Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SĂ

 Rezultatele 861 - 870 din aproximativ 4001 pentru .

Nicolae Gane - Hatmanul Baltag (Gane)

... de a-și linge ale lor douăzeci și patru de buze. — Fiica cea frumoasă a vornicului Smereanu, adause Baltag voind -și esplice toastul. Înainte de-a asfinți soarele de mâne am o cer în căsătorie de la părintele ei, și, dacă el se va împotrivi, baltagul meu strămoșesc îi va juca pe spate. Un freamăt surd ... cel nalt cu mustețele mari este viitorul ei mire, că de îndată alergă la părintele ei spre a-i zice că este gata se jertfească pentru liniștea lui. Bătrânul vornic o strânse cu duioșie la piept, și era cât pe ce verse o lacrămă de bucurie. În acea zi, mare serbare se făcu la moșia vornicului Smereanu. Mai mulți juncani și cârlani fură tăiați și împărțiți ... se rezămă cu cotul pe-o masă pe care erau așezate ciubucul și garafa cu vin. — Aprinde lumânarea, zise Baltag. — Mai aveți ceva porunciți? întrebă sluga. — mă lași singur. Sluga credincioasă ieși, și Baltag închise ușa cu zăvorul. —

 

Nicolae Gane - Petrea dascălul

... mai deosebit Petrea Dascalul; din contra, era mic de stat, avea chipul blajin și oarecare stângăcie în mișcări. Față cu stăpânul său abia de îndrăznea ridice ochii din pământ. El fusese crescut de tată-său ca fie dascal la biserică. Însă toate le făcea pe dos în slujba bisericească. În loc curățe lumânările de mucuri cu cleștele cele lungi, el le stingea, și cădelnița o arunca cu atâta neghibăcie, încât împrăștia cărbunii pe jos. Numai la ... ursul, zise Petrea Dascalul. Atunci figurile lungi și solemne ale lorzilor se făcură și mai lungi și mai solemne, căci dorul lor era acum aproape fie împlinit; aveau, în sfârșit, deie ochii cu sahastrul Carpaților și aibă ce istorisi despre lupta cu dânsul, când se vor întoarce în țara lor. Ei își înarmară puștile nu fără oarecare bătaie de inimă, deși ... și-o păstrează pentru retragere în caz de primejdie. El o curăți bine și făcu chiar lângă dânsa un foc de uscături pentru ca fumul intre înlăuntru și silească pe urs ...

 

Vasile Alecsandri - Despot Vodă

... pe cărare La deal... îi vezi? JUMĂTATE Văd... Iată-i ajunși sub dâmbul mare... Țin sfat și iarăși pleacă... Or fi niscai fugari Ce vor treacă-n țară. LIMBĂ-DULCE Ce-or fi, maghiari, tătari, -i prindem. JUMĂTATE Dar, -i prindem, căci noi suntem de pază Aici, la pragul țării... Feri, măi, nu te vază. LIMBĂ-DULCE Știi ce? Hai de pe culme pe ei ne-aruncăm. JUMĂTATE Ba nu; la pândă-aice mai bine s-așteptăm. Vin’ cole, după stâncă. LIMBĂ-DULCE Ce pândă? Lupta-i dreaptă: Ei doi ... muma, piere gemând sub talpa lor. DESPOT Cu Vodă Lăpușneanul ei astăzi nu se-mpacă? LASKI Nu! n-ar putea nici dracul pe tron ca le placă. DESPOT Le trebuie, se vede, un domn căzut din cer? LASKI Ba mai degrabă-un... Despot cu brațul lung de fier, bată, apese pe dârza lor cerbice Și-n capul lor sămânța de vrajbă o strice... Și iată de ce, frate, primit-am bucuros Ca ajut avântu-ți de dor ambițios. Sunt leah; cu moldovenii în veci n-am împăcare, Tu cauți un tron, Despot?... eu caut răzbunare! (Dându-i

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Dumnezeu (Hasdeu)

... un om cu Dumnezeu!" Extazul.... ce-i extazul? O clipă seculară, În care vezi atâtea trăite și trăind, Încât un veac îți pare, nu vrei crezi, și totuși Știința-i nevoită murmure: așa-i! Când omul cade-n apă și-i gata se-nece— Trecând în panoramă pe denaintea sa Întreaga-i viață, viața-i întreagă d-amăruntul O simte-n clipa ceea, o clipă, nu mai ... închină miresme iubitoare.... Mă-ntrebi: ce-s Eu? iubire. Mă-ntrebi: ce fac? iubesc, De n-aș urzi, pe cine Mi-aș revărsa iubirea? Ca iubesc, Mă sfâșii, urzind din Mine lumi..." Și când vorbea, Cuvântul, urnind acele puncturi, Le răspândea din suflu-i, și fiecare punct Lua câte-o ... Poetul se deșteaptă. Mai luminos se simte: și-n el, și-n preajma lui. Frânturi din amintire în creieru-i s-așează, Și gândul, ca toarcă, apucă noul fir. Materie și forță! Din Forța cea supremă Ce-i numai forță, una, monadă fără țărm, Orice se desfășoară, orice se desdrumează ... sus; Și el, plăpândă harpă, vibrează totodată Cu Dumnezeu-iubirea și cu iubirea-om... Un cântec, numai unul și cel mai de pe urmă, Voind ...

