Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru NE

 Rezultatele 891 - 900 din aproximativ 1684 pentru NE.

Mihai Eminescu - Gemenii

... el asculta: ,,Nimică! Un ceas mai am, și iată că voi ajunge-n fine Atât de sus în lumea creată pentru bine. Creată pentru bine ne spun cărțile vechi, De mii de ani ne sună legenda în urechi... Și am văzut virtutea găsind a ei răsplată, Ce nu numai de oameni ­ de zei e-nvidiată, Răsplată ... să chem de trei ori pe rege-n gura mare Și dacă nici acuma din umbră-i nu răsare, Să-ți oferim coroana, căci legea ne prescrie Ca peste-un an nici tronul deșert să nu rămâie, Nici văduvă coroana de tâmpla cuvenită". Pe un tripod s-aduce cățuia aurită. Cu ...

 

Nicolae Filimon - O cantatriță de uliță

... cele mai frumoase fraze și încîntătoare melodii ale delicioaselor cantilene; uneori convivii îi adresau cele mai umilitoare fraze: „Nu știi altceva mai bun să ne cînți?“, ziceau unii; „Pînă cînd o să ne torturezi cu aceste litanii de morți?“, ziceau alții. Iulia, însă, la toate acestea saluta compania cu cele mai gentile maniere, deși pentru un ...

 

Vasile Alecsandri - Margărita

... salonului și urmă a glumi asupra naturii fantastice a poeților, pretinzând că ei sunt vânători de visuri nebune și de rime ne-bune. Dl M. cultiva cu destul succes soiul acel de spirit francez care se introdusese în societatea Iașilor și care consista întru a face ... zece pași caii se opreau suflând greu și părea că nu mai simt loviturile biciului ce lăsa urme dese pe umeda lor spinare. — Unde ne găsim? întrebă Alexis pe harabagiu. — Dumnezeu știe, răspunse acesta. Eu nu mai văd nimic înaintea mea. — Ei bine, ce facem acum? — Nu ...

 

Alecu Russo - Cântarea României

... mai bine, și nu puteau călca dreptul altuia, și junii ziceau, închinându-se către bătrâni: "cinste fie părinților noștri, care s-au luptat vitejește și ne-au lăsat de moștenire moșie și slobozenie". 15 Cel ce nu cunoaște nevoia legii nu cunoaște ce e slobozenia, căci nu poate fi slobozenie fără ... îndoită: cea dinlăuntru și cea dinafară... ele sunt surori, una fără alta nu pot trăi... slobozenia dinafară este neatârnarea moșiei, în care naștem și care ne hrănește, moșia de la care tragem numele nostru și dreptul de om, de sub biruirea oricărei alte țări și împărății. Pentru sângele ce ne dă, suntem datori cu sângele nostru. Pentru aceasta au fost bătăliile neamului nostru și a neamurilor, bătăliile cele vestite, scrise cu movile și ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a IX

... Sămănată. Și dintru-a cui vină? Cine-i acestor toate pricină? Vlad Vodă din trufie deșartă Și din ura lui Mahomet privată, Asupră-ne pre păgâni întartă; El apoi cu firea ne-alinată Tinerimea la pierire bagă, Iar' la primejdie țara-întreagă. [3] Nu-mi zică nime că-a lega pace Cu păgânul mai rea ... folosu-i acum a să pune Împrotiva celia putințe Cării toată-Asia să supune? Nici zece de-aceste biruințe Ajung a ne pune-în ocrotire De toată temerea-întru vinire. Sultanul pănă la primăvară Cu mai mare-oaste decât aceasta Asupra noastră va-întoarce iară, Și cine ... i atunci va sta? Și-unde este scris că totdeuna A noastră va să fie cununa? O dată numa!... sângur o dată Deacă ne va fi fără priință Norocul schimbaciu, iacă surpată Țara din temeiu! Nici e putință Ca vreodată să să mai rădice Sau s-ajungă zile de ... viers lin din psaltichie Alcătuindu-l după canon, Iară Neanes pe podobie Îl cânta nuntașilor voioși De vin, și sătui de cârtaboși. Hârțoaga Zănoaghei chiar ne ...

 

Mateiu Caragiale - Remember (Mateiu Caragiale)

... fait-divers atroce." Les MĂ©moires du Bal-Mabille Sunt vise ce parcă le-am trăit cândva și undeva, precum sunt lucruri viețuite despre care ne întrebăm dacă n-au fost vis. La asta mă gândeam deunăzi seara când răvășind printre hârtiile mele ca să văd ce se mai poate găsi ... lor mirodenii de Java sau de Antile. Acolo, parcă nu mai eram străini unul de altul și, ceea ce e nostim, mai târziu, după ce ne-am cunoscut, ne-am mărturisit că, și lui și mie, ni se păruse a mai fi stat și altădată împreună într-o încăpere la fel. Nu ... singură numai, pătimașa mireasmă ce răspândea el în juru-i, atât de îmbătătoare că treaz te făcea să visezi? Aubrey de Vere. Când mă gândesc... Ne-am vorbit într-o zi așa, parcă ne-am fi cunoscut de când lumea. Numele lui normand — și până astăzi nu știu dacă astfel se cheamă întradevăr — nu-mi era străin ...

