezeu trebile pe pământ: unul, adică cu alergătura, și altul, vine vorba, cu capitalul; și pe ...

 

Ion Luca Caragiale - 25 de minute...

... numai o meschină și dezgustătoare paradă oficială. înceteze dar cu infamele lor mistificațiuni!... Săptămâna viitoare nu poate fi o zi solemnă; ea nu va fi decât un moment trist pentru concetățenii noștri! Directorul, care era însărcinat a gira afacerile prefecturii districtul neavând deocamdată titular la citirea acestor șiruri ... bine, a luat haine d-acasă... în acest timp, directorul tremură de neastâmpăr. Al doilea clopot! Măriile-lor fac un pas înapoi pregătindu- se se suie... Directorul, asudat și înecat de emoție, s-apropie ție un discurs. Lui vodă: — Măria-ta!... nu plecați!... nu trebuie plecați!... D-abia al doilea clopot a sunat; n-a sunat nici măcar al treilea!... A! dacă ar fi ... palpitând cocoana către profesor. Directorul își introduce pe peron familia și strigă sever către macagiul care stă drept, cu mâna gata pe cureaua clopotului: — nu tragi!... Nu e voie suni! Măriile-lor n-au isprăvit încă; mai au treabă aici! Apoi către suverani: — Măriile-voastre, am onoare pentru ca

 

Ion Creangă - Dănilă Prepeleac

... ist cu boii, care se tot smunceau din funie, văzând troscotul cel fraged și mândru de pe lângă drum. Stai puțin cu carul, c-am -ți spun ceva. — Eu aș sta, dar nu prea vrea el steie. Dar ce ai -mi spui? — Carul dumitale parcă merge singur. — D-apoi... mai singur, nu-l vezi? — Prietene, știi una? — Știu dacă mi-i ... Hai facem treampa; dă-mi carul, și na-ți boii. Nu vreau le mai port grija în spate: ba fân, ba ocol, ba nu-i mănânce lupii, ba de multe de toate... Oi fi eu vrednic trag un car, mai ales dacă merge singur. — Șuguiești, măi omule, ori ți-e într-adins? — Ba nu șuguiesc, zise Dănilă. — Apoi ... — Bun întâlnișul, om bun! zise Dănilă. — Cu bine dea Dumnezeu! — Nu vrei facem schimb? -ți dau capra asta și -mi dai gâsca. — N-ai nimerit-o, că nu-i gâscă, ci-i gânsac; l-am cumpărat de sămânță. — Da, dă-mi-l ... făcui pacostea și fraține-meu! Ei, ei, acum ce-i de făcut?... Eu cred că ce-i bine, nu-i rău: Dănilă face, Dănilă trebuie ...

 

I. C. - Vînătoarea (I. C.)

... odihna spre Niță se întoarse Ș-aceste vorbe-i zise, ai lui ochi sărutînd : O, Niță, dragul mamii, mai e o săptămînă Și nuntă o facem, Florica e a ta ; Apoi grijile casii mai mult cu pușca-n mînă N-o te lase, mumă, vînat a mai căta : Că gustul vînătoarei pe cine stăpînește nu gîndești c-acela cîndva s-o procopsi ; Mai bine ascultă, mamă, și pușca părăsește De casă te gătește și vite a-ți ... sfîșiat de fiare de viață s-au lipsit. A doua zi seara „Florico, vițelușul a supt el bine oare ? Și -l fi închis la mă-sa nu-l scoață la cîmp, Că mîini iar o -l cauți mereu ca azi pîn soare, Gonind flămîndă cîmpii p-un astfel de cald timp. Dar ce ? Iar plîngi Florico, iar lacrămi, iar suspinuri ... a adormit... Bătrîna îngrijată l-al fie-sii dor mare Își blestema minutul în care-o a născut ; Eu nu știu ce-o fi asta, zicea ea cu mirare, Ce-o fi

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>