Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FACE CINSTE CU
Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 210 pentru FACE CINSTE CU.
Nicolae Gane - Agatocle Leuștean
... mai rămânea inima de râs. Am uitat să spun că tatăl meu, aflând despre focul dragostei ce ardea pe bietul Leuștean, și știindu-l bicisnic cu femeile, se duse la părinții domnișoarei cu pricina, și aduse lucrurile așa, că într-o duminică Aga Leuștean se pomeni, fără vina lui, cu covrigul de mire pe cap. Ce bine-i ședea! Șapte ani a gustat din traiul căsătoriei, în care timp ca un vrednic bărbat ... era totdeauna zdravăn și bine stropit. După dejun, mergea regulat la cafenea, locul de întâlnire a tuturor dulandragiilor, unde juca pe un biliard cu buzunări, vechea partidă rusească, meșteșugărind la sotnici și la clapștosuri de se minunau marcherii, și toate aceste întrețesute cu fel de fel de glume potrivite cu locul, cu jocul și cu societatea. Venea apoi masa, și mai zdravănă și mai bine stropită iară, dupămasă, abia putându-se mișca, trăgea câte un talon bun de somn, după ... cârâiturile curgeau gârlă în capul lui. Ca să pot da însă figura lui Leuștean în toată a ei originalitate, nu trebuie să trec cu vederea unul din cusururile sale de căpetenie și anume, frica. Se temea de toate celea mai ...
Mihail Kogălniceanu - Soir%C3%A9es dansantes (Adunări dănțuitoare)
... mă mișc posomorât ca o cârtiță ce se întoarce. Câteodată iarăși zic o vorbă, două la femeile cele bătrâne, și ele mă împacă câteodată și cu cele tinere. În altele, sunt făcut dintr-un aluat destul de nemulțumitor și puțin însușit spre a face din mine un om căruia-i zicem că este plăcut . Plăcut? Ce însemnează acest cuvânt? Un om plăcut, pentru multe femei, este acela care într ... bal joacă totdeauna și nu se odihnește niciodată, jucând deopotrivă cu toate, cu cele frumoase și cu cele urâte, bun, tânăr și de treabă, care face filantropie la mazurcă spre slujba fetelor celor bătrâne și care crede că are vreo îndatorire către gazda ce-l poftește la bal. Un om plăcut ... cobză, câteodată și un nai sau o daiere; vro câteva lavițe, patru poponețe într-o odaie mărișoară și suareaua este gata. Pe urmă niște dulceți cu apă, niște posmagi, apă zăhărită și sărată, împodobită cu numele de limonadă, purtate pe tabla, din ceas în ceas. La mijlocul suarelei, zama de ciorbă numită bulion sau ceaiul cu franzelă prăjită își face ...
George Topîrceanu - Eminescu și epigonii lui
... să dai publicității drept opere definitive niște însemnări provizorii imperfecte, acest poet te-ar chema în judecată sau — genus irritabile — s-ar apăra cu pumnii împotriva unei astfel de injurii. Eminescu însă, despre care se știe cât era de scrupulos cu propria-i producție, nu se mai poate apăra. Și această injurie i se aduce tocmai acum, când se împlinesc 25 de ani de la moartea ... adevărată Veronicomanie. Sunt oameni pe care această întovărășire perpetuă i-a lovit întotdeauna în chip neplăcut. Mai întâi, ea nu e tocmai potrivită cu admirația virilă pe care o datorăm unui om ca Eminescu. Cu prilejul ei avem neplăcerea ca, fără voia noastră, să ne aducem aminte de împerecherea, cam comică, a veșnicului „Jeanot avec sa Jannetteâ ... senzațional și reclamă a făcut pe unii biografi să dea în vileag — nulla ratio — chiar și acele scrisori care conțineau pasagii cu desăvârșire intime și rușinoase. Ba ceva mai mult. Inocenții biografi nu s-au mulțumit să fie singuri ridicoli cu comentariile și extazul lor în fața prieteniei curate dintre Eminescu și Veronica, pe timpul cât trăia Micle. Ei au reprodus, fără nici o necesitate , o ...
Constantin Stamati - Păgânul cu fiicele sale
... a face? Gândești să te-neci? Nu este mai bine, mișele sărace, La mine s-alergi?â€� „Da cine ești?â€� strigă Păgânul cu frică Stând înțepenit. Demonul Eu sunt patron ție; nu-ți pasă nimică, Eu Asmodei1 sunt. Păgânul Cerescule Doamne! Demonul Stai, nu face cruce Ascultă de vrei! Pe Dumnezeu uită... Dă-te mie aice Și-ți voi da ce cei. Primește sfatul care îți dau ție, De mare ... chipuri multe, Și vreau să te-ajut, De vreme ce cerul nu vrea să te-asculte, măcar un minut. Eu pot să-ți dau orice, cinste și mult bine, Și aur cât vrei, Și voi sta cu pieptul însumi pentru tine, Cu toți frații mei. Pe domnul din iaduri îl pun garant ție, Și mă jur pe el Să-ți împlinesc toate; iar tu să-mi dai ... sosește, Și mai au trecut, Păcătosul plânge, amar se căiește, De ce au făcut; Primăvara dulce iar încoronează, Văi, dealuri și munți, Și plugarii veseli cu plugul brăzdează Câmpii înfloriți. Dar el, ticălosul, să vază nu poate Cest timp aurit, I se par cu ...
