Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru TRECE PE LA
Rezultatele 871 - 880 din aproximativ 952 pentru TRECE PE LA.
Alecu Russo - Amintiri (Russo)
... ele, turmele de oi zbierând cu ciobanii fluierând; focurile se aprindeau dinaintea caselor; fumul stuhului se împrăștia în văzduh cu mirosul teilor ce venea de la pădure; moșnegii spuneau de turci și de tătari, de moșul Adam cu barba până în brâu, ce ținea plăghiile pe genunchi, de Ileana Cosânzeana, de frații din lună, de lupte și de năvăliri: vedeam în lună chip de om rănit, culcat pe un pat frumos de scoarțe și de lăicere, și sângele bolborosind îi pica alăturea într-un cuibăr spart; iar pe fratele ucigaș, osândit din porunca lui Dumnezeu, până se va umplea cuibărul, a bea sângele nevinovat ce nu încetează a curge ... mură, cămășuică de omăt cu altițioare subțiri, ca o creastă de rândunică, și inimă de lăcrimioară; mult iubită, mult sărutată de un nufăr frumos de pe iaz; ea era drăguliță tot satului... dar nuferii sunt înșelători ca unda mirătoare în care se nasc! Al nostru se duce la moscălie cu făgadă de întoarcere; lăcrimioara se veștezi... părinții o alungară... Un an, doi, trei ani, de sub părul satului, Măriuca se uita la drumul mare bătut de ochii ei; drumul aducea numai dorul; într-o zi, Măriuca clăti din cap ca o frunzuliță vântuită, se culcă la piciorul părului, cu ochii la
Ion Heliade Rădulescu - Coconul Drăgan
... nici dumnealui nu vede mai nimic, mai vârtos din ale trebii. Are câțiva subalterni ce și-au pierdut cumpătul de când a venit pe capul lor, pentru că coconul Drăgan e mândru, bădăranul: ca Satan, țanțoș, mojicos, nu-i ajunge nimeni nici cu strămurarea la nas; mai vârtos când se gândește la evghenia dumisale, îl apucă capul. Înfruntă, strigă, ba încă (după limba dumnealui) și ocăraște , când nu e vremea nici de înfruntat, nici de strigat și ... și patriot, și liberal, după vremi, și om al trebii (de l-ei căta), și literat, un dezmetic ce se înțeapă de a trece totdauna cu duh. La acest taifas dregătorial mai veni și un străin de aceia ce n-au nici o patrie, ce se interesează de toate patriile și mai vârtos ... iar nu veneticesc ; și dumitale, cocoane Drăgane, de când ești în slujbă, zău, toată lumea îți zice lunatic; crede-ma, să te crează Dumnezeu, că pe nici un român n-am auzit să-ți zică lunaticesc . Domnii cei doi, iscusiți și literați, rămaseră cu gurile căscate; coconul Drăgan, la astfel de jucării de vorbe e totdauna om al lui Dumnezeu: nu înțelege mai nimic.
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VI
... și-o vărtute mai mare Cui ș-însă bogăție să-închină!... Și-aceasta e mintea cu sfat plină! Mamona cu banii face toate, Dar' numa la cei cu lăcomie, La suflete de-argint însătate, Iar Mamona doar' încă nu știe Că multe și mari trebi pe pământ Nu să pot isprăvi prin argint, Ci prin tehne-ascunse și înșelăminte, Prin intrige, cu sfaturi viclene; Ceste surpă și pe cel cu minte, Ceste să-ajute-oștile-agarene. Ș-acuș' vom vedea prin ispitire Care știe mai bine-a gâcire." [16] VeliĂ l ... de măiestrie Lumească care domnia cere E procopsit, fârșind Asmodeu, Să sculă-începând cuvântul său: ,,Adevărat! nu să-ar cădea mie A mustra pe cei ce-au zis nainte Doară cevaș' cam cu sumeție, Dar', ca să-arăt cât poate să-alinte [17] Pe cineva iubirea de sine, Voi mustra cu vedite pricine. Fieșcare să lăudă-întru-ale sale Și cu oareșcare micșorare, Pe-ale altor socotind tândale; [18] Și toți vă-înșelați, precum îmi pare, Căci vrednicia voastră-împreună Iar' nu despărțită, să-Ă¡flă bună. Voi sunteți ... Îm par ca nește deșerte spume Și fumuri fără de flăcărare. Pentr-aceasta-i și-a mea socoteală Ca să nu ieșim noi ...
Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă
... ochii numai scovârliile, părul îi sta în cap de parcă ar fi fost pus cu furca, mâinile ei răschitoare goale, cocoșată și cucuiată, de seamăn pe lume nu mai avea. Când văzu el o așa nemetenie spurcată stând ca o cobe rea în casa lui și pe tronul lui, un șarpe rece îi trecu prin sân. El însă își ținu firea, și merse drept la ea, întrebândÂo: - Cine ești tu, și ce cauți aici? - Eu sunt Sărăcia, răspunse ea, și am venit nepoftită. - Ieși afară din casa mea! - O ... și o dete peste cap, mai către ușă. Pe toamnă se pomenește cu un alt argat că-i aduce un burdușel de brânză. - Baciul de la stână, zise el, a adunat laptele de la oaia finului, l-a făcut brânză și l-am adus acasă. - Spune cumătrului, răspunse Neagoe, că finul d-sale îi sărută mâinile și ... cui. Și lovind-o cu burduful în cap, o făcu mototol după ușă. Bietul Neagoe fu nevoit să petreacă încă o iarnă întreagă cu Sărăcia pe vatră. În vara viitoare, mielul de la
Mihail Kogălniceanu - Fiziologia provincialului în Iași
... încât oricine să-i poată citi pe frunte cuvântul de provincial, ca un blestem strămoșesc, noi vom începe dintâi a scoate dintre ținutași pe bătrâni, pe copii și pe dame. Din categoria bărbaților care plutesc pe râul vieții de la douăzeci și cinci ani cel puțin și până la cincizeci de ani cel mult, o analiză adâncă și făcută cu o scumpătate ne silește să tragem un mare număr de oameni carii, la cea întâi vedere, samănă a fi provinciali, dar care în faptă nu sunt nicidecum provinciali. Așa ținutașul, fie din Țara de Sus, fie ... a schimbat vopseaua; colbul nostru l-a inălbit; tina noastră i-a văcsuit ciubotele. Trăsurile iașenilor sau l-au călcat pe picioare și așa l-au mântuit de bătături, sau l-au stropit din creștet până în talpe. El a fost la teatru, la cel franțuzesc, la cel nemțesc sau la cel românesc, nu-i nimică. El a auzit cântând din gură pe dl Bruker, din scripcă pe dl Stiulțer. El a văzut jucând pe dl Greceanu sau pe d [emoaze ] ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Din memoriile Trubadurului
... învăluia toată încăperea lumii. Parcă vântul a desfundat ș-a risipit negura din rețeaua copacilor. Soarele și-a deschis la răsărit apărătoarea sa năprasnică, roșie ca para focului, aurie, violetă, albastră și, pe la mijlocul cerului, ca o jumătate de roată verzurie. Desfășurați pe cer, cu închipuirea, o coadă de păun, înfiptă cu rădăcina în pământ, și prelungiți-i penele cu lumini metalice până la înălțimea amiezii, și totuși n-o să simțiți acea frumusețe fără de pereche a unui răsărit de soare. Nu vă rămâne decât să ... nșeală, se ucid și-și duc viața într-o luptă egoistă și înțestată. Și când șarpele, aprins de focul soarelui, se repede fâșâind și culcând la pământ paiele de fân, vietățile se împrăștie ca puii de potârniche, și multe din ele își dau sufletul de spaimă. Trece cel mare, cel brutal, cel prost, dar cel mai tare... Cum n-o să înspăimânte pe-atâția lași, slăbănogi și fără de caracter? Câtă asemănare între oameni și micile dobitoace! Și cât de ipocrit nu-și ascunde natura, sub velințe de ... fără a le căuta, iar cel flămând le caută fără a le găsi. Așa e. E atât de bine și de aromitor ...
Mihail Kogălniceanu - Dorințele partidei naționale în Moldova
... ambelor curți și Europei starea opiniei publice în Moldova, de vreme ce până acum comisarii împărătești au suferit ca domnul să țină departe de dânșii pe oricine ar fi îndrăznit să le vorbească altfel decât în struna domnească. Când la 28 mart, obștea adunată în Iași din toate ținuturile Moldovei a cerut numai acele 35 puncturi întemeiate pe Reglement, ea prin aceasta n-a arătat că n-ar avea trebuință și de alte reforme mai radicale. Însă, tânguindu-se numai pentru ... i s-ar porunci de la Poartă, va fi ajutor cu oștile sale la slujba împărătească. Acestași tratat s-a mai întărit și la 1530 de către Soliman cel Mare și toate hatișerifurile și firmanurile Porții în urmă slobozite s-au întemeiat pe acesteași capitulații; acestea asemene s-au cunoscut și de toate tratatele încheiate între Turcia și Rusia, care, declarându-se ocrotitoarea driturilor noastre, s-a ... încheia tratat cu o provincie), prin care tratat reformatorul Rusiei cunoștea domnului Moldovei titlul de autocrator și țării o deplină neatârnare. Rusia, prin tratatul de la Kainargi din 1774, cunoaște pe ...
