Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DUCE DUPĂ
Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 707 pentru DUCE DUPĂ.
Vasile Alecsandri - Ștefăniță Vodă
... să-mi ascultați Toți călări și înarmați Cu săgeți, cu buzdugane, Și la brâie cu arcane, Ca să mergem despre soare Să facem o vânătoare După urși și căprioare, După păsări gălbioare Ce sunt bune de mâncare Și plăcute la cântare!" II Când de zi se lumina, Boierii se aduna Și pe cai încăleca, Și ... Mihului Din codrul Cobiului?" ,,Cunosc calea codrului Până-n fundul fundului, Știu și fagul Mihului Din codrul Cobiului". ,,De știi locurile bine, Nu mă-i duce tu pe mine?" ,,Ba, te-oi duce eu pe tine De-i lăsa tu oștile Să-mi păzească oile, Că de-oi pierde-o mielușea Oi slugi un an pe ea, Și ... prins la cuminție. Ce păcate te-au împins Paloșul de ți-ai încins? Fostu-ți-a silă de tine De te-ai luat după mine. Ori că nu te-ai săturat Pe-a mea soră c-ai furat Și-ai făcut cu ea păcat Făr-a ...
Ioan Slavici - Păcală în satul lui
... care a pus-o vițelușa ca să se facă vițea și din vițea junincă e carne adunată din nutrețul de pe hotarul lor, adică după toată dreptatea carne din care ar fi fost să fie a lor și numai pielea e a lui Păcală, fiindcă piele ... el să-i încurce, cum ar fi încurcat a bunăoară pe oamenii din satul lui Tândală. Întinse dar pielea să se usuce, iar după ce se uscă, o luă în vârf de băț și plecă cu ea la târg, ca s-o vândă. Așa ajunse Păcală iar pe drumuri ... decât să se întoarcă, să pună altă osie la car și să plece mâine din nou la pădure. Muierea bună și credincioasă își cunoaște bărbatul după mers, din tușite și strănuturi, ba chiar și din pocnetul biciului, iar nevasta la care își luase Păcală conac era și ea muiere bună și ... de departe pentru ca o muiere harnică precum era dânsa să-și rânduiască treburile. Ea luă purcelul cel frumos și rumen și-l ascunse iute după cuptor, luă plăcinta și o puse iute-iute pe cuptor, luă costițele cu varză călită și le vârî în cuptor, mai vârî tot iute-iute ...
Ion Creangă - Amintiri din copilărie
... vedea ce se petrece... Și ne pomenim într-una din zile că părintele vine la școală și ne aduce un scaun nou și lung, și după ce-a întrebat de dascăl, care cum ne purtăm, a stat puțin pe gânduri, apoi a pus nume scaunului ... Fotea, cojocarul satului, care ne aduce, dar de școală nouă, un drăguț de biciușor de curele, împletit frumos, și părintele îi pune nume Sfântul Nicolai, după cum este și hramul bisericii din Humulești... Apoi poftește pe moș Fotea că, dacă i-or mai pica ceva curele bune, să mai facă așa ... a ne mângâia cu sfântul ierarh Nicolai pentru durerile cuvioaselor muște și ale cuvioșilor bondari, care din pricina noastră au pătimit. Nu trece mult după asta, și-ntr-o zi, prin luna lui mai, aproape de Moși, îndeamnă păcatul pe bădița Vasile tântul, că mai bine nu i-oi zice ... repede și nu mă mai încurc primprejurul școlii, ci o iau la sănătoasa spre casă. Și când mă uit înapoi, doi hojmălăi se și luaseră după mine; și unde nu încep a fugi de-mi scăpărau picioarele; și trec pe lângă casa noastră, și nu intru acasă, ci cotigesc ...
Ion Luca Caragiale - În Nirvana
... viațăâ€� o sută de galbeni, partea lui de moștenire din averea părintească. L-am întrebat atunci pe Eminescu dacă mama lui trăiește. Mama murise, dar, după aerul posomorît cu care mi-a răspuns, am înțeles că de moartea ei se legau niște amintiri mai crude decît ca de o ... a lui Buda-Qakiamuni. O așa încordare, un așa acces a avut în ultimele momente bune: acela a fost semnalul sfîrșitului. După cutremur, el nu s-a mai închis în odaie să se culce și să mai facă ce făcea mai-nainte Luceafărul. A ... era un om dintr-o bucată, și nu dintr-una care se găsește pe toate cărările. Generații întregi or să suie cu pompă dealul care duce la Șerban-vodă, după ce vor fi umplut cu nimicul lor o vreme, și o bucată din care să scoți un alt Eminescu nu se va mai găsi poate ...
