Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DA PE FAȚĂ
Rezultatele 871 - 880 din aproximativ 1058 pentru DA PE FAȚĂ.
Ion Luca Caragiale - Cam târziu...
... poate, de opt ani... Dar e curios lucru, domnule, cum să ne aducem aminte de el, așa... Și toți trei prietinii tac și stau mirați pe gânduri. Câtă vreme nu vorbesc, gândurile lor umblă departe pe cărările pe cari ei le-au bătut odinioară în tinerețe, întovărășiți de Costică Panaite; și cu cât mai mult umblă acele gânduri, cu atât le reînviază în ... copil !? După o pauză, Costică întrerupe tăcerea: — Frate, n-au ăștia un mezelic, ceva? nițică pastramă... — Ți-ai găsit! la berărie, pastramă... — Da ce? — Crenvirș! — Ei, aș! — Or salam... — Parol? — Ori șvaițer... — C-eșt' copil? Și ancheta își reia cursul. Moșia unde ... Parol? — În sălbătecia aia... — C-eșt' copil!? Încă un rând de halbe... — Ei, aș! — Ale din urmă. — Parol? — Și pe urmă, un șvarț! — C-eșt' copil!? Până să se golească cele din urmă halbe, un supliment de anchetă nu strică. Cât de important va ... de mai multe zecimi de cultivatori de prune: trebuie s-o dea mâine unui deputat, s-o prezinte la Cameră, ca să oprească votarea impozitului pe ...
Constantin Stamati - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam
... au luat. Având a merge îndată în aurit faieton La buna, mătușa, moșu, la tot neamul cu poclon, Precum eu m-am zbrănduit pe strade dârdâitoare, Le-am colindat cu mireasa cu prezenturi de preț mare; Cheltuind făr’ de cruțare, dând ospețe răsfățate, Cu zariflicuri de modă frumoase, dar ... Ce fel să fie? Cucoana Oh, cerule! sunt datoare să-i spun și să-i tâlcuiesc În ce anume caretă am eu să călătoresc; Întreabă pe graf Lucescu, și el îți va spune ție Cum are să fie; Și ce mă superi pe mine? Știi că am dorit să-ți cer toate, așadar, cer de la tine Să fie careta nouă Într-o oară, sau mult două. Bărbatul ... am suit, Și m-am luat după dânsa, ca un bărbat mangosit. Deci ajungând la moșie, chelarul ne-ntâmpinează: „Bine-ai venit, cuconiță!â€� pe ea o felicitează... Cucoana Fi donc! ce surpriză îmi face ghiujul acest făr’ de minte, Urează ca din vechime cu ruginite cuvinte! Cucernicul meu chelar ... mea odihnă, cum se vede, s-au sfârșit, Nu știu a mea bătrânețe prin ce faptă i-au greșitâ€�. Așa bătrânul grăiră, Și pe ...
Ignacy Krasicki - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam
... au luat. Având a merge îndată în aurit faieton La buna, mătușa, moșu, la tot neamul cu poclon, Precum eu m-am zbrănduit pe strade dârdâitoare, Le-am colindat cu mireasa cu prezenturi de preț mare; Cheltuind făr’ de cruțare, dând ospețe răsfățate, Cu zariflicuri de modă frumoase, dar ... Ce fel să fie? Cucoana Oh, cerule! sunt datoare să-i spun și să-i tâlcuiesc În ce anume caretă am eu să călătoresc; Întreabă pe graf Lucescu, și el îți va spune ție Cum are să fie; Și ce mă superi pe mine? Știi că am dorit să-ți cer toate, așadar, cer de la tine Să fie careta nouă Într-o oară, sau mult două. Bărbatul ... am suit, Și m-am luat după dânsa, ca un bărbat mangosit. Deci ajungând la moșie, chelarul ne-ntâmpinează: „Bine-ai venit, cuconiță!â€� pe ea o felicitează... Cucoana Fi donc! ce surpriză îmi face ghiujul acest făr’ de minte, Urează ca din vechime cu ruginite cuvinte! Cucernicul meu chelar ... mea odihnă, cum se vede, s-au sfârșit, Nu știu a mea bătrânețe prin ce faptă i-au greșitâ€�. Așa bătrânul grăiră, Și pe ...
Alecu Russo - Amintiri (Russo)
... mișcarea vietăților alinitu-s-a? Nu; dar nici un soare nu lucește frumos, nici o floricică nu are dulce miros, nici un fluier pe coasta dealurilor nu răzbate, nimica în lumea de față nu are asemănare cu florile și cu soarele zilelor văzute prin aducerea-aminte. Vântul ce bătea atunce, lacrimile ce se vărsa se uit; din zilele ... mirosul teilor ce venea de la pădure; moșnegii spuneau de turci și de tătari, de moșul Adam cu barba până în brâu, ce ținea plăghiile pe genunchi, de Ileana Cosânzeana, de frații din lună, de lupte și de năvăliri: vedeam în lună chip de om rănit, culcat pe un pat frumos de scoarțe și de lăicere, și sângele bolborosind îi pica alăturea într-un cuibăr spart; iar pe fratele ucigaș, osândit din porunca lui Dumnezeu, până se va umplea cuibărul, a bea sângele nevinovat ce nu încetează a curge ... într-o zi, Măriuca clăti din cap ca o frunzuliță vântuită, se culcă la piciorul părului, cu ochii la drum, și adormi pentru totdeauna!... II Pe lângă umbra Măriucăi, pe lângă vântul ce bate prin păr, ...
