Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNDRĂZNI SĂ SPUNĂ CEVA

 Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 124 pentru ÎNDRĂZNI SĂ SPUNĂ CEVA.

Petre Ispirescu - Voinicul cel cu cartea în mână născut

... se duseră, se duseră, și iară se duseră. Întrebară și pe bun și pe rău, pe mare și pe mic ce ar face ei ca poată avea un copil. Ceea ce le spuseră facă ei răspunseră că au tot făcut, dară în deșert. Ei căutau le spuie cineva altceva, ce nu știau ei, dară nu-și găsiră omul. A zecea zi sculându-se unchiașul, ieși afară se spele, ca pornească la drum mai departe. Când luă ștergarul se șteargă pe ochi, ce vază? Trei picături de sânge pe dânsul. El își zise: "Trebuie mă întorc acasă, căci Dumnezeu știe ce va fi pățit baba mea." Întinse unchiașul la drum. Nu mai căuta nici de mâncare, nici de odihnă ... văzu jumătatea. - Ce mi se întâmple, unchiaș? Iacă eu îmi căutam de cale și întrebam în dreapta și în stânga, rugându-mă de toți mă învețe ceva ca putem avea un copil. Dară întrebările și rugămințile mele le făceam în sec, căci îmi răceam gura de surda. Și tot mergând înainte, am ajuns ... și când veniră ursitoarele, el nu dormea, ci sta stârcit într-un colț, ca și când ar fi fost Matracuca, sora doamnei. Când începură ursitoarele ...

 

Vasile Alecsandri - Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența

... atâtea podoabe ce fac mirarea călătorilor. Când a da Dumnezeu (ziceam în mine, în fața unui monument sau a unui tablou) avem și noi în Moldova un Raphael, un Michel Ange, ale căror produceri minunate poată atrage ochii și laudele națiilor asupra noastră!" Dar aceste visuri mândre făceau loc îndată altor idei trezite în minte-mi prin priveliștea vreunei alte ... și, fără a aștepta răspuns, începu a număra vro douăzeci de soiuri de înghețate cu atâta iuțime, încât, neînțelegându-l ce spune, îl poftii ne aducă ce-a vroi. V*** nu ieșise încă din melancolia în care căzuse; în zadar căutam -i pricinuiesc oarecare distracție prin citirea gazetelor franceze. Mintea sa părea muncită de o idee crudă, care înădușea toate sufleteștile sale însușiri. Nu știam cum ... cât ochii mei erau înfocați, cu atâta ai lui erau reci în fața unei priveliști atât de vesele și de încântătoare. -- N-ai de gând te oprești aici? îl întrebai. -- Nu, îmi răspunse. -- Dar unde vrei mergi?... spune-mi, ...

 

Nicolae Gane - Duduca Bălașa

... moravurilor, ea citea numai cărți înțelepte, se închina cu evlavie în toate zilele, era rușinoasă peste măsură și nu suferea ca vorbe de deșertăciuni lumești înghimpe fecioreștile-i urechi. Cu astfel de deprinderi, cum era ea întovărășească zburdalnica păreche a însurățeilor prin sălbătăcia munților plini de furtuni, de dihănii și de oameni neciopliți? Trebuia sufere osteneli grele, -și moaie picioarele în păraie, prânzească ades la tulpina brazilor, pe care ea nu-i văzuse decât prefăcuți în mobile, și ce e mai mult trebuie sufere tot soiul de grobieni. Cu toate aceste, amintindu-și dătoria ce avea de-a priveghea asupra neispititelor tinerețe ale Elenei, a ... O! niciodată! niciodată! ... strigă Alexandru plin de entuziasm. Aici e bine de trăit, între fragi și zmeură și între brazi cu miros de rășină; noaptea dormim pe saltea de mușchi, ziua vânăm, pescuim, plutărim și nici mai știm că sunt orașe în lume. Duduca Balașa clătina din cap c-un zâmbet de milă. — Capete înfierbântate, zise ea, ce v-ați ... ...

 

Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului

... dormi pe ea și duci pe palmă paharul cu apă. — Bine, măi prăpăditule, nu cumva crezi tu că eu m-am hotărât -mi strămut domiciliul pe spatele unei mâțe sau duc de pe pământ apa sfântului Ilie din cer? Și, mai la urmă, ce mâncare-i gebeaua aceea a ta? — Gebeaua? gebeaua ... mantalei mele; și aceasta tocmai atunci când priveam mai inspirat, prin rețeaua frunzelor plopului, albastrul adânc și limpede al cerului, când sufletul meu era gata străbată, pe o rază de lumină, taina lumilor nevăzute, când inima mea începuse bată sub pintenul dureros sau dulce al amintirilor, când strălucita mea închipuire era mai adauge, în sfârșit, o nestemată, încă, la cununa nemuririi mele!!... Cuminte însă ca totdeauna, îmi căutai de treabă; lăsai cerul în pace -și cearnă azuru-i adânc în picături albastre prin rețeaua deasă și mișcătoare a frunzelor de plop, razele de soare se Tăcut, singur și fără tovărășie. topească, în tonuri de aur, pe fundul vioriu și depărtat al munților, vântul amăgitor sărute florile și fugă, iar florile înșelate ...

