Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU MAI
Rezultatele 871 - 880 din aproximativ 2740 pentru NU MAI.
Grigore Alexandrescu - Trecutul. La mănăstirea Dealului
... atâți nevrednici, trăind în moliciuni, Se laud cu mari fapte făcute de străbuni. Dar pentru ce orașul atât de strălucit Acum între orașe e cel mai umilit? Ce voie preaînaltă, ce lege porunci Căderea deopotrivă cu înălțare-a fi? E o fatală soartă? sau pe acest pământ Lăsă urmele ... al tiraniei fier, În strigări dureroase s-au înălțat la cer; Căci ploi ce în torente de veacuri s-au vărsat Sângele după pietre încă nu l-au spălat. Oricum va fi, mi-e scumpă cetatea ce-a domnit; O iubesc, căci e tristă și căci a suferit ... păzesc De iesme, tauri negri, ce iadul locuiesc; Și când vrun om aproape a merge-a cutezat, El la lumina zilei nu s-a mai arătat." Astfel ziceau, și vremea un pas a mai făcut, Și chiar acele iesme azilul ș-au pierdut! Tot e tăcut și jalnic: însă așa cum ești Singură porți povara măririi românești, Târgoviște căzută ... Coloana ce odată din țara de exil Pe calea mântuirii ducea pe Istrail! Note [1] Gh. Bibescu. [2] Pe când scriam aceste versuri, reînnoirea monumentelor ...
Ștefan Octavian Iosif - Lenore (Iosif)
... cerul e departe... Ce bine, vai, mi-a dat în schimb Pe rugile-mi deșarte? — Copila mea, odorul meu! Ascultă, fii cuminte! Nu supăra pe Dumnezeu Cu astfel de cuvinte! — Ah, mamă, mamă, e-n zadar, Și toate sunt pierdute! Nici Dumnezeu, nici iadul chiar Nu poate să-mi ajute! — Dar, fată, dacă te-a uitat Necredinciosul mire, Și poate el cu alta azi Trăiește-n fericire? La ... Când el răsplata-și va găsi În ghearele Satanei! — Ah, mamă, ceea ce-am pierdut Pierdut rămâne, mamă! La ce, la ce m-am mai născut? O, moarte, vino, ia-mă! Mâini! În zadar vă frământați; Ochi! în zadar mai plângeți. Ah, viața mea! Lumina mea! Apuneți și vă strângeți! — O, Doamne, nu te îndura De vorbele-i nebune! În deznădejdea-i fără frâu Nu știe, vai, ce spune! Ascultă, fată, sfatul meu! Te du la mânăstire Mireasa fără de noroc În cer găsește mire! — Ah, mamă, ce mi ... Vreau să-ți aud cuvântul. Vreau să te strâng la sânul meu... Cum geme-afară vântul! — Hei, geamă vântul, cât o vrea, Iubita mea, nu ...
Gottfried August B%C3%BCrger - Lenore (Iosif)
... cerul e departe... Ce bine, vai, mi-a dat în schimb Pe rugile-mi deșarte? — Copila mea, odorul meu! Ascultă, fii cuminte! Nu supăra pe Dumnezeu Cu astfel de cuvinte! — Ah, mamă, mamă, e-n zadar, Și toate sunt pierdute! Nici Dumnezeu, nici iadul chiar Nu poate să-mi ajute! — Dar, fată, dacă te-a uitat Necredinciosul mire, Și poate el cu alta azi Trăiește-n fericire? La ... Când el răsplata-și va găsi În ghearele Satanei! — Ah, mamă, ceea ce-am pierdut Pierdut rămâne, mamă! La ce, la ce m-am mai născut? O, moarte, vino, ia-mă! Mâini! În zadar vă frământați; Ochi! în zadar mai plângeți. Ah, viața mea! Lumina mea! Apuneți și vă strângeți! — O, Doamne, nu te îndura De vorbele-i nebune! În deznădejdea-i fără frâu Nu știe, vai, ce spune! Ascultă, fată, sfatul meu! Te du la mânăstire Mireasa fără de noroc În cer găsește mire! — Ah, mamă, ce mi ... Vreau să-ți aud cuvântul. Vreau să te strâng la sânul meu... Cum geme-afară vântul! — Hei, geamă vântul, cât o vrea, Iubita mea, nu ...