Mihail Kogălniceanu - Dorințele partidei naționale în Moldova
... nu lovi driturile cuiva; însă vroiesc asemene ca și alții să nu le jignească dreptățile ce le au înființate și închizășluite de sute de ani, pe care strămoșii noștri pururea și cu crude jertfe au știut a le păstra, și pe care și noi vroim a le lăsa întregi strănepoților noștri. Cel mai sfânt din aceste drituri este neatârnarea noastră dinlăuntru și prin urmare ... s-a mai întărit și la 1530 de către Soliman cel Mare și toate hatișerifurile și firmanurile Porții în urmă slobozite s-au întemeiat pe acesteași capitulații; acestea asemene s-au cunoscut și de toate tratatele încheiate între Turcia și Rusia, care, declarându-se ocrotitoarea driturilor noastre, s-a ... prin care tratat reformatorul Rusiei cunoștea domnului Moldovei titlul de autocrator și țării o deplină neatârnare. Rusia, prin tratatul de la Kainargi din 1774, cunoaște pe stăpânitorii Moldovei și Valahiei de suverani [2] și prin urmare și țările de staturi suverane. Pe acest tratat în care pentru întâiași dată prințipul mijlocirii Rusiei în favorul Principatelor este stipulat (însă numai încât aceasta se poate ierta de către considerația ... ...
Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia
... care mai că pe brânci se târâie la vânat, sperând a dobândi ceva, de nu pasărea întreagă, atunci cel puțin o peniță de pe dânsa, iar de la frumușică de nu o sărutare, măcar un zâmbet de speranță; ce-i pasă lui dacă acesta e chiar disprețuitor? el și ... ramificațiunea apelor ei, care alcătuiesc un labirint de insule, lacuri, bălți și codri de stuf, gros ca prăjinile de stejar. Se-nțelege de sine că pe aceste șesuri și ape, unde domnea tăcere absolută, unde trăsnetul puștii nu se auzea și unde sălbătăciunea rar când vedea pe un om, se adunau din toate părțile Asiei Mici, din Caucaz, Balcani și Carpați, nouri de păsări felurite, campesÂtre și de apă, iară în ... află la Bazargiuc, 18 kilometri de la Chilia Nouă. Venitul ce-l dă acest ram de comerț se urcă la sute de mii de ruble pe an, iară venitul de pe sărături la două milioane. Dintre toate aceste pescării, ce se fac cu mrejele și cu felurite alte unelte, cea mai interesantă și vrednică de văzut ... în așa hal se aduc morunii și nisetrii până la Chișinău. Pe ...
Costache Conachi - Visul amoriului
... di pi dînsul ca o piatră fără glas, Ah, dar cine poate spune năcazurile ce-am tras ! Prin prăpăstii, munți și dealuri, ostenit călătoream. Și pe drumuri neumblate pururea ne învîrteam. Mă rătăcisăm cu totul, nu știam unde mai sînt Și mi se părea tot locul pentru mine un mormînt, N ... nu știi, mi-au zis cu răcnet, că eu sînt un argint viu, Carele umblu prin suflet și chinuiesc pre bărbați ! Dacă-ți lipsăște răbdarea, pe la amori tu ce cați ? Ai îndrăgit, nu-i scăpare, trebuie să pătimești, Dar să știi că nu-i departe fericirea ce gonești.â€� Atîta ... ntărta. Atunci văzui cu ochii coborîndu-să din nori O fată dumnezăoaie, îmbrăcată tot în flori, Chiar asemenea cu chipul care mi s-au arătat Pe deasupra vioricăi la care m-am închinat. Fața ei era prea albă, ochii săgeți sloboza, Sprincenele lungi și dese drept în inimă rănea. Sînul ei ... somn. Un părău de apă vie, ca un șarpe în cujbări, La umbră sta o mulțîme de fete cu sînul gol, Cu părul în lenevire pe grumazii lor răscol. „Vezi acest norod de zîne, mi-au zis preaiubita mea, Trecînd cu o repegiune ce lacrimi îmi povedea, Sînt din grădina ...