 

Titu Maiorescu - Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1

... artele; căci cine ar îndrăzni a zice: nu? Cestiunea este așa: Intr-un budget mărginit de 8 milioane franci este mai bine ca se prevadă o sumă mai mare pentru licee, pentru universități sau pentru instituțiuni de o cultură de lux, și lăsăm se lipsească țara de școale reale și sătești; sau e mai bine, dacă cifra e mărginită, ca aceste mijloace mici le destinăm în prima linie pentru învățământul elementar, real si de meserii? Și astfel pusă întrebarea, lucrul ia cu totul altă fată. Căci, domnii mei ... Boerescu și Vernescu, când văd și pe d. ministru al instrucțiunii publice susținând acum ca și în anul trecut aceasta: atunci cred de datoria mea mă opun în contra acestei direcțiuni, și accentuez încă o dată, că nu este vorba de a ne întreba, dacă este bine ca profesorii de sus fie mai bine plătiți, ci e vorba de a ne întreba dacă, în marginile date ale unui budget închis, e bine rămânem nepăsători la foametea intelectuală ce bântue cele mai multe sate ale României, și ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Gheorghe Lazăr (Heliade)

... era de jale sfânta religie a auzi cineva domneasca rugăciune, care se zice în auzul tuturor ce se află înaintea Domnului, cerând ca fie voia lui, precum se face în cer așa se facă și pe pământ; cerând pâinea cea spre ființă, adică nu ajungă, dupe cum a ajuns fiul omului, mai jos decât fiarele pădurii și păsările cerului, neavând unde -și plece capul; cerând ca le ierte greșalele întocmai după acea măsură, cum pot ierte și ei greșalele celor greșiți (mare legătură! mare vorbă! mare osândă chemată!); cerând -i scape de ceea ce e mai greu din toate --de a nu fi duși în ispită. Câtă jale, zic, era auză norodul aceste neprețuite și dumnezeiești cuvinte într-o limbă ce nu o înțelegea; și în vreme ce bietul copil îngâna aceste vorbe cerești, și ... verset al prorocului și împăratului: "Urechi au și nu aud"? Tot era degenerație, amorțeală! Ieșind din biserică, vedeai pe jeluitor a se sili -și dea jalba către stăpânire în limba grecească, a se ruga de alcătuitor ca s-o facă ceva

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Liniște

... guturăit și gros. Ce-ai face dacă s-ar îmbăta? Spune-mi, Mimi, c-aș vrea știe și maiorul când o veni. Maiorul o râdă când și-o cunoaște bine giuvaierul de nevastă. Și înghițiră câteva pahare de vin. Doamna se scobi în dinți; râse pe nas; deschise ochii ... și îl bătu pe picior. Căpitanul își rezemase capul în mâna dreaptă, privind alene la masa acelui domn tăcut și liniștit. — Vrei tu, Mimi, -i auzi glasul? — Vreau, vreau, răspunse ea repede și trânti un pahar cu fundul pe masă. — Ce-mi dai? — Ceva mai mult decât i-aș da mutului dacă ar vorbi. — Bine, răspunse căpitanul. Făcu semn unui chelner vină și, când se apropie de dânsul, îi șopti ceva la ureche, îi bătu din picior, îi zâmbi și îi zise: — Nu fi prost, mă, îți dau un bacșiș bun. — Și eu, îngână ... ca și cum ar fi smuls foi din vreo carte, îl auzii bine cum râcăi de mai multe ori niște chibrituri și dete foc la ceva ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun

... beat. O slăbiciune nespusă mă cuprinse și somnolența mă obora de pe picioare. Ieșind din gară, mă suii în prima birjă ce-o întâmpinai, uitând spun birjarului la ce otel mă ducă. Iar acesta, fixând modestul meu bagaj și neținându-mă, se vede, de boier mare, mă duse la un mic otel din mahalaua capitalei ... funcțiunea inimii. Eu am intrat aici cu comisia chemată de chelnerul otelului, care a auzit în odaia d-tale o împușcătură... El voi mai adauge ceva, dar se opri subit pe loc și, ridicând nasul, părea că adulmecă spre ușa încuiată a odăii megieșe. Prin bortița cheii acelei odăi ... intrând, te-am aflat fără mișcare, cu ochii închiși și cu capul într-o baltă de sânge. Acea priveliște imediat ne-a făcut credem că v-ați împușcat în cap, dar la urmă, cum vezi, s-a lămurit chestia. Sinucigașul este megieșul d-tale. Deci după ... același cupeu, dar în vălmășagul și schimbările necontenite ale pasagerilor d-ta nu m-ai băgat în seamă... Și ce interes putut-a vă inspire fiziono­mia mea, ca ...

