Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU VOI
Rezultatele 881 - 890 din aproximativ 1375 pentru NU VOI.
Ioan Slavici - Ileana cea șireată
... fraged. - A cărei floare se va vesteji, a cârei păsărică se va întrista și al cărei măr va putrezi, despre aceea voi ști că nu și-a păzit credința, grăi împăratul cel înțelept. Încălecă apoi pe cal, zise "sănătate bună" și porni cu voinicii sai în calea cea ... sa trimit pe frate-meu cel mai tanar grai feciorul de imparat. Sa-mi dai o sarutare ca sa pot merge mai iute. Si nici nu zise, pana ce si fura un sarut. - Sa nu ai parte de altul! grai si aceasta fata. Mergi in calea pe care-ai venit: flori sa-ti creasca in cale ... este sufletul precum imi vezi fata: lasa-ma in casa, pune-ma la masa si din zori in seara rau sa nu-ti para; si nici nu-si grai vorba, pana ce si sari pe fereastra, si peste fereastra in casa si in casa la masa, si la ... zise lleana cea frumoasa si sireata. Asaza-te la masa. Feciorul de imparat sc aseza la masa. Ei, dar Ileana e Ileana cea sireata! El
Alphonse de Lamartine - Lacul (Lamartine)
... 1830 Astfel tot la țărmuri nouă împinși calea ne-ncetată, Duși către vecinica noapte, înapoi făr-a veni, În oceanul de vârste noi nu vom putea vrodată O zi ancora-a-ntări? O, lac! abia-și sfârși anul drumul ce iar și-l gătește, Ș-aproape de ... O-mpraștie... a trecut! Să iubim, să iubim dară, de secunda ce grăbește Grăbiți să ne bucurăm; Vremea este fără țărmuri, omul liman nu găsește; Curge, și noi naintăm!" Timp gelos! e cu putință aceste ceasuri sfințite, Când amorul în lungi unde ne revarsă fericiri, Să zboare de noi ... și în nenorociri? Cel puțin nici a lor urmă, și ea nu stă, piere, zboară? Ce! de tot le-avem pierdute? mai mult nu le vom afla? Vremea care ni le dete, vremea care le omoară Mai mult nu ni le va da? Trecut! Nimic! Vecinicie! Abisuri negre, noptoase! Unde sunt zilele noastre care-n veci ni le-nghițiți? Spuneți, ne veți mai întoarce ...
Ion Heliade Rădulescu - Lacul (Lamartine)
... 1830 Astfel tot la țărmuri nouă împinși calea ne-ncetată, Duși către vecinica noapte, înapoi făr-a veni, În oceanul de vârste noi nu vom putea vrodată O zi ancora-a-ntări? O, lac! abia-și sfârși anul drumul ce iar și-l gătește, Ș-aproape de ... O-mpraștie... a trecut! Să iubim, să iubim dară, de secunda ce grăbește Grăbiți să ne bucurăm; Vremea este fără țărmuri, omul liman nu găsește; Curge, și noi naintăm!" Timp gelos! e cu putință aceste ceasuri sfințite, Când amorul în lungi unde ne revarsă fericiri, Să zboare de noi ... și în nenorociri? Cel puțin nici a lor urmă, și ea nu stă, piere, zboară? Ce! de tot le-avem pierdute? mai mult nu le vom afla? Vremea care ni le dete, vremea care le omoară Mai mult nu ni le va da? Trecut! Nimic! Vecinicie! Abisuri negre, noptoase! Unde sunt zilele noastre care-n veci ni le-nghițiți? Spuneți, ne veți mai întoarce ...