... Venea dimineața în urma hergheliei întregi, la pas, ascultând de departe clinchetul clopoțelului de argint de la gâtul calului care, nu demult încă, se ținuse pe urmele ei. Pe rând, clopoțelul a trecut la toți mânjii ei, cei mai frumoși de prin ținuturile acelea. Pe doi dintre dânșii îi ținea minte încă, pe ceilalți îi hrănise, îi alintase cu botul ei catifelat, îi simțise lângă dânsa, dar nu-i văzuse niciodată. Într-o seară, după o ploaie groaznică ... obișnuit cu dânsa, o cunoaște și-i e dragă; cum merge încet, fluturi mici, albaștri, atrași de albeața părului, se țin după dânsa, se așază pe crupa lucioasă, se ridică iarăși, alungându-se unii pe alții, și o întovărășesc până departe. Vine și se duce mereu pe același drum. S-a deprins: o ia mai întâi de-a curmezișul câmpului, apoi de-a lungul unei prăpastii ... veste, i se păru că se mișcă sub ea pământul; nici n-avu vreme să se înfricoșeze, malul se desprinse mai întâi domol, răsturnând-o pe-o coastă, apoi se surpă dintr-o dată, repede, la vale, rostogolind-o până în adânc, oprind-o tocmai ...
Ion Heliade Rădulescu - Elegie II. Dragele mele umbre
... n miezul zilei-ați apus; D-atâtea chinuri, lungă mâhnire, Al meu trist suflet jăli supus. Voi ușurați-l, umbre-ndrăgite, Voi din lăcașuri nelocuite Pe fericire o îndemnați; P-astă streină faceți să vie Necunoscută mult mai mult mie; Vă rog d-acolo o îndreptați. Lina ta mână mă ușurează ... Ah! auritu-ți păr fâlfâiește, M-atinge, unda-i mă răcorește, Cade p-obrajii-mi cei înfocați; Și a mea ploaie de lăcrimare Pe el se varsă cu-mbelșugare... Ah! cine-mi șterge ochii-nmuiați ?... Al meu părinte, ah, ce ivire! Să vă văz iarăși eu însoțiți! A ... Du-i la lumina ce nu sfințește, Fii lor tovarăș nedezlipit. Umbre mult drage!... ah, puțin stați! Veniți adesea, mă cercetați: Ceasul îmi este necunoscut; Pe
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fanta-Cella
... lumii!" Pe țărmul dinspre Molo, printre stânci de var și de cremene, pescarii se odihnesc, râd și mestecă tutun, scuipând cleios și gal Castel zidit pe o stâncă, pe malul Mării Adriatice, la 6 km. de Triest. Sa trăiești! ( it. ) ben; cu pălării de pâslă vânătă, pleoștite într-o parte; pantalonii sumeși până la ... albă, cu spatele și aripile cenușii ( fr.: le Muetă pescărel ( fr.: la mouette ). căci n-am râs niciodată. Păsările Sân-Petrului aleargă, despică vânturile, și pe senin și pe furtună același glas au, aceeași fire... întreabă-le pe ele de sunt fericite ori nu. — Dar spune-mi, Cella, când noaptea se-ngână cu ziua, n-ai simțit focul inimii aprinzându-ți obrajii ... fiorii îi cutreierară trupul și broboane calde licăriră în genele ei tremurătoare." — Cine iubește nu mai moare... "Nopțile nu întunecau lumina inimii. Fericirea adormise pe perna pe care Cella își odihnea capul. Sub ochii mei priveam necontenit înțelesul vieții. Cerul mi se părea aproape ca un tavan Vechi cartier în orașul Triest ... toate inimile la un loc n-ar fi putut cuprinde." "O, de ce vânturile nu mă dete rechinilor! Viața n-ar fi murit, căci, adormind pe ...
Grigore Alexandrescu - Viața câmpenească
... Un mal către răsărit, Iar către apus o apă, Ce saduri, grădini adapă, Ce udă țărmul setos, Și-n ramuri multe-mpărțită Curge mândră, liniștită, Pe patu-i cel nisipos. Casa pe-o muche clădită Singură câmpul domnind, De umbră neocolită, O vezi în aer albind. Să zic că a ei zidire E lucru cu ... umilită, Ca tămâia cea sfințită Este la cer priimită De părintele obștesc. Tot către această parte, Un sat puțin însemnat În două rânduri se-mparte, Pe linie așezat. Poezii și proză În vale se văd desișuri, Saduri, livezi, alunișuri, Pe urmă ochiul zărește Un deal ce se prelungește Verde și împestrițat. Coastele-i sunt învelite De vii, de semănături, De țarine felurite, De crânguri și ... Adeseori pe câmpie Departe mă rătăceam, Adesea cu bucurie În dulci gânduri mă pierdeam. Simboluri de tinerețe, Fluturi cu vesele fețe Privirea mea o trăgea: Pe iarbă în depărtare Fluturele părea floare; Dar când umbletu-mi simțea, Insectele-amăgitoare Se-nălțau, găseau scăpare Aripile-și scuturând; Și eu c-o dulce ... cugetu-mi mulțumit, Slăvind o-naltă putere, Eu ascultam în tăcere Al multor mii de ființe Concertul nemărginit. Și când luna-argintuită, Albind iarba de pe ...