Dimitrie Bolintineanu - La ziua aniversală
... pământ? Dulce fericire sau al meu mormânt? Când veneai odată, zi de bucurie, Câte dulci dorințe n-aduceai tu mie! Câte mâini iubite mâna-mi nu strângea! Cupa unui frate cupa mea lovea. Ochii unei mume, plini de lăcrimioare, Mă cătau ca floarea pe un dulce soare! Astăzi eu sunt singur ... verde crește pe coperământ. Pasărea de noapte geme fără seamă; Câinele în lanțuri când și când mă cheamă. Când se va întoarce tânăru-i stăpân, Nu-l va mai cunoaște, căci va fi bătrân, Inimii îi place să se amăgească... Tot sperând că viața poate să-i zâmbească, Dar p-această față roze de ...
... cu dinadins. Tu mă știi. Eu râd într-una, Numai de glumit mă țiu - Ei, dar când mă-ntrebi de-acestea Parc-aș vrea să nu mai fiu! Lumea de dureri e plină, Calea vieții mi-e străină; Tot așa-mi vorbește mama, Iar eu, biata, ce să știu? Eu cu drag ... mă-mpac. Dar să stăm târziu în noapte Tăinuind iubirea-n șoapte Și să te sărut — ei, asta! N-am putere să o fac! Nu mi-am dat anume seama Niciodată, viața ce-i! De-mi zici «dragă», râd cu hohot, Ascunzând obrajii mei. Tu te superi dintr-o ... mi-aș fura Și-aș purta-o-n sân, o cruce! Când s-ar veștezi, m-aș duce Să te fur apoi pe tine; Nimănui nu te-aș mai da! Mai așteaptă! Cui dai biruri, Dac-aștepți ce ți-e iubit? Să zic da, nu-mi vine bine Până când nu m-am gândit; Să zic nu? Aș zice toate, Numai asta nu se poate; Parc-aș plânge viața toată Dac-aș ști, că te-am mâhnit. Ei, acum ghicește singur De te am eu drag ori nu ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VII
... cu vărtute rară, Carii-înlibovindu-să-în copile Călătoriea întins din țară-în țară Luptându-să cu lei și gligani, Curățind pământul de tirani, Ce nu răbda ca-asuprit să fie Cel mai slab de cătră cel mai tare, Neamuri întregi scotea din robie, La nevinovați apărătoare Mână dând, nice lua vreodată, Nice poftea pentr' ajutoriu plată! [1] Ah! căruntă vechie cinstită! Unde ... Iar' șireagurile mai alese Trimețind de-osăbi să cerceteze Unde-s oștile lui Vlad viteze. Așa făcând să precepu-în urmă Că vodă cu războiu nu să-îmbie, Ci din ascunsuri ieșind, o turmă După-alta-i pierde cu viclenie. Deci hotărî, ferind locuri strâmte, De-aci să nu mai meargă nainte, Ci întracelaș loc să tăbăreze, Păn' muntenii sâliți de nevoie, Sau la război ar vrea să cuteze, Sau venind înșiș' de bună voie ... și obraz cu măiestrie Și chipul, ca prăvătariu să-îmbracă, Ce din Vidin duce băcălie La tabără, vorbind limba greacă. Iar' de-aceasta la nime nu spusă, Și dă cătră-ai săi pe-ascuns să dusă. Într-acel chip iscodind el toată Tabăra cum stă, din care parte Mai lesne-ar fi năvală să bată, Fără veste zări ...
Vasile Alecsandri - Iașii în 1844
... înștiințez însă că această primblare am de gând să o fac fără a-mi întocmi dinainte un plan de drum, precum se obișnuiește mai în toate voiajurile. Nu, eu nu înțeleg călătoriile ca cei mai mulți, adică: de a se face robul unui plan și, în urmare, de a alerga țintă pe linie dreaptă până la ... deosebite, care dovedește atât de mult înrâurirea Europei asupra unei părți dintre români, partea bogată și privilegiată, și lupta necontenită între ideile vechi și noi nu era nicidecum tipărită pe fața capitalei noastre cu vro câțiva ani mai în urmă. Atunci ea purta o fizionomie mai mult orientală; însă de când spiritele au început a se dezveli la razele civilizației, o mare prefacere s-a ivit în ... alcătuiesc cel mai mare număr, nu și-au părăsit niciodată obiceiurile, nici limba, nici portul, deși tristele întâmplări ce au trecut peste țară au apăsat mai mult asupra lor. Cuvintele acele însă ale bătrânului m-au adus a gândi la deosebitele caractere ce au trebuit să aibă Iașii în ... vale, se întinde ca o pânză albă pe șesul Bahluiului și merge de se pierde în sânul târgului. Priveliștea de aici este una din cele
Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu
... a doua zi chiar trebuia să cază în mâna a mii de bravi ofițeri și soldați, la cari balivernele militare ale documentalistului nu puteau trece cu atâta ușurință neluate-n seamă. În adevăr, încep rectificările. Zola, neștiind el însuși cât erau de grave greșelile lui, nu se astâmpără și aruncă prin Figaro o sfidare: “Persoanele cari au asistat, ca militari sau civili, la tragedia de la Sedan și cari au ... din acei ce căutau cu de-amănuntul în La DĂ©bâcle elemente pentru a răspunde sfidării prea îndrăznețe a lui Zola mai dau peste altceva și mai grav decât o inexactitate sau o falsă pricepere de vorbe tehnice: dau peste un plagiat în toată regula. Ofițerii descopăr că naturalistul, atât de amator ... presărând printre ele câte o propozitie a sa, care în genere se potrivește foarte puțin cu întregul pe care-l plagiază. Deși Zola nu a avut un proces în fața justiției, cum prea ușor se putea să-l aibă dacă în locul prințului Bibescu era un autor ... ...