Ion Luca Caragiale - În vreme de război
... în altă parte cu o babă, peste câteva zile. De mirare însă un lucru – popa avea un buiestraș minunat și două iepe de prăsilă: nu i le-au luat. Dar ceva și mai curios – câinii din curte, niște dulăi ca niște fiare, nu dedaseră măcar un semn de viață! Hoții au fel-de-fel de meșteșuguri ca să adoarmă câinii cei mai sălbatici; le dă pesemne un fel ... cu urechea, hangiul înțelege că are a face cu o lume veselă: o ceată de răufăcători e mult mai serioasă și mai tăcută; nu râde și nu chiuiește așa cu chef pe la miezul nopții. Și d-l Stavrache a ghicit bine. Strigând: "Numaidecât!" aprinde lampa și merge să deschiză ... Are părinți? ori copii? -N-are nimic. -Are formele gata? a întrebat ofițerul. -Forme n-are; dar... să le faceți d-v. -Asta nu se poate; trebuie să se prezinte la divizie. -Da' nu s-ar putea să-l luați cu d-v. și să-și facă formele acolo unde vă duceți? -Ba... s-ar putea. -Atunci... Și d ... s-a sărutat de multe ori cu neica Stavrache, a pornit cu vesela bandă, fără să se mai uite înapoi. * De mult ...
Cincinat Pavelescu - Floarea mistică
... floare e prinosul ce vă cer! Vă cer numai o floare, vă-ndurați, Și din mănunchiul vostru aruncați O floare cântărețului stingher! Pe sâni la voi, o floare nu
... somn Șalga se trezea, La soacră-sa se ducea Și din gură așa-i zicea: ,,Maică, măiculița mea! N-auziși tu buciumând Și văile răsunând? Nu știu, maică, ciobanii Rătăcit-au cârlanii, Ori drumul au rătăcit, Ori haiduci i-au năvălit?" Baba soacra răspundea: ,,Mergi, te culcă, fata mea, De ciobani ... de casa lor." Soacra bine nu sfârșea, Șalga iar că auzea Glas de bucium răsunând, Pân-în suflet răzbătând. ,,Hei! copii, copii argați! Somnul dulce voi lăsați, Ș-un cal iute-mi înșăuați, Puneți șaua bărbătește, Să încalec voinicește." Ea pe cal se arunca Și spre Dunăre-alerga Hăulind și chiuind ... te-nvăț eu, fătul meu, Cum se leagă ciobanii, Cum se pradă cârlanii." Căpitan Caracatuci, Cetaș mare de haiduci, Se ducea, ducea, ducea, Nici capul nu-și întorcea. Șalga-i ici, Șalga-i colea, Capul din fugă-i tăia! Capu-n urmă rămânea, Trupu-nainte fugea, Sângele pârâu curgea, Drumul roș ... buciuma când oastea română era gata a se încleșta la luptă cu dușmanul. Este dar de presupus că în secolele de înainte buciumul nu era numai o țevie de cireș, ca acela al ciobanilor de la munte, ci un instrument de metal, un soi de trâmbiță militară. [3] Adică ...
Ion Heliade Rădulescu - Ingratul
... din școală, ș-aci nu te vedeam. Te întrebam adesea: de ce la cercetare Nu ieși și tu ca alții, părinți să veselești? De ce nu te îndupleci l-a școalei regulare, Să simți de datorie, c-așa mai mult sporești? C-o gură mușcătoare, c-o buză d ... mare și vrei filozofie, Și nu aflai capabili spre a te lumina. Prisos ți-era-ascultarea și buna-cuviință, Limbi, stilul, istoria, materia nu vreai, Fugeai de legi, de drepturi și n-aveai trebuință, Ți-erau netrebnici toate, de toate te fereai. Făcuseși vro cinci rânduri de basne ticăloase ... s-au amăgit! Păzit cu semnul crucii, răbdai astă cercare, Putui în chin să sufăr fatalul sărutat, Și brațul meu cel slobod, armat de răzbunare, Nu ți-a înfipt pumnalul în pieptul veninat. Te-am mai iertat, cumplite, ș-a mea smerită milă Ca sarcină pe trupu ... masca de frăție, sub zâmbetu-ți în silă Urzeai a mele chinuri din loc nelegiuit. Acolo să ai partea, mortând în slugărie, Să nu mai ieși d-acolo, o, scremăt infernal, Ce te-a dospit păcatul din vecinica urgie Cu-a cerului neștire într-un ...