Alexei Mateevici - Chestia preoțească
... rugămintea ei, când astfel el (secretarul) va scăpa o familie întreagă de sărăcie și înjosiri. Secretarul făgădui că va pune spre asta toate silințele și, după cum se făcu cunoscut mai pe urmă, s-a ținut de cuvânt. Însă, cu toate acestea, într-o bună zi, după întoarcerea din Chișinău, nenorocitei văduve îi vine veste, că la biserica din Zaim e numit de către preasfinția sa preotul din Copceac, din ținutul Akkermanului ... Satul Copceac, ca popor, e foarte bun și bănos, și părintelui Ion îi ședea bine și la locul lui vechi. Dar vedeți că lăcomia îl duce pe om din ce în ce mai departe și, împins de ea, părintele Gobjilă scrie preasfințitului cererea să-i dea Zaimul și-l primește neîntârziat ... o mai recunoști. Ochii — roșii de lacrimi. Iar primprejur, un tablou de risipă desăvârșită. Cine vrea — las’ să judece. * * * Sfârșesc povestea preoților noștri. După desemnarea părintelui Gobjilă la biserica noastră trecu mult timp până ce sătenii au văzut preot în satul lor. Părintele Gobjilă, ca și Tocan, în cele ... de mult s-a mutat la Zaim preotul nou însemnat, părintele Malahie Matvievici din satul Fetești, ținutul Hotinului. Țăranii sunt foarte mulțumiți, că ...
... să pierdeți cârma țării ș-or să vină alți stăpâni. Deci, pârjol și jaf! Opinca hoitul să rămână os Ca să nu mai aibă alții, după voi, nimic de ros. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Voi, cucoane mari, avute, ce-n mătăsuri și-n dantele Vă-nveliți a voastră carne, voi, ce-n câteva ... te uiți cum se răsfață, cum își fac de cap mișeii, Vai, începi să crezi că-n ceruri adormit-au de mult zeii! Ș-apoi, după ce-au dat palme, și-au scuipat în fața țării, După ce-a-mbrâncit poporul în prăpastia pierzării, După ce n-a rămas lucru nebatjocorit de ei, Au curajul acești oameni de nimic, acești mișei Au curaju-n fața lumii ca să ... cucernic, bate-ți pieptul tău strigând: Scumpa, draga Românie, idolul vieții mele! Și când vei fi Leu , pisică, scoate-ți ghearele din piele! Iată norma după care poți s-ajungi unde poftești! Ș-apoi, ca să n-ai mustrare, nici vreodată să roșești, Înainte de-a purcede pe-ale ...
Gheorghe Dem Theodorescu - Tudorel
... asculta, Lumânare c-aprindea, O frânghie că-ndoia Și ca ștreangul o făcea; Pe-ntuneric se ducea În gârlici că ajungea, Peste Tudor că dedea, După gât că i-l punea Și trăgea și iar trăgea, Și din gură tot zicea —Trage bine, nora mea, De nu ți-e inimă ... găteasc' hambarele Și toate coșearele, Să-și puie averile. Atunci toți înmărmurea Ș-unul p-altul Se-ntreba, Când... vătaful Neculcea În gârlici se scobora, După buți că-mi căuta Și pe Tudor mi-l găsea, Înghețat și omorât, Cu frânghie Strâns de gât, Dup-o butie Târât. El, afară de ...
Petre Ispirescu - Broasca țestoasă cea fermecată
... nu vedea, nu auzea. Atâta era de dus cu mințile. În cele din urmă, cum, cum, băgă de seamă că o broască țestoasă se ține după vârful nuielei lui. Se uită și el la dânsa, și parcă îi zicea inima ceva, dară nu pricepu nimic. Când se trezi bine din cugetările ... lingură de apă. Dară se opri, și nu făcu nici o mișcare, ca să nu supere ori să îndărătnicească pe zâna a veni după el, căci simți că, de aci înainte, fără dânsa nu va putea trăi. Se puseră la vorbă, și nici ei nu știau ce vorbesc. Aci ... alta, până ce se pomeniră că amurgise. Și fiindcă a doua zi era să vie frații cu logodnicele lor, spuse zânei că se duce să înștiințeze și el pe tătâne-său că a să-și aducă și el logodnica. Broasca intră iarăși în eleșteu, iară dânsul plecă ... cete, cete prin cetate, ca în zi de sărbătoare, ostașii se gătiră ca de alai, până și copiii se veseleau de veselia împăratului. Veniră unul după altul feciorii cei mai mari ai împăratului cu logodnicele lor. Ce e drept, și ele erau frumoase, hainele pare că le erau turnate pe dânsele ...