Titu Maiorescu - Scrisoarea lui Maiorescu către Eminescu (februarie 1884)
... — se-nțelege — pentru împrospătarea garderobei D-tale, care va fi stat și ea ca-n vis în aceste 7 luni. După aceasta, dacă nu va fi indicată vreo cură de băi, la Hall de exemplu, vă veți întoarce împreună în țară unde trebuie să te mai odihnești câteva luni, pentru a te întrema fizicește deplin. Teodor Rosetti te invită să petreci aceste luni la moșia lui Soleștii, unde îți ... Poeziile D-tale sunt azi cetite de toate cucoanele, de la Palat până la mahalaua Tirchilești, și la întoarcerea în țară te vei trezi cel mai popular scriitor al României. Așa cam este, dar tot nu este rău, când te simți primit cu atâta iubire de compatrioții tăi. Așadar, fii fără grijă, redobândește-ți acea filozofie impresională ce o aveai întotdeauna ... excursia în frumoasa Italie și, la întoarcere, mai încălzește-ne mintea cu o rază din geniul D-tale poetic, care este și va rămâne cea mai înaltă încorporare a inteligenței române. La revedere cu bine și o caldă strângere de mână de la toți prietenii și mai ales de la al D-tale devotat T. Maiorescu
Vasile Alecsandri - Melodiile românești
... pe care le ating cu o pană. Capul trupei execută melodia pe vioară; naiul face să se audă mai tare, în sunete ascuțite, pasajele cele mai pătimașe; cobza ține loc de bază, și mai totdeauna e jucată de către cel mai în vârstă dintre artiștii țigani, care execută pe acest instrument acompaniamentele cele mai grele cu o îndemânare vrednică de mirat. Pe acești lăutari îi întâlnești în toate sărbătorile; ei poartă mai totdeauna haine orientale. Când cineva îi aude executând în chip serios și melancolic, care niciodată nu-i lasă, ariile naționale române într-o societate aleasă, adăugând muzicii instrumentelor lor un cântec plin de tristețe, și când vede cineva impresia ce produce ... încet; dansatorii se apropie sau întind cercul tot cu acele mișcări, ceea ce dă horei un oarecare aer de indolență și de o lene care nu se întrerumpe decât de către vreun vesel dansator ce-și manifestă veselia bătând cu piciorul în pământ. Această legănare grațioasă se cuvine mai cu seamă de a se exprima în muzică; de aceea trebuie să se apese mai ...
Constantin Stamati-Ciurea - Sofia Karpov
... nou la guvernorul orașului, să-i cer încuviințarea ca să iau lemne de foc din depozitul pentru văÂduvele invalizilor. — Cum? vrasăzică, guvernorul astăzi nu te-a primit? întrebă fiica cu mirare. — Nu! Nu m-a primit, copilă dragă, nu! răspunse bătrâna sorÂbind ceaiul. Acești puternici ai împărăției sunt mai inaccesibili și mai mândri decât însuși țarul. Dumnezeule! ei primesc numai pe boieri și funcționarii lor subalterni. După masă ei se odihnesc, iar sub seară ies de se ... tirea mamei. Fizionomia ei exprima o tristețe nespusă și o ciudă arzătoare, iar obrăjeii ei se acoperiseră cu roșață și sprâncenele i se încrețiră. — Mai mult tu nu vei merge la guvernor, o întrerupse copila, căci eu singură mă voi duce; și având mai mult curaj voi dobândi cererea. Eu voi ști a-i spune că un veteran care pe câmpul de luptă și-a vărsat ... megieșul nostru Kolosov care mi-a scris petiția și socot că el îmi va da un sfat bun. — Dar până când să mai dureze aceste sfaturi și alergări? Mamă, eu ...