Vasili Andreievici Jukovski - Păgânul cu fiicele sale
... a face? Gândești să te-neci? Nu este mai bine, mișele sărace, La mine s-alergi?â€� „Da cine ești?â€� strigă Păgânul cu frică Stând înțepenit. Demonul Eu sunt patron ție; nu-ți pasă nimică, Eu Asmodei1 sunt. Păgânul Cerescule Doamne! Demonul Stai, nu face cruce Ascultă de vrei! Pe Dumnezeu uită... Dă-te mie aice Și-ți voi da ce cei. Primește sfatul care îți dau ție, De mare ... chipuri multe, Și vreau să te-ajut, De vreme ce cerul nu vrea să te-asculte, măcar un minut. Eu pot să-ți dau orice, cinste și mult bine, Și aur cât vrei, Și voi sta cu pieptul însumi pentru tine, Cu toți frații mei. Pe domnul din iaduri îl pun garant ție, Și mă jur pe el Să-ți împlinesc toate; iar tu să-mi dai ... sosește, Și mai au trecut, Păcătosul plânge, amar se căiește, De ce au făcut; Primăvara dulce iar încoronează, Văi, dealuri și munți, Și plugarii veseli cu plugul brăzdează Câmpii înfloriți. Dar el, ticălosul, să vază nu poate Cest timp aurit, I se par cu ...
... pentru mai bună înțelegere, la protopop, o cale la episcopie, și aici o vorbă bună de la protopop: lucrurile se fac, numai dacă le știm face. Cu mult, cu puțin, părintele Trandafir fu trimis de la Butucani la Sărăceni — pentru buna înțelegere între credincioși. Popă-n Sărăceni? Cine știe ce vrea să zică ... fi prost lucru un horn la casă: fumul află cale și prin acoperiș. Nici muruiala pe pereții de lemn n-are înțeles, fiindcă tot cade cu vremea de pe dânșii. Câteva lemne clădite laolaltă, un acoperiș din paie amestecate cu fân, un cuptor de imală cu prispa bătrânească, un pat alcătuit din patru țapi bătuți în pământ, o ușă făcută din trei scânduri înțepenite c-un par cruciș și cu altul curmeziș... lucru scurt, lucru bun. Cui nu-i place să-și facă altul mai pe plac. În vârful satului, adică la cel mai înălțat ... nmulțește, cuprinzând loc în mai multe suflete, și cine îl are și poartă, mai ales atunci dacă îl prețuiește, se bucură când vede că-și face cale-n lume. Părintele Trandafir se simțea norocit într-acea zi. Niciodată el n-a fost ascultat ...
Constantin Negruzzi - Parte întăi
... noi. Afarâ de aceasta, tu ai o cunoștință foarte adâncă de desfătările celi adivărate, pentru ca prescriere lor să te scandalisască. Tu știi că oamenii cu duh și cu gust au ca o datorie a-și împodobi eticurile cu feliuri de goliciuni, cu toate că, temându-să de a răni ochii subțiri, nu le pun în sama lor. Să trecim la istorie me: fiind copil, mă ... mă mai ieu însă, am îndrăznit sâ-mi primblu căutătura pe cinstita adunări întru cari mă aflam și printre cari am văzut o damă groasă cu o fiziognomii țărănească, ca de vreo 50 de ani, cari avĂ© ochii țintiți cu lăcomii la mine, ca când ar fi vrut să mă mănânce. întăiași dată m-am cam sastisit; dar un tainic santiment de iubire de sine ... o nevinovată de la țară ci sâ socote pre norocită că au aflat-o așa condiții, câci îmi închipuiem că am a faci cu o cinstită damă. în vreme aceasta baba ce cu izvodu, în fața căreia să pitrecusă așezare noastră, îmi zâmbĂ© în chip că eu, ca o proastă, gândem că îi pare bine pentru buna me
Mateiu Caragiale - Remember (Mateiu Caragiale)
... putut cu drept zice că-l desprinsese de pe o pânză veche o vrajă. Poate fi plăcere mai rară pentru cei ce s-au împărtășit cu evlavie întru taina trecutului decât să întâlnească în carne și oase o icoană din veacuri apuse? Cu doi ani înainte văzusem în sala franțuzească a muzeului o coconiță care copia după Mignard pe Maria Mancini și avea o așa izbitoare ... l, Van-Brouwer și Van-der-Hoogh. Nicăieri nu mă reculegeam mai bine ca în acea încăpere îngustă și cam întunecoasă, ce ar fi putut face cinste oricărei locuințe de burgmaistru sau de staroste de breaslă, așa bogat căptușită cum era cu stejar afumat până la jumătatea peretelui, unde blana ieșea afară, făcând jur împrejur o largă poliță pe care stăteau înșirate năstrape și ulcioare de Delft ... a optsprezecea, coconașii din Paris și le spălau în Flandra și cei din Bordeaux la Curaçao și așa știa să vorbească de toate, cu asemănări din trecut, cu apropieri și amănunțiri ferme-cătoare de câte ori i se întâmpla să povestească de călătoriile lui prin ținuturile străvechi ale Răsăritului, sau prin ostroavele pierdute ...
