Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DAC��
Rezultatele 871 - 880 din aproximativ 1469 pentru DAC��.
Cincinat Pavelescu - Unui autor dramatic
Cincinat Pavelescu - Unui autor dramatic Unui autor dramatic de Cincinat Pavelescu care făcuse să apară pe scenă, ca personaj simbolic, un măgar Dar piesa asta e obscenă: Să iasă un măgar pe scenă?! Ce vreți, răspunse directorul, Dacă strigați toți:
Cincinat Pavelescu - Unui poet fecund și prolific
Cincinat Pavelescu - Unui poet fecund şi prolific Unui poet fecund și prolific de Cincinat Pavelescu Poetul Barbu jura Camilii Că nu mai face copii defel; Ce fericire pentru familii, Dacă și tatsu jura ca
Cincinat Pavelescu - Unui primar spiritist
Cincinat Pavelescu - Unui primar spiritist Unui primar spiritist de Cincinat Pavelescu care m-a amenințat că nu mai mă invită la masă, în splendidul palat ce avea la Brăila, dacă nu-i fac imediat o epigramă. Cu morții prea mult tu te joci, Și chemi la spirite o mie; Un sfat: pe-al tău să nu-l evoci, Că niciodată n-o să
Cincinat Pavelescu - Unui scriitor fără succes
Cincinat Pavelescu - Unui scriitor fără succes Unui scriitor fără succes de Cincinat Pavelescu dar a cărui amică avea prea multe Poete, -n valuri de cerneală Îneci ideile-ți mâhnite; Dar, dacă muzele te-nșeală, Amica vor să ți-o
Constantin Mille - Lumea moartă
... idee oare, Că sătui de gândul nostru Și orbiți de-a lui splendoare Noi c´un vis ne-am mulțămi! Credeți voi că dac-am ști Că durerea-i soarta noastră Și plăcerea soarta voastră Cât pământul va trăi, Am ținea noi lumea ´n spate Ca giganticul Atlas ...
Constantin Negruzzi - Întâia noapte a lui Iung
Constantin Negruzzi - Întâia noapte a lui Iung Întâia noapte a lui Iung de Constantin Negruzzi Tu! Dumnezăul liniștii ci umbra ti-mpresoară, Somnule! Vino de m-adormi... o, ceriule, el zboară! Ca un prietin vânzători fugi de cei nenorociți Sădi în culcușul numai a celor fericiți. De glasul cel tânguitor fugi, să depărtează, Glasul celui nenorocit pe el îl spăimântează! După câtiva menunte unii odihni tulburate, Mă deștept. Fericit cel ci nu să trezăști Șâ este tot în noapte și mormânturile uitate La stare ce cumplită el acum nu mai gândești Dar dacă șâ-n mormânt stârvurile visază, Nici acolo nu găsăști vro mângâioasă rază. Chicuram... Un vis! un vis spăimântători M-au trudit necurmat cu chip tulburători, Fără nădejdi tras dintr-o nenorocire, În spaimi înfricoșate și întru îngrozire. Vai! sufăr încă, și dintr-o răsuflare Un vânt au împrăștiet această-nșălăciuni. Dar însă, în sfârșit, din somn m-am dișteptat Și-atunci, crud, adivărul pe mini-au așteptat. M-am trezit! Ce-am văzut? Am văzut trii mormânturi Întru cari zac trupurile celor mai scumpi menunturi, Cerând la ochii mei cu lacrămi, pe rând, A amoriului jale, ...