Ioan Slavici - Semitismul (1902)
... Urmărind îndelungata viață a poporului evreiesc, în deosebitele fase ale desfășurăriÄ eÄ, ne întărim din ce în ce mai mult convingerea acĂ©sta. După-ce s’aÅ stabilit în Canaan, deși stăpânÄ în noua lor țară, eÄ n’aÅ fost în stare să întemeieze o viață comună, ci aÅ ... anÄ, în fața unuÄ puternic dușman, eÄ s’aÅ unit sub o singură căpetenie, dar unirea acĂ©sta e și ea de scurtă durată, căcÄ după mĂ³rtea luÄ Solomon Äar se desbină. De aicÄ înainte “pămÄ™ntul făgăduințeiâ€� e un cuibar de desordine socială, în care nicÄ AsirieniÄ ... carÄ mÄ• lupt. Așa a fost Evreul în Egipet, așa în timpul viețuiriÄ luÄ în Canaan, așa a rÄ•mas și după ce a fost alungat și din acĂ©stă a doua patrie a luÄ și așa e și astă-zi ...
Constantin Negruzzi - Chelestina
... Portugaliia; la cari s-au și hotărât. Pe lângă aceste au mai pus la cale că sosind la Lisbona, amorezatii întăi să vor lua și după aceea vor porni giudecată cu epitropul. Chelestina trebuia să iai împreună și o besacte cu giuvaericali pe cari maică-sa i-o lăsasă: această besacte ... minte alcătuit. Nu mai era trebuință decât de a putĂ© scăpa; și pentru aceasta era trebuință să furi cheia zaluzălii. Chelestina au catorthosât. După aceasta s-au hotărât ca a doazi la 11 ceasuri de cu sară, Pedro, după ce va pune la cali pentru cai afară din târg, va veni să caute pe Chelestina, care să va scoborâ pe fereastă și că vor ... nu răspunde nimine; întră! Zaluzie deschisă!.. Strigările sale adună slugile; turburare să vestești în casă: Chelestina au fugit! Pedro, în diznădăjduire, vre îndată să alergi după dânsa: Enric, mulțămindu-i de enteresul ce are cătră nenorocire sa, vroiești a-l întovărăși piste tot locul, Dar pentru ca să fie ... vremi ci Enric călătorești cătră Alpuxari, drumu ci Chelestina apucasă. Trista Chelestina urma drumu Alpuxarilor, întrebând de don Pedro pe orișicine întâlnĂ©. Ea au auzât ...
Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone
... unei butelii. Actorii, ce reprezentau persoanele piesei, puțin ce-l ascultau. Ei în momenÂtul de interval vorbeau și tractau de interesele lor mutuale. Bernardo (după sufler) . Cine vine? (De după culise iute intră pe scenă femeia lui Bernardo, în mână cu un coș, în care sunt căpățâni de curechi.) Eu, Pavlușa, zice ea lui Bernardo ... unde ești! — Eu sunt aici! răspunde vocea armonioasă a Dunei, iată-mă că vin! (Directorul se depărtează.) Actul III Scena I Hamlet (după sufler) . A fi ori a nu fi, de asta e vorba; ce poate să fie pentru un suflet mai sublim decât ... grăbire apropiindu-se de sufler, îi dă un măr) . Nu te mânia, drăguță, na-ți un măr! Suflerul mușcă din măr și citește rolul. Ofelia (după sufler) . Ești sănătos, principe? Hamlet. Mulțumesc, mă aflu bine! Ofelia. Principe, eu de mult am vrut să vă întorc darul ce ați binevoit a ... s-a legat limba în gură! Suflerul (aparte) . Ți-ai găsit galantomul. Elegantul (apropiindu-se de Burakova, îi sărută mâna) . Apoi făgăduiesc că astăzi după ...