Mihai Eminescu - Antropomorfism
... Mihai Eminescu - Antropomorfism Antropomorfism de Mihai Eminescu În poiata tăinuită ca-n umbroasă zăhăstrie, Trăia puica cea moțată cu penetul de omăt; Nu-i cucoș în toat-ograda, ce de-iubire căpiat S-urmărească insolenter inocenta ei junie. Ce cochetă e copila, cu ce grație ea îmblă? Și ce stele zugrăvește în nisip cu dulcea-i labă  O găină virtuoasă, o găină prea de treabă, Cu evlavie ea cată fire de-orz și coji de jimblă. Dară cine să admire a ei nuri și tinereță? Boul chior, ce vede ... milostivă. Al găinăriei-Adonis, cu privirile-ndrăznețe, Petit-crevĂ© blazat, ironic, cu pasiuni titanomahe, Obiectiv cronicei zilei a găinelor monahe, Pe tipic îi face curte  Lovelace de la cotețe. Cu plăcere ea admite curtea junelui șagalnic. Orice-obrăznicie, rugă, ea îi trece cu vedere, Ca-n sultanul vechi să-escite gelozie și durere  Vai ! de unde poate crede un sfârșit atât de jalnic! Căci sultanul, care-o ... prea e mare, cine ești? și cine-s eu? Eu petrec și eu fac curte cui voiesc și orișiunde. ÂTe-oi sili să lupți cu ...
Constantin Negruzzi - Zăbăvile mele din Basarabia în anii 1821, 1822, 1823, la satul Șărăuții, în Ra
... Frica cari au pricinuit grafinii aceste auzâră cu atâta mai mult o sâlĂ© a mergi împreună cu soțul ei, ca sâ-l păzască cu toată privigherea putincioasă și cu străjuire amoriului. La purcedire sa au luat împreună cu sâne câteva dame ișpanioali care trebuia să fie la curte sa în Lima; între acești dame se afla o prietină a ei din ... Ximeo, ce mai mare cinste la indieni. Azan era iute și cumplit și mânie lui ce neâmpăcată cu cari era născut nu să potole nicicum cu vreo sâmțâre liniștită, ci mai vârtos să aprinde. Acești amândouă căpetenii crede că să trag din neamu crăiesc incaș. Cu vro câteva zile mai înainte venirii gubernatorului nou, au strâns Ximeo în noapte dintâi o adunare pe movila unde să afla copaciul sănătății sau a ... de primejdie a mai întârziĂ© aceaste adunări a nopții și îndată toți s-au împrăștiat. Indienii, prifăcuți fiind de nevoi, arăta cinste și supunire ișpaniolilor numai pe dinafară. La intrare gubernatorului în Lima, să afla la porțile orașului mulțime de indienci tineri cu ...
Iacob Negruzzi - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi)
... scenei, începe un parc cu poteci. Este timpul despre ziuă. Steaua dimineței licărește încă pe cer. La ridicarea perdelei s-aud cântând cocoși. Ciracii dorm cu cânii de vânat la picioarele stâncilor, cu armele așezate lângă dânșii; după introducerea orchestrei se lasă puntea castelului, poarta se deschide și apar Baltag și Stacan gătiți de vînătoare. Baltag suflă din ... sus la munte, în codru-ntunecos, Mistrețul crunt și cerbul și ursul fioros. STACAN Sculați! Sculați! Ciraci, vă deșteptați! Pe armăsari călare 'Aidem la vânătoare, Cu sulița, cu arcul, în codrul cel de fag Sculați! vă cheamă cornul hatmanului Baltag! CIRACII Sculați! Sculați! Cu toți vă deșteptați! Pe armăsari călare, 'Aidem la vânătoare, Cu sulița, cu arcul, în codrul cel de fag Sculați! ne cheamă cornul hatmanului Baltag! Ensemble BALTAG — STACAN — CORUL În munți la vânătoare, Ce mândră desfătare ... l, Până când deodată, haț! Tu să-i prinzi inima-n laț! Nu-l iubi, Nu te jertfi, Fiin'că pace! N-ai ce-i face Bărbatul cel mai de soi încă e un marțafoi! ZULNIA Așa o fi fost cu paraleul d-tale, dar cu ...