Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PENTRU CĂ
Rezultatele 861 - 870 din aproximativ 1518 pentru PENTRU CĂ.
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Neghiniță
... — Bine o fi de ei, Neghiniță mamă... — Aș, binele focului! Săracii mor de foame, iar ei mor de mâncare. De săraci e rău că n-au cui să poruncească, și de ei e rău că trebuie să poruncească la mulți. Pe ceilalți oameni când îi minți te iau de guler și te judecă judecată dreaptă; pe ei îi minți și ... moșului: — Moșule, moșule, ai fost să n-ai copii, iar biată babă, da! Împăratul era la mare și la greu sfat cu toți cărturarii, că bântuia seceta și molima. Și dacă negustorul îi spuse că are un copil ca o neghiniță, împăratul rămase înmărmurit, învățații împărăției căscară ochii mari și se traseră de bărbile lungi. — Nu se poate, măria ... ție de năzdrăvănii. Și, încet-încet, pâși-pâși, până intră în urechea învățatului care căuta în stele cu ocheanele. Acolo ascultă ce ascultă, și înțelese că acest vestit cărturar, în loc să se gândească la sfat, se gândea că împăratul are nasul cam mare. Se duse binișor și intră în urechea cărturarului care zicea că știe mărtuntaiele omului și leacurile bolilor. Ăsta se gândea nu la sfat, ci că-i plăcea inelul împăratului. Așa află, pe rând, că unul se gândea la o cucoană frumoasă, ...
Garabet Ibrăileanu - Addenda la privind viața
... groaza de moarte, ci viața pe care am trăit-o până acuma. Când ne gândim la moarte nu ni se răzvrătește ființa din cauza planurilor pentru viitor, ci din cauza cântecului duios al amintirilor. Toți acei care au fost rând pe rând noi, îi purtăm în fundul sufletului nostru ca într ... viață fiecare purtăm un steag pe care e scris cu litere mari: Eu ! Culmea discreției este să știi să-ți ascunzi discreția. Animalele casnice devin pentru unii din noi persoane, față cu care simțim că avem îndatoriri sociale și morale. Sufletele de rând dau altora tocmai contrariul de ceea ce cer de la alții. Realist în observație și idealist în ... tine, bune sau rele. Nu ofensa nici pe cea mai castă femeie purtându-te cu dânsa ca și cum nu ar prezenta nici o primejdie pentru cinstea ta. Prietenia amoroasă -- amorul ipocrit cu sine însuși. Nimene nu va putea descoperi de ce anume lucru ne temem, când ne temem de moarte ...
Vasile Alecsandri - Cucoana Chirița în balon
... gura căscată, că te-or crede bucureștenii scăpat din tufe. NĂUCESCU: Ce tufe? Ce tufe, Despo?... Dar n-ai citit ziarul de astăzi? DESPA: Care? că-s multe de toate ca semința de ardei. NĂUCESCU: Ziarul cel cu... VÂNZĂTORUL (strigă): Alune prăjite! șeapte de o para. NĂUCESCU: Cel cu alune... asta ... dar fiindcă d-ta nu ești nici Alkibiad, nici palicar, plecăciune! (În parte.) Auzi, tontu! Parcă m-am îngrășat la casa lui. NĂUCESCU: Aoleo, sfinte, că strechiată-i! CHIRIȚA (furioasă): Cine-i străchiată, năucule? NĂUCESCU: Nu d-ta, cocoană... Despa... Despa. (Despa se supără.) Taci, soro, că-i în stare să ne sară-n cap. (Tare) Cocoană Chirițo, ce-a zice soțul d-tale când a afla?... CHIRIȚA ... aparte.) MOGHIOR (cu sentiment): Ah! CHIRIȚA: D-ta m-ai scăpat de belea la Viena, plătindu-mi datoriile, și ai venit cu mine la București, pentru ca să capeți concesiuni și joncțiuni... Ba încă am și giucat ceardașul împreună în sala lui Bosel. Da bine, grăfușorule, cum de-ai ajuns balonist ... gând să te răpesc în văzduh, ca să fii a mea! CHIRIȚA: Eu? pe mine... în văzduh?... ba să-ți cați de treabă, ...