Constantin Negruzzi - Apolog (variantă la Domnul P. Prunco)
Constantin Negruzzi - Apolog (variantă la Domnul P. Prunco) Apolog de Constantin Negruzzi Apărut cu titlul Domnului P. Prunco, în Alăuta românească , 1837, 14 martie Tot timpul care oamenii Pe lume îl petrec, Preste roata Norocului A se sui se-ntrec; Iar când acum se bucură Că s-au urcat pe ea, Gândind să-și facă mendrele Precum nădejduia, Rotunda roată răpede Pe schițe se-nvârti, Și mândrul poticnindu-se, Cade cum nu gândi. Iar omul ce de rație Se tot călăuzi, Și-n toată vremea cumpăna În orișice păzi, Nu-i pasă dacă vifore Pe lume s-au stârnit, Vârtejele-ntâmplărilor Îl află liniștit. El știe că furtunele Nu pot lung timp ținea, Curând veni-va soarele Ce le va-mprăștia. Cunoaște jucăriile Vicleanului Noroc, De-a lui favoruri putrede Râzând, își bate joc. Acest fel traiu-i limpede Se trece liniștit, Și când moartea s-apropie Îl află
Constantin Negruzzi - Cântec vechi
Constantin Negruzzi - Cântec vechi Cântec vechi de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] (dezambiguizare) Aceasta este o pagină de dezambiguizare — un ajutor pentru navigare care cuprinde lucrări purtând același nume. Dacă o legătură dintr-un articol v-a adus aici, vă rugăm să mergeți înapoi și să reparați legătura astfel încât să ducă direct către pagina menită. Cântec vechi , de Grigore Alexandrescu Cântec vechi , de Mihai Eminescu Cîntec vechi , de Ștefan Octavian Iosif Cântec vechi , de Constantin
Constantin Negruzzi - Doină nouă
Constantin Negruzzi - Doină nouă Doină nouă de Constantin Negruzzi Foaie pentru minte, inimă și literatură , Nr. 13, 30 martie 1842 De când eram încă mic, Doina știu, și Doina zic, Căci românul, cât trăiește, Tot cu Doina se mândrește. Eu cu Doina mă plătesc 140 Constantin Negruzzi De bir și de boieresc; Boii mei când aud Doină, Ară țelină și moină, Și îmi samăn cel ogor, Cântând Doinele cu dor. Iar de aud vreo fetiță Cântând Doina-n poieniță, Alerg fuga de-o găsesc, Și de Doina îi vorbesc. Ea m-ascultă bucuroasă, Căci îi mândră și frumoasă, Și-mi zice că m-a iubi, Dacă Doina i-oi vorbi. Vă spun drept, orice mi-ți face, Doina știu și Doina-mi
Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului
Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului Duchesa Milanului de Constantin Negruzzi martie 1826 Italie, după ce o îndelungă vremi s-au luptat pentru slobozănie sa cu împărații, la ce de pe urmă o dobândisă; și ei nu mai avĂ© întru ea decât o umbră de stăpâniri în niște particularnice staturi, cari încă îi cunoște, nu atât ca să-s încredințăzi de protecsie lor, cu cât să temĂ© să aibă din puterea lor. Milanezul era cel mai mari dintre toate. Viscontezii, cari din particularnici stăpânitori să făcusă duchi, să bucura de o stăpâniri legiuită prin bunăvoință a noroadelor, și prin aceea a împăraților. Dar parte bărbătească a aceștii familii sfârșându-să, toate driturile sali au trecut în Casa de Orleans, prin Valentina Milanului, cari să măritasă după acest vestit duc de Orleans, ci s-au omorât de Ioan, ducul de Burgon. Stare ce jalnică întru care catandisâsă Franța, din pricina războaielor cu englejii și a feliuri de tarifuri de cari această împărăție era stricată, nu au lăsat pe copiii ducului de Orleans ca să-s ducă să puie stăpânire pe acest ducat. Venețienii, cari afla milanezul după plăcerea lor, negreșit l-ar fi apucat ...
Constantin Negruzzi - Enigmă Enigmă de Constantin Negruzzi La albeață-ntrec pe lume orice lucru lucitor: Dacă vrei să mă faci, trebui să mă strângi încetișor. Oh ! Să nu mă strângi pre tare, cetitorule, ia sama Că pe loc mă fac ca