... ar putea deveni cutezare, expresia lor e un ciudat amestec de vis și rațiune rece. S-apropie de fereastră și se uită în grădină jos la iarba moale, crescută-n umbra virgină a copacilor, la portocale ce luceau prin frunze, apoi luă creionul și desemnă pe perete o portocală. Luă un papuc, îl puse pe masă și se uită la el, apoi deschise-o carte bisericeasă și pe-un colț de pagină zugrăvi papucul. Și ce profanație a cărților bisericești! Toate marginile erau profile de femei, popi, cavaleri, cerșitori, comedianți... în ... loc vin bun, știi colea, phiu! om juca cărți cu alți frățiori, om fuma din lulele lungi cât ziua de azi și ne-om uita pe ferești la duduci! Se-nțelege că fără... — Se-nțelege. — Mă mir cine dracul te-a călugărit pe tine, blestematule Ieronime? — Mă mir cine dracul te-a călugărit pe tine, părinte? — Cine? Dracul. S-ar înșela cineva crezând că toate ușurințele călugărilor aveau vreo însemnătate. Așa numitele lor blăstămății erau niște copilării, cu ... apropie gura de fruntea ei frumoasă. — Ești copilă, zise el încet, și de ce nu? Tu vrei să iubești... toată fibra inimii tale tremură ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a X
... Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada:Cântecul a X Țiganii sfaturile deșarte Văzând a de obștelui popor, Aleg pe cei învățați la carte, Care între sine fac sobor Să hotărască ce stăpânie Ar fi bună pentru țigănie. Cându-s pântece bine sătule, Atunci e și gura vorbitoare ... Pentr-acea de-a lor cărți învățate Și-acu ne mirăm; și cu dreptate! [4] Dar' încătro râvna te răpede Din țigănime păn la pustie, Dragă musă?... Cine nu-ți va crede Că traiul bun face veselie, Iar' ajunul pe nime hrănește? Însă tu de țigani povestește. Păn' țiganii n-avea ce să-îmbuce, Gândeai că nu știu îmbina doao; Dar' acum, tot să cauți ... totul său și cătră sine Iar' domnia mai sigur să ține. [12] Un monarh dară vă sfătuiesc Ori supt ce numire și poreclă, Să puneți pe tronul țigănesc; Cèlelalte domnii sunt de steclă, Pe care le frânge-o lovitură Ș-izvorăsc numa nepace ș-ură! Cine toate relele nu știe, În care pe cetățeni împlântă Neodihnita democrație? Unul cu alt luptă, să frământă, Unul pe-altul surpă, micșorează, Cetățan ...
Petre Ispirescu - Pasărea măiastră
... împăratul, nu vorbi de fiii mei, căci nu ți se cuvine ție să te atingi de ei. Împăratul puse și el câțiva slujbași să pândească pe sub ascuns și, cum va vedea pe ciobanul care, când va intra în biserică, pasărea va cânta, să pună mâna pe dânsul și să-l aducă înaintea lui. Nu s-a mulțumit pe atât, ci și însuși s-a dus la biserică în sărbătoarea cea mai apropiată ca să auză cu urechile sale cântecul cel minunat al pasărei, și să vază cu ochii săi pe acel păstor tânăr; și, de n-ar fi fost de față, s-ar fi întâmplat o luptă crâncenă între slujitorii săi și oamenii puși de ... să fac, cum să dreg, să-mi împlinesc slujba cu care m-am însărcinat de bună-voia mea. "Cât pentru asta, îmi zise vulpoiul, fii pe pace. Mâine de dimineață plecăm amândoi, și daca nu te-ai face eu să izbutești, să nu-mi mai zici pe nume." Șezurăm la foc, ne ospătarăm ca niște prieteni; apoi vulpoiul își luă noapte bună și pieri ca o nălucă. Mă ciudeam în mine cum de să nu
... razele scânteietoare ale ochilor; parfumul îmbătător al florilor se înalța în văzduh cu armonia orhestrei, și lumina candelabrelor se revărsa ca un val de aur pe frunțile, pe brațele și pe umerele albe ale damelor. Strălucită era într-adevăr acea adunare, căci venise să asiste la cununia celei mai frumoase flori din aristocrația Moldovei, a domnișoarei Margărita X. În așteptarea acelei serbări, damele așezate pe canapelele de jur împrejurul salonului vorbeau cu cavalerii de frumusețile miresei și se pregăteau vesel pentru balul ce era să urmeze după ceremonia nunții. Deodată ... zâmbea, văzându-l rătăcind prin salon ca un om ce nu ar avea conștiință de sine. El veni în fața lui, îl atinse cu mâna pe umăr și îi zise glumind: — Trezește-te, poetule, și te coboară pe pământ din regiunile lumii ideale, căci balul o să înceapă în curând. Alexis tresări la glasul ce-l apostrofa astfel și rămase puțin tulburat; însă dl M., luându-l de sub braț, puse a se primbla cu el ... dulci lacrimi de fericire! II Cu patru luni înainte de scenele descrise în capitolul precedent, Alexis se întorcea din străinătate, unde își terminase studiile. Era pe la