Nicolae Gane - Stejarul din Borzești
... izbândă a viitorului domn. Apoi toți hatmanii și căpitanii lui Ștefan se adunară împrejurul stejarului și prinseră să judece pe hanul tătăresc, unii pentru vreo minge furată, alții pentru vreo cetate de hârtie dărămată, tot fapte răle ce nu puteau fi iertate; iar bietul han, cu ochii plecați în jos, își aștepta osânda, abia ... tătari; și oriunde s-ar fi dus, orice-ar fi făcut, chipul cel oacheș și drăgălaș i se înfățișa necontenit, cerându-i parcă răzbunare. Iată că într-una din zile i se aduce veste că o mulțime de oaste tătărască a năvălit în țară peste apa Nistrului, pustiind pământul, răpind cârdurile de vite, dând foc satelor și girezilor ... trecu mult timp după aceasta și auzind bătrânul han de peste Volga despre nimicirea oștirii sale la Lipinți trimise lui Ștefan soli încărcați cu odoare pentru răscumpărarea fiului său din robie, iar Ștefan răspunse solilor că-i va da drumul dacă se vor învoi la aceasta mai-marii oștirilor lui, care au a fi adunați și întrebați pe malul ... mult n-ar spori întru nimic roada pământului nostru. Dar acest unul este fiul hanului tătăresc, și măria-ta, care te lupți de atâția ani ...
Ion Luca Caragiale - Cazul d-lui Pawlowsky
... sau cutare împrejurare, a tăcut fără să fie autorizat a tăcea. Aceste sunt inevitabilele urmări ale greșelei d-lui Pawlowsky. Mărturisesc că alaltăieri, când am auzit că d. Pawlowsky a vorbit, am avut un moment de îndoială. Deși știrea era oficială, mai presus, prin urmare, de orice bănuială de parțialitate ... limitele obișnuite — Pawlowsky? nu se poate. Atunci, nu e Pawlowsky acela; este desigur o regretabilă confuzie de nume. Au trecut două zile. Să spun că uitasem de tot în vremea aceasta de Pawlowsky, n-aș spune adevărul. Din când în când și foarte des, îmi revenea în minte: Cum dracu ... nu se poate; trebuie neapărat să fie vorba de alt Pawlowsky — cine știe ce Pawlowsky! Când însă ieri mi s-a confirmat că tot Pawlowsky acela este și mi s-a dovedit că Pawlowsky a vorbit chiar fără a fi autorizat, atunci am zis către prietinul care-mi aducea această gravă știre despre Pawlowsky ... — Atunci, dacă nu-l cunoști pe Pawlowsky... — Să nu mai vorbim de Pawlowsky, am răspuns eu. 2. P.S. în momentul din urmă, aflu ...
... Ema. UN ARTIST Tantiema! mă prinz că sunteți autor dramatic! TÂNĂRUL (naiv) De unde știi? ARTISTUL Melpomena... Talia... Tantiema! TÂNĂRUL O cunoști? Nu-i așa că-i drăguță? ARTISTUL Delicioasă! DIRECTORUL Pe doamna Parigoriu? se poate să nu o cunoaștem? (deschide scrisoarea.) TÂNĂRUL (zărind pe Profesor face o mișcare de plăcută ... caietul.) ARTISTUL (același joc) Foarte lungi! (îl trece unei artiste.) ARTISTA (același joc) Grozav de lungi! PROFESORUL (care a observat jocul lor) Știam că se cântărește hârtia brută; dar că se poate cunoaște după greutatea hârtiei și spiritul unei opere — nu știam... (râde.) Ei! lungi! dacă sunt frumoase... D-șoara VOICULESCU Tocmai dacă sunt ... d-le! noi nu putem fi contra a tot ce e românesc, căci suntem aci în teatru românesc; dar nici nu putem admite că absolut tot ce-i românesc trebuie să fie bun. Să poate prea bine ca o piesă cât de românească să nu fie bună. Mi s ... exigent și de dificil e publicul nostru. Ei! d-ta nu-l cunoști ca noi. (toți dau din cap.) Nu e așa de zadarnică vorba că Bucureștii sunt un mic Paris al Orientului. (se uită la ceas.)
Cincinat Pavelescu - Geniul răului
... răului de Cincinat Pavelescu Proteu ascuns și nestatornic, dar lacom d-a-nghiți întruna, Țin toată lumea-ngenuncheată sub gestul meu poruncitor, Doar pentru mine unii luptă, și alții-nving, și alții mor, Și nici nu știu că pentru mine muncesc cu toții, -ntodeauna. Când vrunul mi se-mpotrivește și luptă-n zbuciumul pieirii... Eu îl zdrobesc. Să fie rege sau om ce iese ...
Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău
... fund; se zice că merge până la măruntaiele pământului. Ea nu de mult s-a ivit, și într-însa locuiește stafia muntelui. Dar pentru Dumnezeu, domnule, să nu pierdem vremea! Furtuna ne grămădește din urmă, și, dacă nu vrei să te dai hrană corbilor, haide iute la vale; cunosc ... de om, trebuie să-l tragă! Așa-i părdalnica asta de dragoste! — Vra să zică era și o femeie la mijloc? — Ba bine că nu! Să știi de la mine că oriunde s-ar întâmpla vro nenorocire, trebuie să fie amestecată o codiță de femeie acolo. Această vorbă făcu pe Costin să surâdă. El își uitase ... mândru, de fărmăca toate fetele din sat. El însă își căuta de sărăcia lui și nu se uita nici la una dintr-însele; și, mări, că trăia bine și liniștit!... Iată că, într-una din zile sosi la biserica din sat un popă de la un târg din vale, care avea o fată naltă și subțire ca ... chema Catrina. Fudulă ca toate târgovețele, ea nu visa decât fuste și rochii, cordele și capele, lucruri ce nu erau de obrazul ei, și nici ...
Petre Ispirescu - Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele blendei
... ai, draga mea împărăteasă, zise împăratul, de țipi așa de grozav? - Ce să am, mărite împărate, iacă am văzut un vis frumos și minunat. Ascultă, că voi să ți-l povestesc: Se făcea că eram într-o grădină, frumoasă, frumoasă, cum n-am mai văzut. Erau niște pomi înalți, stufoși și bine potriviți de părea că erau scriși, și așezați în trâmbă pe drumul pe care mergeam. În dreapta și în stânga era o pădure tot cu de astfel de pomi ... cu meșteșug. Noaptea era frumoasă. Pic de nour nu se vedea. Din când în când greierii și prigoriile te făceau să-ți mai aduci aminte că trăiești pe lume. Un vânticel adia, încât de abia îl simțeai că vine să-ți mângâie obrajii. Ciobanul se făcuse mititel lângă un mărăcine înflorit, pe lângă care păștea calul său, și se pusese pe gânduri. Se ... a fetei împăratului ca să se închine la ea. Pe când era cufundat în gândire, fiii de împărați și de boieri băgară de seamă că mai era cineva. Îl întrebară și aflară că merge și el la cetatea împărătească unde mergeau și ei. Și fiindcă văzură ...
Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă
... lui, puseră mâna cu toții de mai multe ori să-i dea câte vrun ajutor, să-i facă câte vro clacă, dar toate în deșert, că nu-i ieșea înde bine nimic, în cele din urmă și vecinii și tot satul îl părăsiră. Toți cu totul zicea că așa i-a fost orânda și credeau că trebuie să fi căzut asupra capului lui vrun blestem de la Dumnezeu. Ajunsese omul să-și urască zilele. Și așa sufletul amărât, șezând într-o ... gură și gândindu-se cum să-și curme viața, ca unul ce i se urâse cu sărăcia, iată că vine soția lui și îi spuse că peste puțin are să fie tată. El, ridicându-și ochii la soția lui, i se păru că vede o sluțenie de ființă stând grecește pre tronul cel vechi și neîntrebuințat. Se frecă la ochi, se mai uită o dată, și ce să ... da, să fie da; când o zice nu, apoi nu. El cunoștea de mult pe un cioban chiabur. Dară nu era în sat. Când, iată că se pomenește că
Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei
... zăresc destul de lămurit contururile măgurilor munților Carpați, al căror șir se reazemă cu un capăt în Galiția, iar cu altul în România. Cu toate că după atlanturile geografice acești munți sunt izolați de Basarabia, eu am ferma opinie, că ramurile lor, cu un capăt dinspre sud sub gradul al 14-lea al înclinațiunii acului magÂnetic, trec de-a curmezișul Basarabia în ... forma despre dânșii. Și dacă adevărul este că toate planetele sistemului nostru solar au trecut prin aceleași faze ale dezvoltării, atunci nu mai încape îndoială că pământul nostru a trebuit să aibă munți și prăpăstii însutit mai mari decât ale lunii, care sunt și azi destul de considerabile. Încetând ... suprafeței globului terestru stă încă și azi sub influența forței distructive a apei, care nu suferă inegalitate de teren. Astfel vedem, de pildă, că o mare bucată din coasta Norvegiei este dusă prin apă în ocean, și că insula Helgoland nuÂmai cu anevoie va scăpa pe un timp oareșicare de mortiferele valuri ale apei, ce-i spală și pradă malurile. Acest proces ... ...