 

Emil Gârleanu - Sineturile conului Gheorghieș

... roșii din străinătate; cascade, și câte alunecușuri toate, apoi conul Gheorghieș împrumutase, pe sineturi, în dreapta și-n stânga, căruia cum îi cerea. Omul trebuie facă bine, dacă vrea trăiască între oameni! spunea dumnealui. Și a făcut bine, cât a putut, conul Gheorghieș. Unii și-au măritat fetele cu banii ... cu vază, cu avut, de la care, de câte ori îi cerea înapoi, în loc de bani căpăta câte o strașnică ocară: — Ce, vrei -i dai și pe aceștia? Vrei ajungi muritor de foame, măi Gheorghieș? Nu vezi tu că banul nu-ți stă în mână nici cât ai clipi din ochi? Lasă-i aici ... moșia mea; cine știe ce vremuri or mai veni! Nu-i rușine oare, ca noi, ce bruma de boieri am mai rămas în Moldova asta, ajungem calicim de la slugile noastre? Conul Gheorghieș pleca amărât. Acum, în vremile din urmă, își mai astâmpărase închipuirea, trăia tihnit, ascultând mai mult de coana ... și vru înceapă a citi: — Bine, n-are, n-are, își luă iar de seamă, dar de ce nu vine măcar ...

 

Mihai Eminescu - Mușatin și codrul

... lume am îmblat. Codrul i se închina Și din ramuri clătina: ­ Măi Mușatin, măi Mușatin, Voios ramurile-mi clatin Și voios ți-aș cuvânta: trăiești Măria-ta!... Hai Mușat, ne-nțelegem Și-mpărat ni te-alegem, Împărat izvoarelor Și al căprioarelor, Așezat la vrun pârâu, scoți fluierul din brâu, Tu cânți și eu cânt, Frunza-mi toată s-o frământ, S-o pornesc vuind în vânt Pe izvoare, În ponoară, Unde păsările zboară, Unde crengile-mi se pleacă ... mările. Fire-ar tare glasul meu, Ca treacă tot mereu De oriunde oi fi eu: Peste ape, peste punți, Peste codri de pe munți, ajungă pân-acasă, Unde mama-mi stă de țasă, Și -i spuie-n multe rânduri Nu muri, mamă, de gânduri. ­ Nu te duce, măi copile, Ci de ai în lume zile, Toate dăruiește-mi ... i zboară el: ­ Hai Mușatin, măi Mușatin, Voios aripile-mi clatin Pe-al tău coif m-aș așeza Și din gură-aș cuvânta: ­ trăiești, Măria Ta ­ ­ Rămâi, codri, sănătos, Că mă cheamă apa-n jos Și menit în lumea sunt

 

Mihail Kogălniceanu - Fiziologia provincialului în Iași

... presus de puterile noastre și vrednică de a fi numărată între cele douăsprezece fapte eroice ale voinicului Ercul. Tot ce putem face este alegem între o mie — sau mai bine între un milion și o sută de mii — un tip pe care -l poată cunoaște fieștecine și care samene cu majoritatea provincialilor pe care fluxul harabagiilor, al căruțelor de țară sau de poștă în toată ziua îi aduce calzi și-i trântește liop ... meu Carl Nervil, iarăși într-o descriere ce face despre provincial — însă despre provincialul evghenist. Pentru ca putem ajunge la această alegere și putem găsi așa de bine pe individul nostru, încât oricine -i poată citi pe frunte cuvântul de provincial, ca un blestem strămoșesc, noi vom începe dintâi a scoate dintre ținutași pe bătrâni, pe ... mai mult decât toate poreclele din lume și pe care, pe sfântul meu, n-aș vroi a o avea. Mai bine aș prefera car apă pe la jidani, fac cărbuni, lucrez la drumuri publice, ...