Duiliu Zamfirescu - Fiica haosului
... am îmbinat pe cer, din nori, Din toamna blândă pe pământ; Te-am deslușit într-un miros, Dintr-un amurg de zi de vară, Și nu a fost nimic frumos Fără ca umbra-ți să nu-mi pară, Te știu că ești prin tot ce-i viu, Precum e raza de la soare, În tot ce este străveziu: Văzduh sau apă ... Putea să-l creadă nestatornic. Pătruns de milă, și supus De trista ei înțelepciune, Își prinse hlĂ myda mai sus Și se sculă: “Mă voi supune. Adună-ți părul de pe umeri, Resfiră firele lui moi, Și numără cât poți să numeri: Când vei sfârși, voi fi-napoi.â€� Și astfel tânărul zicând, Porni din nou pe lungul drum. Se întorcea din când în când, O mai zărea acum și-acum ... o stea! O stea! o rază! o scânteie! O licărire de lumină! Și bucuros atunci să-și ieie Pedeapsa pentru orice vină. Dar vina lui nu sta în el, Ci vina lui era în fire: Mergând spre ea, avea un țel, Acum, mergând, umbla-n neștire. Și câteodată sta pe loc ... ...
Dimitrie Bolintineanu - Doamna lui Neagu
... Doamna lui Neagu Doamna lui Neagu de Dimitrie Bolintineanu Neagoe cel Mare în al său palat Ce domnește p-Argeș zice întristat — ,,Monastirea noastră nu e săvârșită Și a mea avere este isprăvită! Dragi ostași, ce ziceți, nu ar fi păcat Ca să înceteze lucrul minunat?" — ,,Biruri noi pe țară pot ca să se puie!" Au răspuns ostașii ca să îl mângâie ... n sală. Grațiile sclave Împletesc cu roze zilele-i suave. Ochii uzi de rouă spre pământ se-nclin; Rumenind la față ea vorbește lin — ,,Voi vreți biruri nouă! Neagoe, te teme! Mâine toată țara o să te blesteme. Astă monastire ce atât iubești, Printre fum de lacrimi poate s-o ... Merită și viața și mărirea ei. Căci să știți cu toții că un neam se face Mare sau se pierde cum femeii place. Și acum voi
Ion Luca Caragiale - Un nou plagiat Zola
... scriitorii Georges Goyau, AndrĂ© PĂ©ratĂ©, Paul Fabre și pe arheologul Gaston Boissier. Câteva rânduri din cronica lui Gaston Deschamps sunt prea interesante ca să nu le dăm aci. Iată: “D. Emile Zola, zice criticul, nu cunoștea Roma... Totuși, voia să «facă» Rome , precum a «făcut» Lourdes și cum va «face» Paris . Atunci s-a ... de la Leon [al] XIII-lea o audiență, pe care-o solicitase, s-a “documentatâ€� cum a putut... Însă spațiul nu permite să ne lungim prea mult. Cine dorește să cetească in extenso remarcabila cronică literară a lui Gaston Deschamps o va ...
George Coșbuc - Voichița lui Ștefan
... făcut, măria-ta? Tu?... Nimic! Și vodă strânge Mâna doamnei, gânditor. Șerpii-și au culcușul lor... Ah, Voichițo, cum aș plânge! Rău ca Radu nimeni nu-i: Uite-n pumni așa aș frânge Gât de lup cum e al lui! Doamna i-a pătruns cuvântul, Până-n suflet i ... Noapte e, și bate vântul, Și prin noapte, cu vreo doi Tari să bați cu ei pământul. Pleacă Ștefan la război. Dintr-același ceas Voichița Nu s-a mai oprit din plâns. Brâu pe trup ea n-a mai strâns. Nu și-a mai gătit cosița. În genunchi, c-un dor păgân Ea sărută iconița Maicii Domnului, din sân, Unu-i soț, iar altu ... pași grăbiți pornește Să-și cuprindă soțu-n prag; Ochii-i stinși s-aprind de drag, Ștefan însă ocolește Ochii doamnei, e pripit. Iar Voichița nu-ndrăznește Nici să-i zică bun sosit. Tu mă știi, Voichițo, bine! Neamul vostru-i neam de hoți, Și-i voi dușmăni pe toți, Cum te dușmănesc pe tine! Am să-i curm pe-ai tăi de veci Nu ...