 

Nicolae Gane - Cânele bălan

Nicolae Gane - Cânele bălan Cânele bălan de Nicolae Gane Ce poate fi mai vesel decât un școlar în vacanțe! Îmi aduc aminte ca acuma, când profesorul mă chemă în salonul de așteptare și-mi dădu o scrisoare a cărei pecete purta niște inițiale binecunoscute mie, și a cărei adresă era scrisă de-o mână asemine binecunoscută mie, mâna prietenului meu. Cu ce strângere de inimă deschisei scrisoarea! Prin ea mi se vestea că Constantin viziteul, o slugă veche și credincioasă, sosise cu trăsura spre a mă duce la moșia părintească pentru timpul vacanțelor. Scrisoarea era scurtă, dar întovărășită de câteva gavanoase cu dulceață, o cutie de rahat și câțiva galbeni de cheltuială pe drum. Prin post-scriptum tatăl-meu îmi zicea să iau sama să nu răcesc. O, dulci și sfinte tinerețe! De mi-ar fi pus cineva la picioare comorile lumii, n-aș fi fost mai fericit decât gândind la călătoria ce aveam să fac pănă acasă, și la cele două luni de vacanțe, două luni mari, nesfârșite, pline de desfătări. Gavanoasele cu dulceți mi le-a luat profesorul, deși, în buimăceala mea, nu țin minte să i le fi ...

 

Petre Ispirescu - Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei

... că auzise și atât. Când se întoarse la frații săi, începuse a intra alba în sat. - Sculați, fraților, le zise el, că iată ne-a luat ziua de pe urmă. - De ce ne-ai lăsat să dormim atât de mult? îi ziseră frații, dojenindu-l. El tăcu din gură. Se sculară ei și plecară după vânat, apoi se ... Țugulea pe aici, căci vinele lui sunt la soacră-mea după sobă. - De unde știi tu așa bine? îi zise Țugulea. Dă-te jos să ne vedem și să ne luptăm. Zmeul, cum îl văzu, îngheță sângele într-însul. Se apucară la luptă în buzdugane, dară Țugulea cum aduse buzduganul său și lovi pe zmeu ...

 

Petre Ispirescu - Voinicul cel cu cartea în mână născut

... cititori de stele și ca să rămâie baba grea, nici gând n-avea. Ajunși la vreme de bătrânețe, începură a se îngrijura. - Ce ne facem noi, babo, zise într-o zi unchiașul, de vom ajunge niscaiva zile de neputință ori de nevoie? Tu știi că am făcut tot ce ... o mângâiere pentru pârdalnicele de bătrânețe, că grele mai sunt! a fost peste poate. - Ia, să apucăm noi doi în două părți, să ne ducem unde ne-o lumina Dumnezeu, căci tot degeaba stăm noi la un loc amândoi, două nevoi. - Să ne despățim unchiaș, dacă tu așa găsești de cuviință. Dară bine, cine să ne închiză ochii în ceasul cel de pe urmă? - Că bine zici tu, babo; stăi dară; ia să iei tu basmaua mea care am avut-o ... mi-ai adus de zestre. În toate zilele să ne uităm la dânsele; și când vom vedea pe ele câte trei picături de sânge, să ne întoarcem acasă. Acesta să fie semnul că moartea s-a apropiat de unul din noi. - Așa să facem unchiaș. Cum ziseră și făcură ...

 

Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului

... la poarta raiului. Cercetează florile, Unde li-s miroznele. III Trei crai de la răsărit Mândră horă s-a ivit, Noi cu steaua ne-am pornit. Iuda pe Hristos l-a prins, Și l-a prins și l-a legat, Sus pe cruce ... sau, mai bine zis, strecurarea povestirilor din viața lui Hristos prin înțelegerile și, îndeobște, prin viața sufletească a moldoveanului basarabean. Colinda cea dintâi ne arată nouă că în înțelegerea moldoveanului sărbătorile de Ajun și de Crăciun sunt înfățișate în chipuri de oameni, ei sunt domni, cuconi mari și au ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Lene

... Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Lene Lene de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Eram mai mulți în drumul-de-fer. Calea lungă, zăpușeala nesuferită și uruiala monotonă ne aromniseră pe toți; pe unul cu capul pe spate, pe altul cu capul între mâni și cu coatele pe genunchi. Al treilea moțâia; al patrulea ... E destul s-o vezi ca să te și molipsești. Ea, de la ea însăși, este un adevărat discurs atrăgător. - Să vedem, ce patimă, spune-ne! ziseră ceilalți patru. - Lenea, răspunse cel d-al cincilea. Lenea, care te fură, te moleșește, te descântă și-ți povestește în urechi o mulțime de ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>