 

Mihail Kogălniceanu - Viața lui A. Hrisoverghi

... și astăzi nu mai suntem departe de pieirea ei cu totul. În adevăr, înțeleptul principiu, adoptat de către Reglement, și după care fieștecare moldovan poate ocupe slujbe publice și apoi primească și ranguri răsplătitoare, trebuie neapărat sporească din zi în zi numărul boierilor; o aristocrație însă care tot urmează a se înmulți va sfârși negreșit a se ... rămaseră credincioși; însă oștile turcești, intrând în principat, nu făcură deosebire între vinovați și nevinovați și bieții locuitori, părăsiți de acei ce ar fi trebuit stea -i apere în primejdie, plătiră cu viața și cu averea lor o prea mare credință către sultan. Însă măcar că românii nu știură a ... în el duhul poeziei. Franguli fu cel de pe urmă profesor al lui. Hrisoverghi se apropia acum de douăzeci de ani; vremea îi venise ca lase îndeletnicirile adolescentului și intre în luptele bărbatului. Familia sa era cu totul încurcată în proțesuri, de la moartea părintelui său. Într-o așa fragedă vârstă, el fu, dar ... dl Negruzzi, cu cursele șicanei și cu nedreptățile oamenilor; ...

 

Nicolae Gane - Stejarul din Borzești

... setea tuturor vecinilor. Dar cu cât nevoile veneau mai grele peste dânsul, cu atât inimoșia lui creștea; și a voit Dumnezeu ca el meargă din biruință în biruință, și numele lui se mărească tot mai mult, încât răzbătă peste hotarele Moldovei, departe în lumea apuseană și răzbată prin pătura veacurilor pănă la noi. Iar el, domn drept credincios și pământean, de fiecare biruință înălța câte o biserică spre mărturie nepieritoare de ... roada pământului nostru. Dar acest unul este fiul hanului tătăresc, și măria-ta, care te lupți de atâția ani pentru întemerea neamului nostru, ești dator faci dintr-însul pildă, ca meargă vestea peste cele patru hotare ale țării, cum că oricine samănă moarte pe pământul nostru, moarte culege! Atunci toți într-un glas strigară: La ... atât de mult s-a scumpit capul fiului său prin sângele creștinesc ce-a vărsat, încât el nu are îndestulă avere -l poată răscumpăra. Iar dacă vrea -l întâlnească în locul unde s-a dus, atunci se încumăteze ...

 

Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare

... originea și transformările clasei stăpânitoare din Moldova, în care se susține că "elementul roman rămas în Dacia după retragerea legiunilor n-a putut se mănție și a trebuit dispară fără urme în potopul de barbari năvălitori" și că "naționalitatea română s-a născut exclusiv numai din contopirea slavilor ce venise ... nu a mai adus-o și nici nu credem că o va aduce vreodată. Este dar, iubite coleg, îndoită mulțumirea cu care viu te felicit pentru introducerea criteriului latin în cercetarea poeziei populare și pentru vioiciunea stilului cu care știi ne împărtășești convingerea d-tale. În această parte a discursului ne putem uni nu numai d-ta cu cel ce are plăcerea de ... ai geniului românesc și au dreptul a se bucura de îmbrățișarea înaltei protectoare a Azilului Elena." Dar Alecsandri începuse de mult adune și comunice prietenilor săi poeziile populare. Cu zece ani mai nainte, neuitatul filoromân Wilhelm de Kotzebue, în prefața din octomvrie 1856 la traducerile sale Rumanische Volkspoesie ... ...

 

Vasile Alecsandri - Iordachi al Lupului

... Ș-un fugar frumos, domnesc, De soi bun, moldovenesc, Și o carte mare-nchisă Ca de la Domnie scrisă, O hârtie-nșelătoare, Poftitoare, rugătoare, Ca vie-Iordache-acasă La Maria cea frumoasă. Iar de-i trebuie domnie, I-o dă Vodă cu frăție, Între ei pace fie!... Iordăchel se-nveselea, Iară hanul îi grăia: ,,Zece zile mai așteaptă Ca ai tu parte dreaptă, Căci am scris la-mpărăție Pentru-un firman de domnie, Ori de nu, ia-ți oastea mea Și cu dânsa fă ... de ai minte de om, Hai cu toți -ncălecăm, Arnăuții s-alungăm Și de drum ne cătăm, Spre Bugeac apucăm, Pe hanul -l ridicăm Și foc Ieșului dăm." Iordăchel nu-l asculta Și din gură cuvânta: ,,Ba, m-oi duce la domnie Că chiar domnul mă îmbie Și se jură că va ... bocind îl săruta, Când pe frunte, când pe gură, Când pe gât, la-ncrestătură. ,,Alei! Doamne! striga ea, Facă-se pe vrerea mea! Doamna ta văduvească, Neamul tău calicească, Târgul tău întreg ardă Și domnia-ți ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>