 

Garabet Ibrăileanu - Adela

... și volumul (firește de poezii) în care ai trimis Elizei declarația de dragoste... Eliza... Trei perne sub cap și țigările pe măsuța de alături, ca -ți rămână spiritul absolut liber de corp și de griji, și lectura catalogului, cu toată atenția, ca nu treci cu vederea nici o carte -- se poate imagina voluptate mai esențială? Dicționarul -- pentru momentele când spiritul vrea ia contact mai concret cu lumea realităților în sine. După un instrument de teslărie, o pasăre (uneori ai și figura alături; păsările din dicționare au ... în micile stațiuni ,,balneare" și ,,climaterice" toată lumea asta, și mai cu seamă femeile. Neavând nici o ocupație și lipsind aici clasa de sus care -i comprime și -i pună la locul lor -- ca păpușile cu resort când închizi capacul --, acești mici burghezi se simt în adevăr boieri. Senzația de clasă nu-i ... uriașe, care veneau întru întâmpinarea trăsurii, și în pereții albi ai caselor singuratice -- stânci de calcar abrupte. Surprins și alarmat, îmi trebuiau câteva secunde ca -mi corectez iluzia, pentru ca apoi, din nou, conștiința amorțită ...

 

Titu Maiorescu - Direcția nouă în poezia și proza română

... umeri albi, rotunjori, Juna Rodică voioasă trece Pe lângă junii semănători. Ei cu grăbire îi sar în cale Zicând: "Rodico, floare de crin, În plin -ți meargă vrerile tale, Precum tu, dragă, ne ieși cu plin! Pănă la toamnă s-ajungi mireasă! Calea -ți fie plină de flori, Și casa casă și masa masă Și sânul leagăn de pruncușori!" Ei zic ș-o seamăn cu grâu de vară ... bune, Când sorii se sting și când stelele pică, Îmi vine a crede că toate-s nimică. Se poate ca bolta de sus se spargă, cadă nimicul cu noaptea lui largă, văd cerul negru că lumile-și cerne Ca prăzi trecătoare a morții eterne... Ș-atunci, de-ai fi astfel... atunci în vecie Suflarea ... vis sarbed, mai bine nimic. Văd vise-ntrupate gonind după vise, Pân' dau în morminte ce-așteaptă deschise, Și nu știu gândirea-mi în ce o sting: râd ca nebunii? blăstem? plâng? La ce? Oare totul nu e nebunie? Au moartea ta, înger, de ce fu ...

 

Vasile Alecsandri - Chirița în provincie

... cumnățico. (Merge în boschet.) SAFTA (urmând pe Chirița): D-apoi și d-ta, soro, ai minte s-alergi călare în luna lui iuli? îi păți ceva într-o zi. CHIRIȚA: Ce fac, soro, dacă-i moda... și dacă-mi place... Oi zice și eu ca Ferchezeanca: Hop, hop, hop, La galop, Când alerg călare, Hop, hop ... a bine... Mi-o ieșit zece ochi de caro... bucurie... lângă riga de trefli... frate-meu, și dedesubt trii ochi de cupă... drum... trebuie vie negreșit astăzi... și -ți aducă veste bună. CHIRIȚA: te-audă Dumnezeu... Atunci vezi, soro, căpățâni de zăhar... nu poți dovedi cu dulcețile... SAFTA: Iaca pozna, că eu mi-am uitat belteua pe foc... și m-am luat cu vorba... CHIRIȚA: Nu-i ... se consoler du dĂ©part d’ Ulysse. GUGULIȚĂ: Calypso ne pouvait d’ Ulysse. ȘARL (în parte): CrĂ© gamin!... il m-agace joliment!... SAFTA: Iar îi tragi tiutiun, soro?... Pare că te văd iar c-ai te îmbolnăvești. CHIRIȚA: Ba nu, soro, c-așa-i moda. Dacă sunt armazoancă, trebuie mă deprind cu țigările... SAFTA: Mă mir ce gust poți găsi ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>